Subsistemul informational

SUBSISTEMUL INFORMATIONAL

Definirea subsistemului informational al organizatiei

Fara nici o indoiala, in cadrul numeroaselor si eterogenelor elemente care alcatuiesc o organizatie in general si sistemul sau managerial in special, o pondere majora o detin aspectele informationale care formeaza sistemul informational. In contextul revolutiei informationale care se deruleaza cu o intensitate crescanda, impactul sistemului informational asupra functionalitatii si performantelor organizatiei se amplifica substantial. Evolutia spre noua economie - economia bazata pe cunostiinte -, care tinde sa se accelereze, confera noi dimensiuni si roluri informatiei si sistemului informational, intr-o viziune sensibil schimbata.

De retinut ca o asemena definire a sistemului informational are un caracter cuprinzator, in sensul ca include, spre deosebire de definitiile date de alti specialisti si informatiile, fluxurile informationale si mijloacele de prelucrare a datelor. Dupa opinia noastra, definirea sistemului informational pornind de la rolul sau in ansamblul activitatii intreprinderii este o conditie sine-qua-non pentru intelegerea corecta, nu numai a problematicii informationale, ci si in general, a problematicii manageriale.

Componentele sistemului informational

Sistemul informational al firmelor este alcatuit, asa cum se poate vedea in figura nr. 10, din mai multe elemente strans intercorelate.

SISTEMUL INFORMATIONAL

Figura nr. 10. Componentele sistemului informational

Data si informatia

Datele si informatiile reprezinta componentele primare ale sistemului informational, organic interdependente, ceea ce ne-a determinat sa le abordam impreuna.

Unele date au caracter de informatii, care sunt cele mai importante din punct de vedere managerial.

In virtutea acestei calitati, informatia reprezinta temeiul principal al declansarii deciziilor, actiunilor si comportamentelor in cadrul organizatiei.

Lucrarile de specialitate privind managementul firmei fac frecvente referiri la informatia economica. In esenta, continutul notional al termenului informatie economica poate fi conturat in doua acceptiuni. Pornind de la faptul ca orice societate comerciala si companie nationala sunt unitati economice, orice informatie care este tratata in cadrul lor poate fi considerata drept economica, deoarece direct sau indirect, contribuie la realizarea obiectivelor previzionate. Intr-o acceptiune mai restransa, informatiile economice se rezuma la cele folosite nemijlocit in procesele economice ale organizatiei (contabile, comerciale, financiare etc.). In abordarea informatiei, la nivelul firmei este indicata adoptarea primului mod de a concepe categoria de informatie economica. O asemenea modalitate are avantajul sublinierii ratiunii existentei si a finalitatii informatiei economice, indiferent daca este de natura tehnica, stiintifica sau comerciala, facilitand abordarea sa corespunzator cerintelor economiei de piata.

Informatiile din cadrul organizatiilor sunt deosebit de complexe. In vederea facilitarii caracterizarii lor le clasificam in functie de mai multe criterii (vezi tabelul nr. 3), ce permit relevarea unor fatete semnificative pentru managementul organizatiilor.

Tabelul nr. 3

Tipologia informatiilor

Circuitele si fluxurile informationale

Utilizarea informatiilor in procesele decizionale si de executie din cadrul organizatiei implica ajungerea lor la adresant sau la beneficiarul de informatii, adica este necesar un circuit informational.

De retinut ca circuitele informationale, prin lungime si debit informational*, conditioneaza intre-o proportie semnificativa functionalitatea sistemului informational al firmei.

Caracteristic organizatiei moderne este marea varietate de circuite si fluxuri informationale, asa cum rezulta si din clasificarea lor in functie de principalele criterii considerate de specialisti, prezentate in tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4

Tipologia circuitelor informationale

Nr. crt.	Criterii de clasificare	Tip de flux informational	Principale caracteristici	Exemple
	Directia de vehiculare si caracte-risticile or-ganizatorice ale extremi-tatilor	Vertical	se stabileste intre posturi sau compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite, intre care exista relatii de subordonare nemijlocita vehiculeaza informatii ascendente si descendente fundamentul organizatoric este reprezentat de relatiile ierarhice	Transmiterea rapoar-telor zilnice privind prezenta la lucru, intre un functionar al compartimentului comercial si seful acestuia
		Orizontal	se stabileste intre posturi si compartimente situate pe acelasi nivel ierarhic vehiculeaza informatii orizontale fundamentul organizato-ric este reprezentat de relatiile de cooperare sau functionale	Transmiterea informa-tiilor privind situatia fortei de munca, de catre seful serviciului personal-retribuire sefu-lui serviciului plan- dezvoltare cu ocazia unei analize a stadiului realizarii strategiei organizatiei
		Oblic	se stabileste intre posturi sau compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite, intre care nu exista relatii de subordonare nemijlocita vehiculeaza informatii ascendente si descendente fundamentul organizatoric este reprezentat de relatii functionale, de stat major sau control	Transmiterea documen-tatiilor tehnologice de catre seful atelierului de proiectari tehnologice, sefului echipei de sculeri in vederea realizarii SDV-urilor
	Frecventa producerii	Periodic	se repeta la anumite intervale - trimestru, luna etc. fundamentul producerii lor il reprezinta caracterul secvential al proceselor de munca	Transmiterea saptama-nala de catre sefii sectiilor de productie inginerului sef, a situa-tiei realizarii programe-lor de productie
			predomina in cadrul organizatiilor ca urmare a caracterului ciclic al proceselor de executie si manageriale
		Ocazional	se stabileste cu o frecventa aleatorie fundamentul producerii lor il reprezinta situatiile inedite, endogene sau exogene firmei	Transmiterea de catre managerul economic a informatiilor privind blocarea contului curent la banca, managerului general

Proceduri informationale

O componenta a sistemului informational ce tinde sa dobandeasca un rol preponderent in organizatiile moderne o reprezinta procedurile informationale.

La nivelul acestora se reflecta de o maniera edificatoare progresele inregistrate in conceperea si functionarea sistemului informational al organizatiei. Procedurile informationale din organizatiile moderne prezinta un set de caracteristici (vezi figura nr. 11) care le confera o utilitate si importanta decisiva in cadrul sistemului sau informational.

Figura nr. 11. Principalele caracteristici ale procedurilor informationale

Specific procedurilor informationale este caracterul lor foarte detaliat. Prin proceduri se stabilesc, in primul rand, suportii de informatii utilizati, adica materialele folosite pentru consemnarea lor si caracteristicile acestora. Dintre suportii informationali frecvent intalniti in organizatie mentionam: registre, boniere, formulare de hartie tip A4, A5 sau A6, cartele, benzi de hartie, benzi magnetice, dischete etc. Pentru fiecare dintre suportii metionati se precizeaza caracteristicile dimensionale si de structura adecvate categoriilor de informatii pentru care vor fi utilizati. Procedurile informationale nu se reduc insa la stabilirea suportilor informationali.

Mijloace de tratare a informatiilor

Pentru sistemul informational mijloacele de culegere, inregistrare, transitere si prelucrare a informatiilor reprezinta suportul sau tehnic. Numarul, structura si performantele tehnice si functionale ale mijloacelor de tratare a informatiilor conditioneaza intr-o masura apreciabila performantele sistemului informational si implicit performantele organizatiei.

Caracteristic organizatiilor contemporane este utilizarea unei game largi de mijloace de tratare a informatiilor, care, in functie de performantele tehnice si de gradul de interventie a omului, se impart, asa cum rezulta din tabelul nr. 5, in trei categorii.

Tabelul nr. 5

Clasificarea mijloacelor de tratare a informatiilor

Practica la Ministerul Culturii

1.Prezentarea institutiei publice in care se desfasoara practica
1.1. Denumirea institutiei, profil, obiect de activitate profesionala.
Ministerul Culturii si Cultelor
Ministerul Culturii si Cultelor este organul de specialitate al administratiei publice
centrale care elaboreaza si asigura aplicarea politicilor si strategiilor de dezvoltare in domeniul culturii si cultelor, protejand si promovand patrimoniul cultural, diversitatea culturala, creatia contemporana si industriile culturale, sustinand participarea cetatenilor la viata culturala si asigurand libertatea religioasa si sprijinirea cultelor.
Ministerul Culturii si Cultelor isi propune sa contribuie la cresterea nivelului de
dezvoltare umana a societatii romanesti, garantand respectarea drepturilor de acces la cultura si participare la viata culturala, libertatea religioasa si diversitatea culturala, precum si asigurand protejarea patrimoniului cultural national.
In activitatea sa, Ministerul Culturii si Cultelor asigura respectarea si promovarea libertatilor si drepturilor fundamentale, consacrate de Constitutia Romaniei si de tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte, in ceea ce priveste:
a)libertatea de expresie si de creatie;
b)sansele egale si accesul liber la cultura;
c)participarea la viata culturala, inclusiv la formularea politicilor culturale;
d)libertatea constiintei si a credintelor religioase.
1.2. Baza legala de infiintare
Ministerul Culturii si Cultelor, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale cu personalitate juridica s-a infiintat prin Hotararea de guvern nr. 78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor (republicata in 02.02007);
1.3.Legislatia pe baza careia isi desfasoara activitatea
Hotararea de guvern nr. 78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor clarifica:
- Activitatea Ministerului Culturii si Cultelor care trebuie sa asigure respectarea si promovarea libertatilor si drepturilor fundamentale, consecrate de Constitutia Romaniei in ceea ce priveste:
o Libertatea de expresie si de creatie;
o Sansele egale si acces liber la cultura;
o Participarea la viata culturala;
o Libertatea constiintei si a credintei religioase;
- Principiile fundamentale pe baza carora Miniserul Culturii si Cultelor isi desfasoara activitatea:
o Cultura si libertatile cuturale reprezinta un element essential al dezvoltarii umane;
o Creativitatea culturala este o sursa a progresului uman;
o Cultura este un factor important al dezvoltarii durabile;
o Cultura este un factor al cresterii calitatii viesii si al asigurarii coeziunii sociale;
o Cultele religioase recunoscute de lege sunt libere, autonome si egale in fata autoritatilor;
Ministerul Culturii si Cultelor isi desfasoara activitatea pe baza:
- ROF 78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificarile ulterioare
- Legii nr. 500. din 11 iulie 2002. privind finantele publice. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 13 august 2002;
- Legii nr.82 din 24 decembrie 1991 Legea contabilitatii
- Hotararea Guvernului nr. 902/2005 privind infiintarea Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel", publicata in M. Of. nr. 758 / 19 aug. 2005
- HOTARAREA Guvernului nr. 802 din 14 iulie 2005 privind organizarea si functionarea Administratiei Fondului Cultural National
- HOTARAREA DE GUVERN nr. 610/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de acordare a creditelor necesare efectuarii de lucrari de protejare la monumentele istorice detinute de persoanele fizice sau juridice de drept privat
- LEGEA NR. 489/2006 PRIVIND LIBERTATEA RELIGIOASA SI REGIMUL GENERAL AL CULTELOR ;
- LEGE Nr. 103 din 22 septembrie 1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult
1.4. Obiective fundamentale uramrite pe urmatorii doi ani
- descentralizarea decizionala si administrativa a institutiilor si activitatilor culturale
- imbunataŃirea infrastructurii si a managementului instituŃiilor de cultura si a asezamintelor culturale
- promovarea creaŃiei contemporane romanesti in spatiul Uniunii Europene
- valorificarea potenŃialului culturii si al patrimoniului cultural ca factori de incluziune sociala
- cresterea rolului social al cultelor imbunatatirea cadrului normativ existent in scopul eficientizarii managementului patrimoniului cultural national imobil;
- cresterea nivelului de digitizare a patrimoniului cultural imobil;
- imbunatatirea sistemului de evidenta a patrimoniului cultural imobil;
- cresterea nivelului de aplicare a masurilor de conservare a bunurilor culturale immobile
- cresterea nivelului de pregatire a specialistilor in domeniul patrimoniului cultural imobil;
- introducerea in programa scolara preuniversitara a unor cursuri avand ca tema educatia pentru patrimoniu;
- cresterea numarului de programe educationale pentru patrimoniu adresate publicului;
- cresterea accesibilitatii programelor de punere in valoare a patrimoniului cultural imobil;
- imbunatatirea relatiilor de colaborare cu institutii de specialitate din strainatate.
- protejarea si valorificare patrimoniului cultural existent in mediul rural;
- cresterea accesului populatiei din mediul rural la informatie si cultura;
- diversificarea ofertei culturale;
- cresterea participarii populatiei rurale la viata culturala;
- stimularea si dezvoltarea lecturii publice, prin garantarea accesului liber, gratuit si nelimitat la documentele aflate in biblioteci si la informaŃiile conŃinute de aceste'
- conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului documentar specific bibliotecilor
- pastrarea, conservarea, valorificarea, dezvoltarea si exprimarea libera a identitaŃii etnice culturale,
- lingvistice si religioase a minoritaŃilor naŃionale din Romania
1. Modalitatile de organizare a activitatii in cadrul institutiei analizate
Structura organizatorica a Ministerului Culturii si Cultelor este prevazuta este aprobata prin Hotararea Guvernului nr.78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificarile ulterioare.
In cadrul structurii organizatorice prevazuta la prin ordin al ministrului culturii si cultelor se pot organiza, in conditiile legii, servicii sau birouri, precum si colective temporare, pentru realizarea unor programe, proiecte, studii sau cercetari.
Ministrul culturii si cultelor poate constitui comisii de specialitate si alte organisme consultative, care sa participe la elaborarea strategiilor din domeniu si la fundamentarea deciziilor de specialitate.
Ministrul culturii si cultelor coordoneaza nemijlocit sau prin delegare de competenta activitatea unor compartimente.

Plan de dezvoltare personala

Evaluarea situatiei actuale (analiza SWOT)
Puncte tari
1. Pe parcursul anilor de facultate, am asimilat foarte multe cunostinte in domeniul economic.
2. Spirit competitiv - In tot ceea ce fac incerc sa ma fac remarcata.
3. O buna capacitate de gestionare a timpului - In toți anii de facultate, am lucrat, și am reusit sa-mi mentin parcursul scolar.
4. Experienta unei veri petrecute in SUA prin programul Work and travel.
Capacitatea de a lucra in medii interculturale.
6. Spirit organizatoric.
7. Abilitati de comunicare - Sunt o persoana sociabila, carismatica, extrovertita, comunic cu ușurința chiar daca persoana de langa imi este necunoscuta.
8. Imi place sa lucrez cu publicul si ma adaptez usor indiferent de situatii.
Puncte slabe
1. Instabilitate in conditii de stress major, in momentul in care sunt presata de timp, sau de alți factori, uneori am tendința sa renunț.
2. Incompatibilitate cu activitatile de rutina - Atunci cand ajung sa percep o anumita activitate ca fiind de rutina, randamentul meu scade.
3. Dorinta puternica de afirmare ma poate face uneori sa fac exces de zel - in incercarea de a fi mereu pe primul loc, uneori exagerez si pot rani - in mod involuntar - sentimentele celor din jur.
4. Tendinta de a grabi lucrurile peste masura (am o perceptie rigida asupra timpului, incerc permanent sa valorific fiecare clipa), cu efecte uneori negative asupra rezultatelor sau asupra celor cu care interactionez.
De multe ori, ma concentrez excesiv asupra unor aspecte (multe din acestea fiind detalii), ceea ce imi incetineste ritmul activitatii si ma oboseste inutil (sunt usor tipicara in anumite situatii).
Oportunitati
- Integrarea Romaniei in U.E. avantajeaza prin oferta de locuri de munca pe care firmele internationale o aduc pe piata. Mai mult, joburile din cadrul companiilor multinationale sunt mult mai bine platite si ofera oportunitati mai bine de avansare in cariera.
- Cresterea numarului de burse de studiu in strainatate. Deschiderea granitelor tarii ofera posibilitatea universitatilor sa efectueze mult mai multe schimburi intre studentii care urmaresc continuarea studiilor in alte tari.
- Programele si proiectele menite sa stimuleze spiritul antreprenorial in randul studentilor si absolventilor (diverse reduceri/privilegii oferite de stat studentilor care vor sa-si inceapa o afacere proprie).
- Dezvoltarea economiei romanesti per ansamblu - cresterea numarului de investitori straini are ca efect importul cultural, cu efecte importante asupra mentalitatilor, stereotipurilor si conceptiilor locale.
- O oferta ampla de programe de formare si instruire educationala si profesionala (cursuri de perfectionare, training-uri, cursuri de instruire, etc.).
- Programele si proiectele prin care statul incearca sa ajute proaspetii absolventi de facultate (diverse privilegii, privari de anumite taxe si impozite pentru firmele care angajeaza proaspeti absolventi).

SISTEMUL INFORMATIONAL
Informatia este un element decisiv pentru desfasurarea eficienta a activitatii cotidiene cat si a activitatii economice a firmei. Managementul unei firme nu poate fi exercitat fara informatiile furnizate din mediul inconjurator sau din mediul intern al firmei.
De altfel informatia este ,,materia prima" pentru deciziile adoptate indiferent de nivelul ierarhic in care ne aflam. Este necesara o atentie deosebita acordata sistemului informational ca si componenta a sistemului de management.
Informatiile ne ajuta la:
- luarea deciziilor;
- actiunile initiate pentru aplicarea unor decizii de catre managerii superiori pozitiei ierarhice pe care o detine subordonatul.
Calitatea informatiilor pe care le valorificam trebuie verificata ori de cate ori este nevoie, astfel asiguram un suport corespunzator proceselor decizionale si actionale in care suntem implicati.
Atat un manager cat si un asistent manager trebuie sa coreleze gradul de agregare a informatiilor valorificate cu pozitia ierarhica pe care o detine in structura organizatorica a firmei pentru a-si realiza eficient sarcinile, atributiile si responsabilitatile prevazute in fisa postului.
Activitatea desfasurata, de firma analizata, in cadrul pietei valorilor mobiliare si a burselor de valori reprezinta o activitate de pionerat in Romania. Infiintarea primelor burse de valori precum si aparitia primelor piete de valori mobiliare a fost amanata de climatul economic nesigur existent in tara noastra.
In acest context apare ca fiind cu atat mai importanta analiza activitatii firmei pentru reliefarea problemelor cu care se poate confrunta o firma in conditiile existente la noi in tara.
In acelasi timp, implementarea noilor sisteme informationale, duc la nevoia de informare asupra structurilor pe care le presupun precum si la necesitatea de a cunoaste mecanismele intrinseci care le guverneaza.
Mergand mai departe trebuie amintit faptul ca, supravietuirea firmei, in conditiile dimensiunilor limitate si al concurentei acerbe existente se datoreaza unui management performant, conditie ,,sine qua non" a supravietuirii in cadrul economiei de piata.
Dorinta permanenta de perfectionare a dus la precizarea catorva elemente care pot fi imbunatatite si care ar putea conduce la o dezvoltare superioara a firmei.
Independenta sporita a departamentelor firmei ar fi, in opinia noastra un element primordial care ar putea conduce, in scurt timp, la cresterea calitativa si cantitativa a activitatii firmei.
Aplicativitatea acestei scurte cercetari apare ca fiind evidenta odata cu trecerea in revista a propunerilor facute cu privire la dezvoltarea ulterioara a firmei. De asemenea, este demn de mentionat faptul ca analiza firmei a adus in prim plan un domeniu mai putin popularizat in Romania, cel al burselor de valori, care este insuficient exploatat la acest moment in tara noastra.
Este evident faptul ca managementul unei firme nu poate fi exercitat fara informatiile furnizate de mediul ambiant, national si international, precum si cele provenite din interiorul acesteia.
Informatia este materia prima atat pentru decizii, cat si pentru actiunile solicitate de aplicarea lor.

Sistemul decisional- decizii manageriale privind profitul

Justificarea temei
Pentru o buna perioada de timp managementul a fost considerat o adevarata arta, talent insusit prin invatarea din incercari si erori. O varietate de stiluri individuale, deseori bazate pe creativitate, rationament uman, intuitie si experienta au fost folosite in rezolvarea problemelor de acelasi tip, si aceasta in defavoarea metodelor cantitative si a abordarilor stiintifice. Complexitatea afacerilor si a mediului de desfasurare a acestora a crescut insa simtitor in ultimele decenii.
Una din caracteristicile oricarui sistem socio-economic, in cadrul carora se inscrie si firma, o constituie finalitatea, adica tendinta de a evolua in vederea realizarii anumitor obiective. Admitand universalitatea legii entropiei, potrivit careia in natura ordinea tinde sa se transforme in dezordine, inseamna ca starea entropica este caracteristica si sistemelor socio-economice. In aceste conditii, societatile comerciale, ca sisteme, trebuie sa se adapteze permanent influentei unor factori perturbatori - exogeni sau endogeni - care se opun sau ingreuneaza realizarea obiectivelor prestabilite. Aceasta adaptare, autoreglare a functionarii firmei se realizeaza prin intermediul activitatii managerilor care in esenta reprezinta o inlantuire de decizii interdependente.
Clarificarea conceptelor

Procesul de luare a deciziei reprezinta o problema de continua actualitate si constituie esenta managementului. Atat in management, cat si in viata de zi cu zi ne intalnim de multe ori cu probleme ce au o serie de alternative si care necesita un proces constient de alegere. Aceasta tema este are o importanta semnificativa din punctul meu de vedere deoarece de calitatea si de modul cum sunt luate deciziile, depinde insasi eficienta activitatilor desfasurate de organizatie.
Decizia defineste ansamblul proceselor prin care se schimba natura si continutul resurselor sistemului contribuind la modificarea sistemului obiectiv de nevoi si urmareste realizarea optimului economico-social al acestuia. Decizia are un puternic caracter operational prin implicarea profunda si cat mai eficienta a personalului ( de executie si de conducere ) in realizarea sarcinilor ce le revin. Accentul in cadrul acestei functii, cade pe motivarea personalului. Decizia, in functie de nivelul la care se exercita , reprezinta interventia constienta a leaderului, interventie ce fundamenteaza evolutia viitoare a sistemului condus.
Luarea deciziei inseamna, de fapt, procesul sau activitatea de selectionare, functie de anumite criterii, a unui mod de actiune ce apartine multimii alternativelor posibile. Un manager alege din mai multe variante posibile, bazate pe informatii semnificative, afecteaza comportamentul altor manageri si contribuie la realizarea obiectivelor organizatiei. In procesul managerial, decizia are mai multe roluri. Este cea care stabileste obiectivele derivate din plan, realizarea acestora, adopta propunerea corespunzatoare si actiunile de corectie. De asemenea, prin decizie se determina si locul fiecarei parti din organizatie, si implicit al fiecarui salariat in parte. Astfel, deciziile manageriale alcatuiesc o multime de o varietate si complexitate, generate de varietatea si complexitatea proceselor lumii reale ce trebuie conduse prin adoptarea de decizii. Acest lucru subliniaza faptul ca managerul trebuie sa cunoasca si sa stapaneasca situatiile ivite, sa fie familiarizat cu "arta" comunicarii, astfel incat sa fie in masura sa adopte decizii de calitate superioara si in timp scurt.
Pentru a conduce la realizarea obiectivelor stabilite deciziile manageriale trebuie sa indeplineasca o serie de criterii, dintre care cele mai importante sunt considerate urmatoarele:
- Fundamentarea stiintifica a deciziei. Aceasta conduce la evitarea improvizatiilor si a subiectivismului in procesul de luare a deciziilor.
- Legalitatea deciziei. Adoptarea deciziei trebuie facuta doar de catre persoane care sunt investite cu drept legal si imputernicire in acest sens.
- Completitudinea deciziei. Decizia trebuie sa cuprinda toate elementele necesare intelegerii corecte si implementarii acesteia.
- Oportunitatea deciziei. Este de preferat o decizie buna luata in timp util unei decizii foarte bune luate cu intarziere.
- Eficienta deciziei. Se urmareste obtinerea unui efect cat mai bun pentru un anumit efort.
- Coordonarea deciziei. Se asigura astfel ca deciziile privind diferitele departamente ale organizatiei sa fie compatibile intre ele si sa conduca la realizarea obiectivului de ansamblu al intreprinderii.
Intregul proces decizional, in mod constient sau prin intuitie, are in vedere urmatorii factori esentiali:
1. Timp - o decizie poate avea succes, de regula, numai daca a fost luata si pusa in aplicare intr-un interval de timp sau la un anumit moment. Deciziile trebuie luate si puse in practica chiar in intervalul de timp in care posibilitatea obtinerii succesului este maxima.
2. Politici - toate organizatiile sunt sisteme care folosesc decizii manageriale proprii, intr-un mediu concurential ce are propriile lui politici economice. Un factor important in procesul decizional este " ce poate fi obtinut de catre o anume organizatie in cadrul sistemului de politici economice existent".
3. Rationamente - pentru o corecta fundamentare si desfasurare, procesul decizional presupune din partea decidentilor un inalt grad de abstractizare, obiectivitate, dar mai ales luciditatea rationamentelor, care sa excluda pe cat posibil subiectivismul in luarea deciziilor