Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

CEREREA - Elasticitatea cererii

management

+ Font mai mare | - Font mai mic




CEREREA

Nevoile/trebuintele – a caror satisfacere constituie ratiunea de a fi a oricarei activitati economice – se manifesta pe piata ca cerere de bunuri si servicii.




Cererea exprima trebuintele care pot fi satisfacute prin intermediul pietei, in conditiile restrictiilor impuse de marimea si dinamica preturilor

Ca urmare:

- nu orice nevoie devine cerere, ci numai aceea a carei satisfacere se poate realiza prin cumpararea bunului a carei consumare conduce la satisfacrea ei;

- accentuarea restrictiilor (cresterea pretului) se resimte pe piata printr-o tendinta de scadere a cererii sau de incetinire a cresterii sale;


- diminuarea restrictiilor (scaderea pretului, mentinerea sa la acelasi nivel sau incetinirea cresterii sale) se resimte pe piata printr-o tendinta de relansare a cererii.


cererea nevoile

In conditiile unui nivel dat al pretului.

Dinamica cererii unei marfi poate fi analizata din doua perspective, in functie de factorii determinanti care actioneaza asupra ei:

1. daca se are in vedere modificarea cantitatii cerute determinata de diferite niveluri posibile ale pretului marfii respective, atunci se vorbeste despre extinderea sau contractia cererii ( atunci cand pretul unitar al unui bun se reduce, cererea se extinde, respectiv, cantitatea ceruta creste; si reciproc);

2. daca se au in vedere alti factori (conditii) care determina la un moment dat modificarea cantitatii cerute, atunci se vorbeste despre cresterea sau reducerea cererii.

Definitie: Cererea desemneaza cantitatea de bunuri si servicii pe care

consumatorii o pot cumpara la un anumit pret, intr-o perioada data

de timp. Ea exprima ansamblul de cantitati cerute la diferite niveluri

de pret si nu trebuie confundata cu cantitatea ceruta, intrucat

aceasta din urma indica doar un “moment” al cererii, un singur nivel

al cererii in functie de un anumit pret.

Alocarea veniturilor banesti limitate pentru cumpararea diferitelor bunuri necesare satisfacerii nevoilor de consum deriva din comportamentul consumatorilor, iar structura cheltuielilor de consum reflecta acest comportament.

Cererea poate fi privita ca:

- cerere individuala = cantitatea totala dintr-un bun sau serviciu pe care o

persoana o poate cumpara intr-un interval de timp dat,

la un pret dat;

ea reprezinta cantitatea variabila dintr-o anumita marfa care poate fi solicitata de un cumparator, cantitate ce difera in functie de variatia pretului unitar, intr-o perioada data de timp (ea constituie un semnal efectiv pentru ofertant numai daca dorinta de cumparare este insotita de capacitatea de plata corespunzatoare);

- cererea totala = suma cererilor individuale ale tuturor cumparatorilor unui

bun;

acesta exprima: - cantitatea maxima dintr-un bun sau

serviciu care este dorita si cumparata la

un pret dat,

- pretul maxim ce se poate accepta pentru

cumpararea unei anumite cantitati din

bunul dorit.

Cererea se poate determina pentru un produs sau serviciu, pentru un agent economic, intr-un domeniu de activitate (ramura) sau pe ansamblul societatii.

In functie de natura bunurilor care fac obiectul cererii, se disting

- cererea pentru bunuri substituibile (de exemplu, uleiul de masline si uleiul de floarea soarelui);

- cererea pentru bunuri complementare (de exemplu, autoturisme si benzina);

- cererea derivata (de exemplu, cererea pentru faina este deterimnata de/ derivata din cererea pentru paine)

Cererea este intotdeauna dependenta de:


- nevoile de consum,

- venitul disponibil al consumatorilor,

- pretul bunurilor si serviciilor,

- vointa de cumparare a consumatorilor.

Intre cererea pentru un bun sau serviciu – care este o variabila dependenta – si pretul acestuia – ca variabila independenta – exista intotdeauna o relatie de cauzalitate a carei evolutie este exprimata de legea generala a cererii: evolutia cantitatii cerute depinde invers proportional de evolutia pretului

(daca toate celelalte conditii raman neschimbate – caeteris paribus – intre pret si cerere exista o relatie inversa, negativa).

Corespunzator acestei legi:

- cresterea pretului unitar al unui bun determina reducerea cantitatii cerute din bunul respectiv (contractia cererii);

- reducerea pretului unitar al unui bun determina cresterea cantitatii cerute din bunul respectiv (extinderea cererii).

Aceasta relatie negativa poate fi ilustrata astfel (exemplu):

Pretul unitar (P) al bunului x

Cantitatea ceruta (C) unit./sapt.(Q)

Conform datelor tabelului, relatia negativa (indirecta) exprimata de legea generala a cererii poate fi sintetizata printr-o functie a cererii : C = 1400 - 4P.

Legea cererii se verifica in cazul bunurilor normale si in cazul majoritatii bunurilor inferioare.

[ bunurile “normale” = cele a caror cerere este direct proportionala cu venitul;

bunurile “inferioare” = cele a caror cerere este invers proportionala cu venitul].

Exceptie: “Paradoxul Giffen (Sir Robert Giffen a trait in sec. XIX si a observat fenomenul pe piata cartofilor din Irlanda): pentru unele bunuri inferioare, cresterea preturilor este insotita de o extindere a cererii, iar reducerea preturilor de o contractie a acesteia.

Explicatia are in vedere cele doua efecte generale ale cresterii pretului unui anumit bun:

a. efectul de substitutie = cresterea cantitatii cerute din alte bunuri ale caror preturi nu au crescut;



b. efectul de venit = reducerea venitului real.

La majoritatea bunurilor inferioare, o crestere a pretului determina o contractie a cererii deoarece efectul de substitutie este mai puternic decat efectul de venit.

In cazul bunurilor inferioare “Giffen”, daca pretul creste, cantitatea ceruta creste deoarece efectul de venit este mai puternic decat efectul de substitutie.

Exista unele situatii care numai aparent contrazic legea generala a cererii:

- Situatia in care, unii cumparatori, prefera sa cumpere mai mult de la unele firme, chiar daca acestea practica preturi mai mari, pe motivul unei economii de timp (acestea se afla in vecinatatea locuintei lor). Fiind mai la indemana, cumparatorul prefera sa plateasca un pret mai mare, compensand diferenta de pret prin alocarea timpului economisit altor activitati. In aceasta situatie, legea cererii se verifica deoarece pretul platit este este inferior costului de oportunitate – in determinarea caruia se ia in calcul si costul tranzactiei.

- Situatia in care pretul si calitatea bunului sunt in relatie directa – o crestere a pretului poate fi insotita de o crestere a cantitatii cerute deoarece diferenta de pret va fi compensata de diferenta de calitate castigata.

- Situatia in care extinderea cererii este determinata de cresterea veniturilor, cresterea numarului de cumparatori sau cresterea intensitatii preferintelor acestora. Legea cererii nu este contrazisa deoarece ea exprima relatia dintre pret si cantitatea ceruta facand abstractie de toti ceilalti factori care influenteaza cererea (caeteris paribus).

Intr-o perioada determinata de timp, cererea pentru un bun poate sa creasca sau sa scada, in functie de evolutia unor factori (conditiile cererii), considerand ca diferitele niveluri ale pretului nu se modifica. In aceasta situatie, se schimba cantitatea ceruta la un anumit nivel al pretului unitar

Fenomenul poate fi reprezentat cu ajutorul unor functii sau garfic.

Exemplu: C0 = 1400 – 4P; C1 = 1500 – 4P; C2 = 1300 – 4P

Cererea creste de la C0 la C1, respectv, scade de la C0 la C2.

La un anumit nivel al pretului, P = 200, cantitatea ceruta initial era de

Q0 = 600 buc.; daca se inregistreaza o crestere a cererii, Q1 devine 700, iar daca se inregistreaza o scadere a cererii, Q2 devine 500 buc.

Asadar, in esenta, cererea oricarui bun sau serviciu este dependenta de pretul acestuia, dar modificarea cererii, in conditiile in care pretul ramane constant, poate avea loc datorita unor factori sau conditii ale cererii.

Principalii factori sau conditii ale cererii (care determina cresterea sau scaderea cererii pe piata unui bun, chiar daca pretul sau ramane neschimbat) sunt:

1. Modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor.

- pentru bunurile normale (cele preferate de consumatori o data cu

cresterea veniturilor), cererea creste atunci cand veniturile sporesc, si

invers;

- pentru bunurile inferioare (consumate cu prioritate de cei cu venituri

mici), cererea scade atunci cand venitul creste, si invers.

2. Modificarea preturilor altor bunuri.

- in situatia in care bunurile A si B sunt substituibile, intre modificarea

pretului bunului A si evolutia cererii pentru bunul B exista o relatie

pozitiva (de exemplu, daca uleiul de floarea soarelui se scumpeste,

atunci creste cererea pentru uleiul de soia);

- in situatia in care bunurile A si B sunt complementare, intre

modificarea pretului bunului A si evolutia cererii pentru bunul B exista

o relatie negativa (de exemplu, daca autoturismele se scumpesc,

atunci cererea de benzina se reduce).

3. Modificarea numarului cumparatorilor.

Intre numarul cumparatorilor si cererea pentru un bun exista o relatie

pozitiva.

4. Schimbarea preferintelor, gusturilor consumatorilor.

Daca preferintele consumatorilor pentru un bun se accentueaza,

cererea pentru bunul respectiv creste, si invers.

Un rol important in stimularea preferintelor consumatorilor il au moda si publicitatea/reclama.

5. Previziunile/perspectivele privind evolutia preturilor si veniturilor (privind evolutia pietei si a situatiei economice individuale si/sau sociale)

- in situatia in care se prevede o crestere a pretului unui anumit bun,

cererea prezenta pentru respectivul bun creste, si invers;

- in situatia in care se prevede o crestere a veniturilor, cererea

prezenta pentru un anumit bun creste, si invers (toate celelalte

conditii ramand neschimbate).

Cererea pentru un bun poate fi sensibila si la alte conditii: factorii demografici, sociali, ecologici, conjuncturali, cei legati de traditii si obiceiuri etc.

Elasticitatea cererii

Definitie: Elasticitatea cererii exprima sensibilitatea acesteia la modificarea

pretului sau a altei conditii a cererii.

Cererea sufera, in timp, numeroase modificari sub actiunea a numerosi factori economici si extraeconomici (pretul bunurilor, venitul cumparatorilor, conditiile cererii, evenimente naturale, sociale, politice etc.).

Cei mai importanti factori care determina modificarea cererii sunt factorii economici, iar, dintre acestia, pretul bunurilor economice si venitul cumparatorilor

Ca urmare, atat in teorie, cat si in practica, se studiaza si se determina elasticitatea cererii pentru bunuri economice in functie de modificarea pretului acestora si elasticitatea cererii pentru bunurile economice in functie de modificarea veniturilor cumparatorilor.

Dupa elasticitatea cererii lor ca reactie la modificarea pretului, bunurile 

economice se grupeaza in:

- bunuri cu cerere elastica = cele pentru care o modificarea a pretului lor cu un

anumit procent determina o modificare a cantitatii

cerute cu un procent mai mare:

DQ > DP;

- bunuri cu elasticitate unitara: cele pentru care o modificare a pretului lor cu

un anumit procent determina modificarea cu

acelasi procent a a cantitatii cerute:

DQ = DP

- bunuri cu cerere inelastica = cele pentru care o modificarea a pretului lor cu

un anumit procent determina a modificare cu



un procent mai mic a cantitatii cerute:

DQ < DP

Dupa elasticitatea cererii lor ca reactie la modificarea venitului

cumparatorilor, bunurile economice se grupeaza astfel:

a). bunuri “inferioare” = cele pentru care o modificarea a venitului determina o

modificare a cererii/cantitatii cerute pentru ele in sens

opus (cererea pentru ele creste atunci cand venitul

scade, si invers);

sunt bunuri care detin o pondere importanta in special

in consumul persoanelor cu venituri mici.

b) – bunuri superioare = cele pentru care o modificare a venitului cu un anumit

procent determina o modificare a cererii/cantitatii

cerute intr-un procent mai mare (cererea pentru ele

creste cand venitul creste, dar cu mai mult decat

creste venitul, si invers):

DQ > DP;

– bunuri oarecare = cele pentru care o modificare a venitului cu un anumit

procent determina modifcarea cu acelasi procent a

cererii/cantitatii cerute:

DQ = DP

– bunuri normale = cele pentru care o modificare a venitului cu un anumit

procent determina modificarea cu un procent mai mic

a cererii/cantitatii cerute:

DQ < DP

Calcularea/determinarea/masurarea elasticitatii cererii se face cu ajutorul Coeficientului de elasticitate a cererii; acesta exprima gradul fractiunea, procentul modificarii cererii in functie de schimbarea pretului sau a altei conditii a cererii

Coeficientul de elasticitate a cererii = variatia relativa a cererii (variabila dependenta) / variatia relativa a unui factor al cererii (variabila independenta).

Coeficientul de elasticitate a cererii functie de pret:

modalitati de calculare:

Kec/P = - DQ/Q0 : DP/P0   sau

Kec/P = - DC/C0 : DP/P0

Kec/P = - %DC : %DP, adica

DC/C0 x 100 : DP/P0 x 100 = - DC/DP P1/C1

Coeficientul de elasticitate a cererii functie de venit se calculeaza in acelasi mod (inlocuind pretul cu venitul)

- Atunci cand coeficientul este supraunitar, ponderea cheltuielilor pentru bunul x in totalul bugetului creste.

- Atunci cand coeficientul este subunitar, ponderea cheltuielilor pentru bunul x in totalul bugetului (venitului/cheltuielilor) scade.

In general, modificarea procentuala a ponderii cheltuielilor pentru bunul x in totalul venitului este egala cu :

(Kec/V – 1) DV

In functie de marimea coeficientului, se poate decide ca cererea pentru un bun este:

- cerere elastica, atunci cand Kec > 1;



- cerere inelastica, atunci cand Kec < 1;

- cerere de elasticitate unitara, atunci cand Kec = 1;

- cerere perfect elastica, atunci cand Kec > infinit;

- cerere perfect inelastica, atunci cand Kec = 0

Ultimele 2 forme au mai mut o valoare teoretica, ele intalnindu-se doar foarte rar in practica.

Importanta si factorii care determina elasticitatea cererii.

a. Ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun in bugetul total al unei familii: cu cat ponderea respectiva este mai mare, cu atat coeficientul elasticitatii acelui bun functie de pret este mai mare (caeteris paribus).

Unele categorii de bunuri au o pondere mai mare in totalul cheltuielilor, in timp ce altele au o pondere mai redusa. Modificarea veniturilor determina si modificarea acestor ponderi. ( se ajunge astfel, in mod normal, ca ponderea cheltuielilor alimentare in totalul venitului sa fie mai mare in situatia celor cu venituri mici, iar coeficientul de elasticitatea a cererii pentru astfel de bunuri sa fie mai mare in cazul persoanelor cu venituri mici).

b. Gradul de substituire a bunurilor: intre gradul de substituire a bunurilor si elasticitatea cererii functie de pret exista o relatie pozitiva; coeficientul de elasticitate a cererii functie de pret este cu atat mai mare cu cat gradul de substituire este mai mare, si invers.

Exemplu: daca bunul A este greu substituibil, atunci cresterea pretului sau cu 50% va determina o scadere a cererii pentru el cu mai putin de 50%; daca bunul A este usor substituibil cu alte bunuri existente pe piata, atunci cererea pentru el va scadea cu mai mult de 50%.

c. Gradul necesitatii de consum: dupa natura si stringenta trebuintelor ce pot fi satisfacute cu ajutorul lor, bunurile de consum se pot grupa in :

bunuri normale de stricta necesitate;

- bunuri de lux.

Coeficientul elasticitatii cererii functie de pret in cazul bunurilor de lux este mai mare decat cel al bunurilor normale de stricta necesitate; de regula:

- bunurile de lux au o cerere elastica;

- bunurile vitale au o cerere inelastica.

d. Durata perioadei de timp care trece de la modificarea pretului: intre marimea perioadei de timp care trece de la modificarea pretului unui bun si coeficientul elasticitatii cererii lui functie de pret exista o relatie pozitiva.

Exemplu: Daca pretul bunului A se dubleaza, atunci:

- pe termen scurt, cererea se va reduce cu – sa presupunem – 80%;

- pe termen lung, cererea se va reduce cu un procent mai mare, depasind astfel procentul cresterii pretului.

Cunoasterea influentei acestor factori asupra elasticitatii cererii in functie modificarea pretului este deosebit de importanta atat pentru cumparatorul-consumator, cat si pentru (mai ales pentru) producator, respectiv, pentru estimarea de catre acesta a venitului total incasat.

Venitul total incasat (cifra de afaceri) este egal cu produsul dintre cantitatea bunurilor vandute (Q) si pretul lor (P).

In situatia in care cererea pentru anumite bunuri este elastica in functie de pretul acestora, intre modificarea pretului si venitul total incasat exista o relatie inversa, negativa.

In situatia in care cererea este inelastica, intre evolutia pretului si evolutia venitului total exista o relatie pozitiva.

In situatia in care cererea este de elasticitate unitara, venitul total incasat nu se modifica.

K ec / P > 1

K ec / P = 1

K ec / P < 1

Cresterea

pretului (D P)

VT scade

VT ramane

constant

VT creste

Reducerea pretului (D P)

VT creste

VT ramane

constant

VT scade

Procentul modificarii venitului total DVT) este egal cu (1 - K ec / P) x procentul modificarii pretului (%DP):

DVT = (1 - K ec / P) x %DP








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2264
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site