Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Marketing bancar – test grila

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic




marketing bancar – test grila

TRUE/FALSE
1. Dereglementarea in domeniul bancar se refera la modificarea prevederilor diferitelor legi si acte normative ce carmuiesc activitatea bancara prin care sunt impuse anumite restrictii bancilor.
ANS: T

2. Bancile comerciale sunt entitati care atrag depozite si alte fonduri rambursabile de la populatie si acorda credite in cont propriu.
ANS: T


3. Banca pe Internet, dat fiind mediul electronic prin care isi desfasoara activitatea, nu este supusa reglementarilor privind autorizarea si cerintele de functionare stabilite de autoritatea monetara pentru bancile comerciale din sistem.
ANS: F

4. Sucursala este o unitate operationala dependenta din punct de vedere juridic de o banca (sau alta institutie financiara) care efectueaza direct toate sau unele dintre activitatile desfasurate de aceasta.
ANS: T

5. Prin operatiuni de casa se intelege primirea, verificarea, numararea si eliberarea numerarului si a altor valori efectuate de departamente specializate ale bancilor comerciale in favoarea clientelei.
ANS: T

6. Casa de circulatie este denumirea tehnica specifica sumelor de bani pastrate pe parcursul zilei de fiecare casier la punctul lui de lucru.
ANS: F

7. Inchirierea de casete de siguranta este un serviciu bancar prin care publicul poate depozita in siguranta orice valori la banca.
ANS: F

8. Inchirierea de casete de siguranta reprezinta un serviciu bancar care asigura anonimatul deponentului si al depozitului, valorilor date spre pastrare.
ANS: T

9. Prin securitizarea creditelor, bancile comerciale urmaresc sa elimine sau sa aplatizeze riscul de dobanda, riscul de credit si sa isi imbunatateasca capacitatea de creditare fara a mari in mod corespunzator capitalul.
ANS: T

10. Obligatiunile Z reprezinta denumirea data obligatiunilor care fac parte din ultima clasa a instrumentelor financiare emise structurat.
ANS: T

11. Operatiunile financiare de securitizare s-au dezvoltat numai in cateva tari pentru ca securitizarea creditelor ipotecare constituie o amenintare asupra dreptului de proprietate a locuintelor/caselor.
ANS: F

12. Aurul a incetat sa mai indeplineasca functiile monetare in urma hotararilor de la Bretton Woods, cand s-a oficializat sistemul bazat pe aur-devize in statutul FMI.
ANS: F

13. Aurul a incetat sa mai indeplineasca functiile monetare in baza prevederilor cuprinse in amendamentele aduse statutului FMI in 1978.
ANS: T

14. Certificatul aur este un titlu la purtator care atesta titularului proprietatea asupra unui stoc de aur depus la o banca.
ANS: T

15. Obligatiunile aur convertibile sunt titluri de valoare care asigura posesorului un venit anual fix.
ANS: F

16. Cea mai importanta piata a aurului se afla in Elvetia, unde se stabileste si pretul aurului.
ANS: F

17. Managementul activelor reprezinta activitatea de investire si administrare profesionala a fondurilor efectuata de o entitate specializata in numele investitorilor institutionali sau privati cu scopul de a realiza performante financiare superioare.
ANS: T

18. Portofoliu este denumirea generica utilizata pentru un grup de instrumente financiare detinute de o entitate cu scop de investitii financiare.
ANS: T

19. Formarea sau structurarea unui portofoliu are in vedere alegerea instrumentelor financiare si stabilirea unei ponderi pentru fiecare tip, astfel incat investitorul in nicio situatie sa nu inregistreze pierderi.
ANS: F

20. Managementul averilor se refera la asigurarea de catre banci a unor servicii total personalizate oferite persoanelor cu venituri sau averi mari.
ANS: T

21. Serviciile bancare electronice reprezinta clasa de servicii bancare care pot fi puse la dispozitie de o banca clientelei sale prin mijloace de plata electronica sau partial electronica prin intermediul unui terminal (telefon fix, mobil, Internet, computer personal).
ANS: T

22. Sistemul CLS este un sistem global pentru decontarea platilor prin care se asigura simultan miscarea fluxurilor monetare denominate in monede majore rezultate din operatiuni de piata valutara si monetara independent de fusul orar.
ANS: T

23. Sistemul SaFIR este un sistem de depozitare si decontare a titlurilor de stat din Romania.
ANS: T

24. Sistemul SaFIR este un sistem de decontare pe baze multilaterale a instrumentelor de plata de mare valoare, peste 50.000 lei.
ANS: F

25. In sens larg, moneda electronica se refera la totalitatea sistemelor de plata electronica si a altor mijloace electronice care permit efectuarea de tranzactii electronice si pot fi utilizate ca mijloc de schimb intre diferiti participanti.
ANS: T

26. Centrele financiare off-shore sunt centre financiare care ofera un cadru de impozitare mult mai favorabil pentru a efectua investitii in aceste jurisdictii decat cel in tara de origine a nerezidentilor, reglementari simple pentru desfasurarea afacerilor si discretie absoluta.
ANS: T

27. Terminalul este denumirea generica utilizata pentru a desemna aparatura electronica sau electromagnetica destinata a fi utilizata pentru initierea si efectuarea unor plati electronice sau retragerii de numerar cu ajutorul cardului.
ANS: T

28.
Dereglementarea in domeniul bancar consta in eliminarea acelor reglementari cu caracter restrictiv care franeaza sau influenteaza negativ pozitia competitiva a bancilor in raport cu alte institutii financiare care opereaza pe piata financiara si care, dat fiind caracterul lor nebancar, nu intra sub incidenta reglementarilor specifice domeniului bancar.
ANS: T

29.
Depozitele atrase de banci reprezinta datorii ale clientilor fata de banca.
ANS: F

30.
Piata valutara este piata pe care se vand si se cumpara monede la un pret denumit curs valutar sau curs de schimb.
ANS: T

31. Gajul presupune instrainarea bunului si consta in remiterea de catre debitor creditorului a unui bun, care, in cazul in care datoria nu va fi achitata la scadenta, va fi inapoiat debitorului.
ANS: F

32.
Activitatea bancara de investitii financiare priveste operatiuni de piata primara de capital, piata secundara de capital si alte servicii financiare.
ANS: T

33.
Fondurile private equity sunt un vehicul investitional, care investesc in companii sau alte entitati, cu intentia de a obtine controlul acestora, astfel ca de pe aceasta pozitie sa procedeze la restructurarea eficienta a acestora, spre a obtine un venit semnificativ prin vanzarea lor ulterioara.
ANS: T

34.
Contractele futures sunt contracte prin care o parte este obligata de a livra o marfa sau un activ financiar, iar cealalta parte de a plati un anumit pret la o anumita data in viitor, in care elementele tranzactiei sunt standardizate si privesc valoarea (suma), moneda si data decontarii.
ANS: T

35.
Confidentialitatea, ca o caracteristica a produselor bancare, are in vedere responsabilitatea bancilor de a pastra secretul operatiunilor bancare, protectia si integritatea fondurilor depuse de clienti si controlul accesului la fonduri numai de persoanele autorizate de client.
ANS: T

36.
Transferul fondurilor se poate realiza printr-un sistem de plati si compensari prin care se asigura decontarea neta.
ANS: T

37. Piata monetara cuprinde relatiile ce iau nastere in procesul atragerii si plasarii de fonduri pe termen lung.
ANS: F

38. Importanta pietei monetare la nivelul unei tari consta in aceea ca permite finantarea pe termen scurt a diferitelor entitati economice si ca este spatiul in care banca centrala isi exercita politica monetara.
ANS: T

39. Prin participarea la operatiunile specifice pietei interbancare, o banca poate sa isi fructifice fondurile temporar disponibile si sa isi acopere nevoile de fonduri pe termen scurt.
ANS: T

40. Piata certificatelor de trezorerie este un segment al pietei monetare pe care se tranzactioneaza toate inscrisurile financiare pe termen scurt.
ANS: F

41. Specific cotarii eurovalutelor este faptul ca nu se coteaza cursul valutar, ci rata dobanzii la care se atrag si plaseaza fonduri exprimate in eurovalute.
ANS: T

42. Sub denumirea de eurovalute sunt desemnate valutele tarilor din Uniunea Europeana care au adoptat moneda unica euro.
ANS: F

43. Euroefectele comerciale sunt emise de mari corporatii, firme multinationale care doresc sa dispuna de fonduri pe termen lung in contul unor incasari viitoare.
ANS: F

44. In ansamblul participantilor pe piata eurovalutelor, persoanele particulare detin o pondere importanta.
ANS: F

45. Prefixul “euro” utilizat pentru desemnarea eurovalutelor provine de la moneda unica euro adoptata de unele tari din cadrul Uniunii Europene.
ANS: F

46. Certificatul de depozit este un inscris care confirma depunerea unor fonduri exprimate intr-o moneda pe termen scurt la o institutie financiara.
ANS: T

47. Certificatul de trezorerie este un inscris care confirma depunerea unor fonduri exprimate intr-o moneda, pe un termen scurt ( de regula 3 luni) la o institutie financiara, cel mai adesea o banca.
ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. Dereglementarea in domeniul bancar se refera la .prevederilor diferitelor legi privind activitatea bancara care. sau influenteazapozitia competitiva a bancilor in raport cu alte institutii financiare.
a. eliminarea/franeaza/negativ
b. mentinerea/stimuleaza/pozitiv
c. abandonarea/sprijina/intr-un fel

ANS: A

2. Competitia pentru atragerea de depozite, diferentele intre reglementarile nationale si fructificarea avantajelor oferite prin depunerea banilor intr-o tara cu rate ale dobanzii mai mari au avut ca efect:
a. aparitia pietei eurovalutelor
b. dezvoltarea operatiunilor swap la nivel global
c. proliferarea vanzarilor incrucisate de produse bancare pe diferite piete.
ANS: A

3. Printre principalele actiuni ale bancilor comerciale destinate extinderii ariei geografice a produselor si serviciilor oferite se numara:
1. deschiderea de sucursale si filiale in alte teritorii sau centre financiare;
2. achizitionarea de banci de investitii sau alte institutii financiare;
3. constituirea propriile filiale de fonduri de investitii de capital de risc.
a. 1 + 2 c. toate
b. 2 + 3 d. niciuna
ANS: C

4. Dezintermedierea s-a manifestat prin asigurarea unui flux financiar ..intre creditor si imprumutat fara a mai apela la un.
a. direct/intermediar financiar
b. indirect/creditor autorizat
c. direct/vehicul investitional
ANS: A

5. Bancile comerciale au procedat la promovarea unor noi sisteme de livrare a produselor bancare care s-au generalizat:
1. au instalat bancomate pentru comoditatea accesului la serviciile bancare 24/7;
2. au emis certificate de depozit;
3. au sprijinit dezvoltarea POS-urilor la comercianti;
4. au oferit servicii de banca la domiciliu e-banking;
5. au oferit operatiuni de swap efectuate la nivel global;
6. au promovat contractele pe optiuni.
a. 1 +3 + 4
b. 2 + 5 +6
c. 1 + 2 + 6
ANS: A

6. Securitizarea reprezinta operatiunea prin careacordate de o banca sunt..in titluri financiare care pot fi tranzactionate pe..
a. creditele/transformate/piata de capital
b. facilitatile/preluate/piata valutara
c. angajamentele anticipate/mentinute/piata monetara
ANS: A

7. Finantarea directa presupune relatia directa intre creditor si imprumutat si are la baza emisiunea de instrumente financiare realizate prin intermediul:
a. pietei bancare
b. pietei financiare
c. pietei monetare
d. pietei valutare
ANS: B

8. Serviciile de baza, traditionale ale unei banci comerciale sunt considerate:
1. servicii de cash management;
2. credit de consum;
3. conturi de depozite si economii;
4. credite pentru activitatea comerciala si industriala;
5. carduri de piata;
6. transfer de fonduri.
a. 3 + 4 + 6
b. 1 + 2 + 3
c. 3 + 5 + 6
d. 6 + 3 + 1
ANS: A

9. Banca de investitii indeplineste un rol de intermediar intre:
a. cei ce economisesc si cei care au nevoie de fonduri
b. intre cei ce doresc sa se imprumute (emitenti de titluri) si cei ce doresc sa investeasca (investitori)
c. ambele variante a si b.
ANS: B

10. Banca universala este o banca care ofera toate sau marea majoritate a serviciilor si produselorsi..in cadrul unei structuri organizatorice unice.
a. financiare/bancare
b. derivative/de custodie
c. bancare/de asigurari.
ANS: A

11. Grupul financiar este reprezentat de:
1. societatea mama - o banca comerciala, o banca de investitii financiare;
2. filialele societatii mama (societati de asigurari, de investitii, de leasing);
3. societatea financiara holding;
4. conglomeratul financiar.
a. 2 + 3
b. 3 + 4
c. 1 + 2
ANS: C

12. Conglomeratele financiare, potrivit directivelor UE, sunt acele grupuri a carar activitate financiara depaseste:
a. 10% din activitatea lor totala sau in marime absoluta este mai mare de 8 miliarde euro
b. 40% din activitatea lor totala, cu conditia ca sectorul financiar cel mai mic sa aiba o marime relativa de 10% din activitatea globala sau o marime absoluta de 6 miliarde euro
c. 20% din activitatea lor totala, cu conditia ca sectorul cel mai mic (banci si societati de investitii luate impreuna, sau societati de asigurari) sa aiba o marime relativa de 10% din activitatea financiara globala sau o marime absoluta mai mare de 10 miliarde euro.
ANS: B

13. Organizarea si functionarea tezaurului in cadrul unei banci are la baza cerinta:
a. de a se pastra peste zi in cadrul caseriei o cantitate cat mai mica de numerar si alte valori
b. accesului restrictionat doar la nivelul directorului sucursalei bancare
c. privind cheia de acces care trebuie sa fie pastrata de o singura persoana de incredere din banca.
ANS: A

14. Depunerea banilor in tezaur se efectueaza in fiecare zi .spre a fi preluati..in prezenta..detinatorilor de chei.
a. seara/dimineata/tuturor
b. la inceputul saptamanii/la sfarsitul saptamanii/directorilor
c. de luni/sambata/tuturor.
ANS: A

15. Plafonul de numerar sau plafonul de lucru reprezinta:
a. sumele in numerar pe care o banca le poate detine ca bani lichizi
b. sumele in numerar pe care le poate detine fiecare operator la ghiseu
c. suma algebrica a platilor si incasarilor in numerar efectuate de o banca intr-o perioada determinata.
ANS: A

16. Plafonul de numerar reprezinta sumele in numerar pe care o banca le poate detine, iar baza de calcul a acestuia este:
a. media zilnica a platilor in numerar intr-o perioada determinata - de exemplu, o luna
b. nu se poate determina o suma certa pentru ca volumul operatiunilor de casierie variaza mult in timpul sarbatorilor
c. bancile nu isi calculeaza plafonul de numerar, ci acesta este stabilit de banca centrala.
ANS: A

17. Casa de circulatie ca plafon de lucru cu numerar indeplineste rolul de vas comunicant intre :
a. sucursalele unei banci - surplusul de numerar de la o sucursala alimenteaza deficitul de numerar la alta sucursala
b. bancile comerciale si banca centrala care pune si retrage din circulatie biletele de banca si moneda metalica
c. intre moneda efectiva - numerar si moneda de cont aflata in conturile de depozit ale clientelei, prin depuneri si retrageri de numerar.
ANS: C

18. Echilibrarea distributiei de numerar - excedent de numerar sau deficit de numerar - existent la o banca se realizeaza prin distributia numerarului:
1. intre sucursalele sale
2. intre bancile comerciale
3. intre banci comerciale si banca centrala
4. in limita plafonului de casa
5. numai in relatia cu banca centrala prin transportul fizic al banilor.
a. 1 + 4 +5
b. 2 + 4 +5
c. 1 + 2 +3
ANS: C

19. Serviciile oferite de banci prin casierii pot fi realizate:
1. in cadrul orelor de program zilnic al bancilor
2. prin casierii serale
3. prin colectarea numerarului de la agentii economici
4. prin servicii de noapte prin depunerea de genti sigilate.
a. 1 + 2 + 4
b. 2 + 3 + 4
c. 1 + 2 + 3 + 4
ANS: C

20. Operatiunile de schimb valutar la ghiseu sunt operatiuni:
a. specifice pietei valutare in ansamblu
b. sunt operatiuni valutare cu amanuntul, iar pe piata valutara se efectueaza numai operatiuni de valori mari
c. nu au conexiune cu piata valutara , fiind operatiuni de casierie.
ANS: A

21. Cursul valutar la ghiseu intotdeauna se stabileste:
a. sub forma cursurilor perechi, unul de vanzare si unul de cumparare
b. sub forma unui curs unic, iar banca percepe comision atat la vanzarea, cat si la cumpararea de valuta la ghiseu
c. de specialistul pe cursul bancnotelor din cadrul serviciului de arbitraj valutar sub forma cursurilor perechi.
ANS: C

22. Operatiunile de vanzare - cumparare de metale pretioase la ghiseu sunt operatiuniefectuate in favoarea.sub forma.
a.
cu amanuntul/publicului/de piese de aur cu diferite titluri
b. de valori mari/investitorilor/de lingouri cu titlu standard
c. cu amanuntul/colectionarilor de monede/de monede din metale pretioase.
ANS: A

23. Operatiunile cu aur la nivelul ghiseelor bancilor comerciale se pot efectua:
a. in orice tara producatoare de aur
b. numai de bancile specializate in tranzactii cu aur de valori mari
c. in limitele regimului valutar existent in cadrul tarii unde opereaza banca.
ANS: C

24. Clasificarea comercializarii monedelor de aur se refera la:
1. monede de aur
2. monede comemorative si medalii
3. monede de aur cu comercializare internationala
4. monede si medalii puse in circulatie de bancile centrale.
a. 1 + 3
b. 2 + 4
c. 1 + 2
d. 1 + 4
ANS: C

25. Contrafacerea bancnotelor sau plasmuirea reprezinta.de moneda prin.celor
a. confectionarea/imitarea/adevarate
b. prelucrarea/deteriorarea/adevarate
c. modificarea/crearea unei aparente/autentice.
ANS: A

26. Programele de cunoastere a clientilor sunt adoptate de marea majoritate a bancilor din lume cu scopul:
1. intocmirii cat mai complete a fisierelor clientilor tinute in evidenta bancilor
2. imbunatatirii bazei de date pe client pentru diversificarea produselor ce ii vor fi oferite
3. a sti cine este clientul, ce activitati desfasoara si de unde provin banii
4. sa limiteze accesul infractorilor la serviciile financiare si bancare sau la alte mijloace de plasare a banilor cu provenienta ilicita.
a. 1 + 2
b. 3 + 4
c. 2 + 3
ANS: B

27. Portofoliile de creante/pool-urile sunt administrate de:
a. un vehicul investitional creat special pentru emisiunea de instrumente securitizate
b. societati specializate a caror principala activitate priveste administrarea vehiculelor investitionale
c. de ambele.
ANS: B

28. Obligatiunile din transa suport asigura investitorilor:
a. un venit mai mare intrucat pe aceste obligatiuni se sprijina emisiunea obligatiunilor din transele superioare
b. un venit mai mic intrucat fondurile derivate din pool-ul portofoliul de creante sunt destinate platilor aferente transelor din nivele superioare
c. un venit incert care poate fi foarte mare sau investitorii pot inregistra pierderi.
ANS: C

29. Obligatiunile din cadrul unei emisiuni structurate sunt emise in mai multe clase care se deosebesc intre ele prin:
a. rata dobanzii care este platita investitorilor pe fiecare clasa de obligatiuni
b. maturitatea rascumpararii obligatiunilor este diferita pe fiecare clasa de la A la Z
c. rata dobanzii mai mica platita pentru obligatiunile din prima transa care au maturitati mai apropiate si mai mare pentru cele din transele urmatoare cu maturitati mai departate.
ANS: C

30. In emiterea obligatiunilor tip CMO (Collateral mortgage obligation), una din transele de obligatiuni emise poarta denumirea de transa suport. Aceasta reprezinta:
1. prima transa (A), intrucat constituie suportul realizarii emisiunilor celorlalte transe de obligatiuni
2. este sinonima cu transa Z specifica obligatiunilor Z
3. este ultima transa de obligatiuni cu maturitate incerta si care poate aduce investitorilor venituri mari sau piederi mari.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 1 + 3
ANS: B

31. Securitizarea creantelor acordate la cardurile de credit are la baza:
a. venitul mediu anual a bancii emitente de carduri realizat in baza creditelor acordate detinatorilor de carduri
b. venitul mediu lunar al detinatorilor de carduri de credit depozitat in contul de card
c. incasarile medii lunare in contul de card al detinatorilor de carduri care au utilizat creditele.
ANS: C

32. In procesul operatiunii financiare de securitizare a creditelor ipotecare au loc doua fluxuri financiare importante:
1. de la imprumutati ipotecati la investitori
2. de la investitori la banca creditoare/cedenta
3. de la investitori la imprumutatii ipotecari
4. de la banca creditoare la institutia de garantare a portofoliului de creante.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 1 + 3
ANS: C

33. Instrumentele securitizate bazate pe ipoteci denumite Pfanbriefe sunt emise in diferite tari din Europa.
a. Germania, Elvetia, Franta
b. Spania, Franta, Germania
c. Germania si Austria
ANS: B

34. Abrevierea ABS (asset-backed security) s-a impus pe plan international pentru a desemna:
a. titluri financiare securitizate care au la baza lor alte tipuri de active decat creditele ipotecare
b. titluri financiare securitizate bazate pe incasarile din creditele acordate pentru carduri de credit si credite pentru cumpararea de automobile
c. titluri financiare securitizate bazate pe proprietate intelectuala si venituri din franciza
d. titluri financiare securitizate bazate pe ipoteci.
ANS: A

35. Abrevierea MBS (mortgage backed security) se utilizeaza pentru a desemna un instrument financiar care a fost emis in baza unui pool/portofoliu constituit din:
a. credite ipotecare
b. credite pentru contracte leasing
c. credite garantate cu valoarea caselor.
ANS: A

36. In tarile unde guvernul este implicat in sustinerea cumpararii de locuinte/case de catre populatie, agentiile guvernamentale specializate au rolul:
a. de a prelua pool-urile ipotecare si, in baza lor, sa emita titluri financiare securitizate
b. de a garanta plata ratelor si dobanzilor datorate de imprumutatii ipotecari
c. de a emite titluri securitizate si/sau de a garanta investitorilor plata capitalului si a dobanzilor aferente titlurilor securitizate.
ANS: C

37. Instrumentele financiare securitizate bazate pe ipoteci comerciale denumite si CMBS (commercial mortgage backed security) sunt bazate pe credite acordate pentru:
1. constructii de cladiri destinate crearii mai multor spatii comerciale;
2. constructii de blocuri pentru locuinte, pentru pensionari sau alte cladiri cu scop social
3. constructia de hoteluri, blocuri pentru birouri si alte constructii similare.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 1 + 3
ANS: B

38. Securitizarea creantelor ipotecare reprezinta:
a. operatiunea financiara prin care o banca comerciala vinde pe piata secundara creditele ipotecare atunci cand rata dobanzii pe piata are tendinta sa creasca
b. operatiunea financiara prin care cedentul transfera creantele sale unei banci comerciale pentru a le tranforma in active securitizate
c. operatiunea financiara prin care creditele bancare sunt ansamblate in pool-uri de creante care sunt transferate unei alte entitati, in vederea emiterii de instrumente financiare.
ANS: C

39. Obligatiunile CMO fiind instrumente securitizate structurat dau dreptul investitorilor la:
a. plata unei rate fixe a dobanzii si a rambursarii capitalului la termene certe in timp
b. plata unor rate fixe de dobanda, dar diferentiate in functie de termenul de rascumparare a obligatiunilor mai apropiate sau departate
c. plata unei rate de dobanda variabile, intrucat rambursarea are loc periodic si se are in vedere dobanda pietei in acel moment.
ANS: B

40. In cazul instrumentelor financiare securitizate - conventionale pentru tot pool-ul/portofoliul de creante se emit..de obligatiuni.
a. intre 3-5 clase
b. o singura clasa
c. nicio clasa.
ANS: B

41. In cazul instrumentelor financiare securitizate emise structurat, portofoliul de creante este structurat in transe si se emitde obligatiuni.
a. intre 3-5 clase
b. o singura clasa
c. nicio clasa.
ANS: A

42. Bancile sunt preocupate sa obtina garantii pentru a imbunatati calitatea creditelor, respectiv reducerea riscului dea creditelor si, de aici, deteriorarea fluxului de numerar catre
a. nerambursare/investitori
b. dobanda/imprumutatii ipotecati
c. nerambursare/banca cedenta.
ANS: A

43. Bancile comerciale care acorda credite destinate securitizarii opteaza sa pastreze serviciile de management al portofoliului de creante, intrucat pentru fiecare serviciu in parte au in vedere.
a. constituirea unei garantii
b. incasarea unui comision
c. obligatiile trecute in conventia de securitizare.
ANS: B

44. Procedand la securitizarea creditelor, la nivelul unei banci cresc veniturile din.., iar cele din..tind sa scada.
a. comisioane/dobanzi
b. tranzactii/vanzari
c. operatiuni de casa/tranzactii.
ANS: A

45. In urma amendamentelor aduse statutului FMI in 1978, aurul este mentinut doar in calitate de.sau pentru.internationale.
a. activ de rezerva/garantarea creditelor
b. ban universal/stingerea obligatiilor de plata
c. razerva oficiala/tranzactionari cu aur pe piata.
ANS: A

46. Pana in anii 1970, aurul se tranzactiona direct:
a. in cadrul pietei derivatelor pe aur
b. sub forma operatiunilor carry trade-gold
c. pe piata fizica a aurului.
ANS: A

47. Piata aurului in ansamblu cuprinde doua segmente:
a. piata tranzactiilor cu instrumente financiare aur si piata virtuala e-gold
b. piata tranzactiilor cu amanuntul si piata tranzactiilor angro
c. piata actiunilor aur si obligatiunilor aur si piata conturilor aur.
ANS: B

48. Contul metal-aur functioneaza ca un:
a. cont curent
b. cont de depozit
c. cont de investitii
ANS: A

49. Cosurile legate de pastrarea aurului privesc:
1. costurile cu tranzactionarea
2. cheltuielile de transport
3. spatiul de depozitare si asigurarea
4. plata agentilor de paza
5. instalarea sistemelor de alarma.
a. 1 + 4 + 5
b. 1 + 2 + 3
c. 2 + 3 + 4
ANS: B

50. Obligatiunile aur convertibile asigura posesorului un venit anual fix si dreptul:
a. convertirii lor in aur
b. convertirii lor in valuta
c. convertirii lor in aur sau in echivalentul lor in bani.
ANS: C

51. Companiile miniere au promovat pe piata de capital obligatiunile aur, intrucat efortul de. in parte este preluat de..de.
a. rambursare/livrarea/aur
b. plata/creditul/aur
c. rambursare/compania producatoare/aur.
ANS: A

52. Obligatiunile aur cu warant detasabil dau dreptul la un venit anual.., iar in baza warantului, dreptul de a achizitiona..la un pret.
a. flotant/aur/de pe piata
b. fix/aur/prestabilit
c. fix/argint/prestabilit.
ANS: B

53. Actiunile aur sunt emise de:
a. bancile care detin in custodie tezaure de aur
b. bancile denumite bullion bankers
c. companiile miniere de aur.
ANS: C

54. Operatiunile la termen cu aur se aseamana cu cele specifice pietei valutare, pretul la termen fiind in acest caz:
a. pretul aurului in lire sterline
b. cotatia aurului la bursa din Londra
c. pretul aurului pe piata la termen
d. fixingul aurului stabilit zilnic la Londra.
ANS: C

55. Aurul digital permite efectuarea platilor:
a. in baza unui depozit in aur pastrat la o banca specializata in tranzactii cu aur
b. numai in varianta e-gold, in baza depozitului in aur constituit de emitentul de moneda electronica-aur
c. numai in relatie cu e-money prin conversia ce se realizeaza prin intermediul unei monede pivot.
ANS: B

56. Acordul dintre banci denumit Central Bank Gold Agreement, incheiat in 1999 si reinnoit in 2004, are ca scop:
a. de a influenta evolutia pietei aurului prin asigurarea unor parametri de stabilitate intre cererea si oferta de aur si a tranzactiilor cu aur
b. sa limiteze vanzarile de aur la 400t/anual fara a depasi 2000t/pe intreaga perioada de 5 ani a acordului
c. sa influenteze deciziile bancilor centrale ale statelor lumii in consolidarea rezervelor oficiale si modul in care utilizeaza aurul pentru operatiuni financiare.
ANS: A

57. Operatiunile gold-carry trade reprezinta o strategie investitionala prin care investitorii imprumuta aur de la banci pe care:
a. il utilizeaza pentru a-l plasa in fondurile aur cu scopul de a beneficia de o administrare profesionala a activelor si a realiza venituri mai mari
b. il vand pe piata, iar suma obtinuta o investesc in titluri financiare care aduc venituri sub forma de dobanda mai mare decat costul platit pentru imprumutarea aurului
c. il utilizeaza pentru a emite obligatiuni bazate pe aur fie sub forma obligatiunilor garantate cu aur, fie a obligatiunilor aur.
ANS: B

58. Managementul activelor reprezinta activitatea de investire sia fondurilor efectuata de o entitate specializata in numele..cu scopul realizarii de
a. plasament/clientelei/castiguri din dividende
b. administrare profesionala/investitorilor/performante superioare
c. atragere de fonduri/bancilor de investitii/profit.
ANS: B

59. Managementul activelor se poate realiza:
1. de fiecare companie, singura isi isi asigura managementul activelor sale
2. de catre banci si firme specializate in admininistrarea de active , care le efectueaza in favoarea investitorilor contra unui comision
3. centralizat la nivelul unei tari prin sistemul de tranzactionare alternativa, de exemplu, Rasdaq.
a. 1 + 3
b. 1 + 2
c. 2 + 3
ANS: B

60. Portofoliu este denumirea generica utilizata pentru un grup de.detinute de o entitate cu scop de.
a. creante de incasat/acordare de credite
b. instrumente financiare/investitie financiara
c. depozite bancare/a obtine venituri din dobanzi.
ANS: B

61. Formarea sau structurarea unui portofoliu presupune instrumentelor financiare si stabilirea unei ..pentru fiecare tip, astfel incat sa se asigure investitorului minimizarea.si maximizarea..
a. alegerea/ponderi/riscurilor/castigurilor
b. primirea/ierarhizari/castigurilor/pierderilor
c. alegerea/ierarhizari/riscurilor/pierderilor.
ANS: A

62. In structurarea portofoliilor riscul poate fi redus prin diversificarea activelor incluse in portofoliu, iar veniturile sunt in functie de riscurile asumate pe principiul:
1. riscuri mici, venituri mari
2. riscuri mari, venituri mari
3. riscuri mici, venituri mici
4. riscuri mari, venituri mici.
a. 1 + 4
b. 2 + 3
c. 3 + 4
ANS: B

63. Specialistii in managementul activelor pe baze profesionale denumiti si manageri de active pot fi:
1. grupuri financiare - care au filiale specializate;
2. banci de investitii prin departamentul de tranzactionari;
3. banci comerciale care au filiale de administrare de active;
4. orice persoana care are abilitati sa acorde astfel de servicii cu sau fara comision.
a. 3 + 4
b. 1 + 3
c. 2 + 3
ANS: B

64. Segregarea fondurilor constituie principiul de baza in administrarea pe baze profesionale a activelor si consta in:
a. separarea fondurilor date in administrare de fondurile proprii ale firmei de management si separarea fondurilor pe fiecare tip de client sau investitor
b. separarea fondurilor date in administrare pe fondri mutuale, fonduri hedge si fonduri de capital de risc etc., in functie de clasa de risc a activelor ce compun fondul respectiv
c. segregarea nu este un principiu obligatoriu decat pentru separarea fondurilor /averilor date de persoane particulare de cele care sunt cuprinse in clasa fondurilor mutuale.
ANS: A

65. Specificul veniturilor realizate din managementul activelor se particularizeaza prin faptul ca sunt calculate:
a. prin aplicarea comisioanelor asupra valorii de piata a activelor din portofoliu, ceea ce in cazul cresterii valorii pe piata a actiunilor de exemplu, firma de management active beneficiaza “pe gratis“ de cresterea pretului actiunilor, ceea ce determina comisioane mai mari fara niciun cost aditional, respectiv cresc fluxurile financiare care merg direct la profit
b. luandu-se in consideratie riscul sistemic care este influentat de factori ca evolutia economica a tarii, ratei inflatiei si care sunt riscuri care nu pot fi reduse prin diversificarea portofoliilor, ceea ce reduce veniturile
c. luand in considerare riscul nesistemic care include riscul de plasament, riscul de management etc., care in general poate fi controlat prin diversificarea portofoliului si selectarea activelor care insa conduc la cresterea cheltuielilor.
ANS: A

66. Cele mai multe active aflate in administrare/management sunt concentrate in cele trei mari centre financiare globale:
a. Boston, San Francisco, Los Angeles
b. Paris, Zόrich, Denver
c. Londra, New York, Tokyo.
ANS: C

67. Cele mai multe fonduri aflate in management pe surse de provenienta, tip de investitori institutionali sunt:
a. fonduri de pensii, fonduri hedge, fonduri mutuale
b. fondurile de pensii, societatile de asigurari, fondurile mutuale
c. societati de asigurari, banci centrale, familii bogate.
ANS: B

68. Conventional, piata managementul averilor private este definita ca fiind piata acelor active financiare detinute in (1).(2) de ..care depasesc suma de (3)..
a. firmele de management active/de diferiti investitori/5 mil. euro
b. proprietati private/de persoane sau familii/1 mil. dolari
c. societati de investitii/investitori institutionali/30 mil. dolari.
ANS: B

69. Activitatea bancara privata (private banking) cuprinde in principal:
1. planificarea averii, optimizarea impozitelor platite pe detinerile de imobile etc.;
2. managementul averii - prin administrarea totala a activelor financiare;
3. art banking - operatiuni de vanzare cumparare de arta decorativa, bijuterii;
4. servicii de cash management si garantarea tranzactiilor comerciale globale.
a. 2 + 3 + 4
b. 1 + 2 +3
c. 1 + 3 + 4
ANS: B

70. Clientela bancara devenind tot mai avizata a inceput sa solicite astfel de servicii chiar pentru sume mai modeste, care, de regula, au fost oferite de banci sub forma:
1. unor pachete de servicii complete care priveau conturi de depozite in conexiune cu tranzactii cu titluri financiare;
2. pachetelor de servicii bancare traditionale imbunatatite calitativ prin asociere cu conturile de card si activitate bancara electronica - ebanking;
3. pachete preferentiale derulate prin plasamente la nivel global.
a. 2 + 3
b. 1 + 3
c. 1 + 2
ANS: C

71. Fondurile de administrare a averii statului (sovereign - wealth) se refera la activitatea de management a activelor compuse din:
1.rezerva oficiala a unei tari - aur, valuta, titluri financiare;
2. veniturile realizate din exploatarea resurselor naturale ale tarii;
3. operatiuni financiare pentru publicul bogat dintr-o tara efectuat de banca centrala.
a. 2 + 3
b. 1 + 2
c. 1 + 3
ANS: B

72. Fondurile private equity (capital privat) si fondurile de capital de risc (venture capital) constau in fondurile care sunt.in realizarea de noi afaceri sau dezvoltarea, extinderea si reorganizarea afacerilor existente detinute in
a. puse la dispozitie/proprietate privata
b. credite utilizate/proprietatea statului
c. ajutoare utilizate/administrare de persoane particulare.
ANS: A

73. Investitorii de capital de risc sau private equity:
1. nu sunt creditori, ci pun la dispozitie fonduri pentru o anumita perioada de timp;
2. isi recupereaza investitia prin vanzarea actiunilor sau parti din investitie;
3. sprijina statul in asanarea firmelor falimentare;
4. sunt participanti directi in cadrul programelor de finantare de redresare economica.
a. 1 + 3
b. 1 + 4
c. 1 + 2
d. 2 + 3
ANS: C

74. Fondurile private equity investesc intr-o companie cu intentia de a obtine controlul acesteia devenind actionar majoritar putand de pe aceasta pozitie sa:
a. procedeze la restructurarea companiei privind capitalul, managementul si infrastructura si dupa ce atinge performantele stabilite sa o vanda cu o diferenta substantiala fata de investitia facuta
b. sa o desambleze in parti, active fizice si sa le vanda pe parti la preturi care sa totalizeze sume cu mult mai mari decat investitia initiala
c. sa procedeze la restructurarea si revigorarea acesteia si sa ramana actionar realizand venituri din dividende.
ANS: A

75. Capitalul de inceput a afacerii pus la dispozitia intreprinzatorilor privati de catre fondurile de capital de risc mai este denumit:
a. de start-up, de samanta
b. pentru dezvoltarea, de mezanin, pentru extindere
c. pentru finantari leverage - buyout
d. pentru salvare, de revigorare, de restabilire.
ANS: A

76. Capitalul de dezvoltare se refera la capitalul pus la dispozitie de investitorii de capital de risc unei firme care este deja structurata si a ajuns la o anumita maturitate si mai poarta denumirea de:
a. de star-up, de samanta
b. pentru dezvoltare, de mezanin, pentru extindere
c. pentru finantari levarage-buyout
d. pentru salvare, de revigorare, de restabilire.
ANS: B

77. Managementul buyout sau levarage buyout inseamna achizitia unei companii bazata pe ..garantat cu..si rambursat din fluxurile financiare.ale acesteia.
a. un credit pe termen lung/activele companiei/viitoare
b. un credit pe termen scurt/titluri de stat/din vanzarea actiunilor
c. finantare din partea statului/titluri de stat/viitoare.
ANS: A

78. Fondurile hedge sunt vehicule investitionale definite prin caracteristicile activitatilor desfasurate:
1. obtinerea venitului maxim absolut si asumarea unor riscuri foarte mari;
2. modul de plata al comisionului de management si a unei parti (de ex., 20%) din profitul obtinut platite managerului fondului in conditiile in care riscurile sunt impartite intre investitori proportional cu fondurile avansate de fiecare;
3. nu se cunosc date cu privire la activitatea lor si profiturile realizate;
4. asumandu-si riscuri foarte mari cunosc multe falimente.
a. 2 + 4
b. 1 + 2
c. 3 + 4
ANS: B

79. Caracteristicile specifice produselor bancare deriva din “materia prima“ care formeaza obiectul lor. Acestea sunt:
1. caracterul intangibil si individualitatea;
2. caracterul inseparabil si caracterul nestandardizat;
3. confidentialitatea;
4. profesionalism specific.
a. 1 + 2
b. 3 + 4
c. 1 + 4
d. 2 + 4
ANS: B

80. Strategia liderului de produse se axeaza pe ideea:
a. dobandirii unei pozitii dominante pe piata bancara in baza unor costuri reduse de dobanzi si comisioane la care sunt oferite produsele bancare
b. de a crea o perceptie unica despre banca la nivelul clientelei - imaginea bancii
c. in cadrul unei piete alese, banca isi propune sa devina competitor numai pe unul sau mai multe segmente tinta.
ANS: A

81. Termenul de produs bancar este asociat unei activitati bancare (1)..(2).si (3).care presupune una sau mai multe operatiuni simple sau complexe.
a. delimitate/cunoscute/reglementata
b. individualizate/personalizata/nereglementata
c. polarizate/unui domeniu/necesare clientelei.
ANS: A

82. Ciclul de viata al produselor care au la baza promovarii lor o initiativa legislativa se caracterizeaza prin:
a. parcurg trei etape: lansare, maturitate, declin
b. sunt lansate de mai multe banci simultan si sunt abandonate simultan
c. permit bancilor sa-si diversifice gama de produse - la nivel de produs matur
d. dupa lansare, viata produselor este legata de durata de aplicare a reglementarilor.
ANS: D

83. Fluxul de informatii banca client se refera la principalele informatii pe care banca in mod constant trebuie sa le puna la dispozitia clientilor actuali si potentiali si privesc:
1. informatii despre banca si produse oferite, costurile acestora: gradul de informatizare a operatiunilor etc.;
2. informatii confidentiale destinate fiecarui client in parte: extrase de cont, scari de dobanzi, avizele de debit/credit etc.;
3. informatii generale despre evolutia sistemului bancar, starea economiei, politica bancii centrale.
a. 1 + 2
b. 1 + 3
c. 2 + 3
ANS: A

84. Planul de marketing este un document sau set de documente eleaborat de servicii specializate din banci cu scopul de a orienta banca sa vina in intampinarea..in conditii de
a. nevoilor clientelei/profitabilitate
b. cererilor clientilor noi/reducerea costurilor
c. evolutiilor de pe piata/competitivitate.
ANS: A

85. Marketingul asociat produsului bancar vizeaza in principal doua aspecte:
1. produsul bancar ales drept tinta sa implice cat mai multe operatiuni si servicii aditionale si posibilitatea constructiei de pachete de produse in jurul sau pentru a extinde dependenta clientului;
2. clientul sa poata identifica avantajul de baza distinctiv al produsului comparativ cu alte produse ale bancii sau oferite de alte banci;
3. sa contribuie la imbunatatirea imaginii bancii pe piata si consolidarea pe termen lung a relatiei banca-client;
4. sa aduca cat mai multe venituri din comisioane bancii.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 3 + 4
d. 1 + 4
ANS: A

86. In cazul in care clientii nu sunt sensibili in mod special la pretul produsului bancar, dar acorda importanta calitatii acestuia, banca poate promova produsul aplicand un calcul prin metoda:
a. pret plus profit
b. pretului special (smantanit)
c. pretului de penetrare
d. pretului evaluat.
ANS: B

87. In cazul in care pretul produsului bancar a fost calculat in baza costurilor serviciilor la care se adauga o suma reprezentand profitul se discuta despre metoda:
a. pret plus profit
b. pretului special (smantanit)
c. pretului de penetrare
d. pretului evaluat.
ANS: A

88. In cazul stabilirii unui pret cat mai redus cu scopul de a atrage un numar cat mai mare de clienti pentru a acoperi cat mai rapid un anumit segment de piata se discuta despre metoda:
a. pret plus profit
b. pretului special (smantanit)
c. pretului de penetrare
d. pretului evaluat.
ANS: C

89. Locul vanzarii produselor bancare are in vedere si distributia spatiala, fizica in care sunt incluse:
1. operationalizarea centrelor zonale/sucursale si informatizarea integrata a sistemului;
2. amenajarea exteriorului cladirilor si spatiilor ce inconjoara banca;
3. solutiile constructive arhitectonice si de ambient ale holului bancilor pentru clienti;
4. emiterea si administrarea cardurilor.
a. 1 + 2 + 3
b. 1 + 2 + 4
c. 1 + 3 + 4
ANS: A

90. Serviciile bancare electronice permit:
1. administrarea totala sau partiala a unui cont bancar efectuata de titularul contului;
2. operatiuni de cash management si tranzactionari directe pe piata valutara si financiara;
3. efectuarea de transferuri si plati; acces la informatii generale privind dobanzile, cursul valutar etc.;
4. accesul direct la toate serviciile oferite de banca, cum sunt cele de: pastrare de valori in casete de siguranza, custodie, consultanta, alte produse.
a. 1 + 3
b. 2 + 4
c. 1 + 4
d. 2 + 4
ANS: A

91. Serviciile bancare oferite de banca privind furnizarea de informatii asupra contului, de regula, cuprind:
1. soldul curent al contului si situatia ultimelor sau a tuturor tranzactiilor sau extraselor de cont;
2. mesajele SMS pentru clientii detinatori de carduri ca masura preventiva de reducere;
3. transferuri interbancare si intrabancare, respectiv intre conturile deschise la aceeasi banca sau conturi la alte banci ale clientului sau ale unui tert;
4. transferuri in moneda nationala sau in valuta prin cumparari si vanzari din disponibilitatile din cont; plata salariilor in cazul firmelor etc.
a. 1 + 3
b. 1 + 2
c. 3 + 4
d. 3 + 2
ANS: B

92. Serviciile bancare electronice privind transferurile si platile referitoare la cont sau carduri, de regula, cuprind:
1. soldul curent al contului si situatia ultimelor sau a tuturor tranzactiilor si extraselor de cont;
2. mesajele SMS pentru clientii detinatori de carduri ca masura preventiva de reducere;
3. transferuri interbancare si intrabancare, respectiv intre conturile deschise la aceeasi banca sau conturi la alte banci ale clientului sau ale unui tert;
4. transferuri in moneda nationala sau in valuta prin cumparari si vanzari din disponibilitatile din cont; plata salariilor in cazul firmelor etc.
a. 1 + 3
b. 1 + 2
c. 3 + 4
d. 2 + 3
ANS: C

93. Transferul fondurilor presupune norme standardizate la nivel national cu privire la:
1. instrumentele de plata in baza carora se procedeaza la transferul fondurilor;
2. tehnologia unitara de preluare a informatiilor primite, transmise si receptionate de banci;
3. procedura operationala de stingere a obligatiilor de plata;
4. transferurile interne;
5. transferurile externe;
6. numele clientilor in favoarea carora se efectueaza transferurile;
7. conectarea la sistemul SWIFT.
a. 7 + 6 + 5
b. 6 + 5 + 4
c. 1 + 2 + 3
d. 2 + 3 + 7
ANS: C

94. Sistemele de plati si compensari prin care se asigura decontarea neta presupun:
a. stingerea obligatiilor de plata reciproce ale bancilor pe baze bilaterale pentru fiecare tranzactie in parte
b. stingerea obligatiilor de plata reciproce ale bancilor pe baze multilaterale, respectiv fiecare banca isi stabileste obligatiile de plata fata de toate celelalte banci
c. compararea tuturor sumelor de platit cu toate sumele de incasat, rezultand pentru banca un sold net de incasat sau de platit, care apare in raport cu toate celelalte banci
ANS: C

95. Nettingul ca procedura de compensare a obligatiilor de plata reciproce intre banci permite:
1. reducerea volumului operatiunilor dintre banci;
2. reducerea costurilor tranzactiilor si decontarilor;
3. scurtarea circuitului platilor;
4. sumele nu mai sunt tranzitate prin conturile bancilor deschise la banca centrala a tarii respective.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 3 + 4
d. 1 + 4
ANS: A

96. Platile de mare valoare reprezinta sume foarte mari de bani care sunt schimbate intre banci, unde tranzactia prersupune o decontare..si., in tara noastra sumelei.
a. urgenta/rapida/peste 50.000
b. la sfarsitul zilei/a doua zi/sub 50.000
c. in timp real/zilnic/denominate in
ANS: A

97. In sistemul de plati si compensari, decontarea tuturor transferurilor, indiferent de natura lor - plati, operatiuni de piata valutara si financiara, interventiile bancii centrale, sunt realizate sub supravegherea si evidentiate in conturile deschise de banci la:
a. casa de compensatie a platilor si livrare a activelor financiare
b. depozitarul central al instrumentelor financiare materializate si dematerializate
c. banca centrala
ANS: C

98. Sistemul de plati si compensari in Romania cuprinde urmatoarele structuri:
1. Sistemul Electronic de Plati;
2. Sistemul de plati si compensari pe suport hartie;
3. Sistemul de Decontare Bruta in Timp Real (ReGIS);
4. Sistemul Electronic cu decontare pe baza neta administrat de Transfond (SEMT);
5. Sistemul de depozitare si decontare a operatiunilor cu titluri de stat (SaFIR).
a. 1 + 2
b. 3 + 4 + 5
c. 1 + 3 + 4
d. 2 + 3
ANS: A

99. Sistemul Electronic de Plati din Romania cuprinde:
1. Sistemul Electronic de Plati;
2. Sistemul de plati si compensari pe suport hartie;
3. Sistemul de Decontare Bruta in Timp Real (ReGIS);
4. Sistemul Electronic cu decontare pe baza neta administrat de Transfond (SEMT);
5. Sistemul de depozitare si decontare a operatiunilor cu titluri de stat (SaFIR).
a. 1 + 2
b. 3 + 4 + 5
c. 1 + 3 + 4
d. 2 + 3
ANS: B

100. Sistemul ReGIS este destinat procesarii si decontarii..exclusiv in limita..existente in conturile de decontare a participantilor.
a. platilor de mare valoare/disponibilitatilor
b. platilor de mica valoare/50.000 lei
c. pe baza neta/sumelor
ANS: A

101. In cadrul ReGIS se asigura decontarea platilor:
1. efectuate de participanti in nume propriu si pe cont propriu sau pe contul clientilor;
2. aferente operatiunilor efectuate de Banca Nationala a Romaniei;
3. aferente pozitiilor nete calculate de sistemele de plati care asigura compensarea fondurilor, pe baza neta;
4. aferente transferurilor privind tranzactiile cu instrumente financiare.
a. 1 + 2 + 3 + 4
b. 3 + 4
c. 2 + 3 + 4
d. 1
ANS: A

102. Sistemul SEMT este:
1. denumirea casei de compensare automata;
2. un sistem de compensare a platilor de mica valoare intre institutiile de credit;
3. un sistem de compensare intre institutiile de credit si Trezoreria Statului;
4. un sistem de calculare a pozitiilor nete multilaterale a platilor de mare valoare;
5. un sistem de decontare a titlurilor de stat.
a. 1 + 2 + 3
b. 1 + 4 + 5
c. 3 + 4 + 5
ANS: A

103. Sistemul SaFIR:
1. este un sistem de depozitare si decontare a titlurilor de stat;
2. este administrat de BNR care si este si operatorul acestuia;
3. in cadrul structurii sale Transfond SA presteaza serviciile de operare tehnica si cele de operare functionala in numele BNR.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 1 + 2 + 3
d. niciuna
ANS: C

104. Prin sistemul SaFIR sunt derulate urmatoarele tipuri de operatiuni:
1. de piata primara - derulate de participanti in relatia cu emitentul (decontarea rezultatelor pietei primare);
2. de piata secundara (tranzactii de vanzare cumparare, contracte de garantie, operatiuni repo);
3. de piata valutara (tranzactii la vedere si la termen);
4. de piata monetara.
a. 1 + 2
b. 3 + 4
c. 2 + 3
d. 1 + 4
ANS: A

105. Sistemul fondurilor ce au la baza instrumente de plata pe suport hartie este administrat si operat de:
a. Banca Nationala a Romaniei si Transfond
b. Transfond si Depozitarul central
c. Depozitarul central si Casa de compensare SEMT.
ANS: A

106. Sistemul SWIFT este:
a. o tehnica computerizata de transmitere a mesajelor
b. este un sistem de decontare a platilor la nivel global
c. este un subsistem al Sistemului Electronic de Plati
ANS: A

107. Sistemul SWIFT asigura transmiterea de date si mesaje deservind:
a. relatiile directe dintre banci si clienti
b. relatiile cu sistemele de plata si compensari nationale si cu bancile centrale din aceste tari
c. relatiile cu alte sisteme de transfer electronic de fonduri si intre intitutiile centrale implicate in aceste sisteme
d. toate
ANS: D

108. Solutiile constructive si designul bancilor dupa anii 1980-1990 au evoluat mult in sensul:
a. cresterii securitatii fizice a constructiilor
b. inlocuirii metodelor de protectie si siguranta constructiva fizica cu cele electronice
c. constituirii ca parti integrante ale marketingului bancar
ANS: C

109. Structura de zidarie care inconjoara tezaurul bancii:
a. nu are relevanta, intrucat peretii tezaurelor au grosimi pana la 60 cm si sunt realizati din materiale composite rezistente la penetrare
b. intotdeauna trebuie realizata la o distanta de peretii tezaurului lasandu-se un spatiu care sa permita circulatia sau/si supravegherea vizuala cu oglinzi sau camere de luat vederi.
ANS: B

110. Moneda electronica este o valoare monetara ce reprezinta o creanta asupra emitentului si trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii:
1. este stocata pe suport electronic;
2. este emisa in schimbul primirii de fonduri a caror valoare nu poate fi mai mica decat valoarea monetara emisa;
3. este acceptata ca mijloc de plata si de alte entitati decat emitentul;
4. existenta unui disponibil in cont;
5. existenta unor disponibilitati in numerar pentru reincarcare;
6. acordarea de credite in avans la emitent.
a. 1 + 2 + 3
b. 2 + 3 + 4
c. 3 + 4 + 5
d. 1 + 2 + 6
ANS: A

111. Seniorajul consta in diferenta dintre:
a. cheltuielile legate de producerea bancnotelor si a monedei metalice si valoarea lor nominala la care se pun in circulatie
b. cheltuielile cu tiparirea bancnotelor si cele cu procesarea si distrugerea bancnotelor uzate, retrase din circulatie
c. valoarea monetara a unei monede metalice din aur sau argint si costul producerii ei - baterii; reprezinta comisionul platit seniorului pentru transformarea lingoului de aur sau argint in monede. In prezent, termenul a fost abandonat, dat fiind circulatia banilor fabricati din hartie sau material plastic.
ANS: A

112. New York, Londra si Tokyo sunt trei centre financiare.pozitionate in fruntea ierarhizariiale lumii contemporane; fiecare in parte se constituie ca cel mai important centru in raport de alte centre care opereaza pe aceeasi zona de timp a..
a. globale/centrelor financiare/fusului orar
b. internationale/marilor orase/meridianului
c. regional/continentelor/spatiului orar de tranzactionare.
ANS: A

113. Principalele caracteristici ale activitatii bancare off-shore privesc:
1. intreaga activitate este realizata in moneda locala;
2. intreaga activitate este realizata in moneda straina;
3. se ofera servicii numai in favoarea nerezidentilor;
4. se ofera servicii atat pe piata locala rezidentilor, cat si nerezidentilor;
5. dezvolta predominant operatiuni de valori mari (wholesale) si foarte mari;
6. efectueaza activitate bancara retail si corporatista;
7. intotdeauna se asigura secretul bancar absolut.
a. 1 + 2 + 3 + 4
b. 2 + 3 + 5 + 7
c. 1 + 4 + 6 + 7
ANS: B

114. In opozitie cu termenul off-shore (in zona din apropierea tarmului) se utilizeaza termenul onshore, pentru a desemna:
a. o tara sau o jurisdictie aflata pe coasta, pe tarm, respectiv pe continent
b. tari in care regimul impozitarii este mai mare si legat de economia reala
c. tari cu regim offshore, dar amplasate pe continent, cum sunt Elvetia, Andora ori Nevada din SUA etc.
ANS: B

115. Fuziunile si achizitiile in domeniul bancar au avut ca efect:
1. un numar tot mai mic de banci dobandesc capacitatea de a controla o parte tot mai mare din resursele bancare;
2. mutarea liniilor de afaceri in afara domeniilor traditionale ale bancilor si patrunderea in domeniul asigurarilor, investitiilor financiare, fondurilor mutuale;
3. mutarea activitatii in afara granitelor nationale;
4. dezvoltarea de afaceri netraditionale activitatii bancare si cresterea vanzarilor de produse incrucisate;
5. cresterea si intarirea pozitiei la nivel global.
a. 1 + 2 + 4
b. 1 + 4 + 5
c. 1 + 2 + 3
d. 2 + 4 + 5
ANS: C

116. Angajamentele conditionate reprezinta:
a. angajamente de plata asumate de banca de a efectua in viitor o plata sau de a pune la dispozitie fonduri
b. angajamente asumate de banca de a efectua o plata sau a pune la dispozitie fonduri in eventualitatea producerii unui eveniment
c. orice angajament de plata asumat de o banca este un angajament conditionat.
ANS: B

117. Privite in ansamblu se disting trei grupe de operatiuni extrabilantiere: (1) pe baza de ..(2) privindsi (3) din sfera ..
a. comision/angajamente conditionate/schimburilor internationale
b. garantii/facilitati de credit/platilor internationale
c. obligatii de plata/garantii financiare/acreditivelor.
ANS: A




118. Garantiile financiare reprezinta unasumat de..in favoarea unui tert de a plati acestuia o suma de bani in cazul in care o alta persoana..obligatia de plata fata de aceasta.
a. angajament/o banca/nu si-a onorat
b. contract/garantare/si-a asumat.
ANS: A

119. Garantia financiara in functie de contractul incheiat intre parteneri poate avea ca obiect:
1. garantarea unei emisiuni de obligatiuni;
2. garantarea financiara a unor obligatii de buna executare;
3. garantarea inlocuirii utilajelor defecte cu utilaje noi;
4. garantarea livrarii marfurilor la timp.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 3 + 4
d. 1 + 4
ANS: A

120. Garantia financiara pentru garantarea unui credit este destinata sa despagubeasca banca., in cazul in care clientul ei..nu mai ramburseaza imprumutul si dobanzile.
a. creditoare/debitorul
b. garanta/creditorul
c. garanta/debitorul.
ANS: A

121. Riscurile asumate de o banca prin emiterea de garantii sunt in conexiune cu..si.a solicitantilor de garantii.
a. marimea bancii/calitatea de client
b. ratingul bancii/bonitatea financiara.
ANS: B

122. Garantia bancara este un angajament scris asumat de o banca,..,in favoarea unei persoane,garantiei, in cazul in care o persoana denumita..nu a onorat o anumita obligatie de plata.
a. garantul/beneficiarul/ordonator
b. beneficiarul/garantul/ordonatorul
c. ordonatorul/beneficiarul/garantul.
ANS: A

123. Principalele caracteristici ale cardului sunt date de tehnologia informationala incorporata intr-o piesa dreptunghiulara din plastic:
1. receptarea, prelucrarea si stocarea informatiilor si transmiterea la distanta a informatiilor;
2. reflectarea transferurilor efectuate in baza acestor informatii in conturile bancare ale participantilor;
3. plata si decontarea simultana in timp real;
4. functia instrument de plata electronica.
a. 1 + 3
b. 3 + 4
c. 1 + 2
ANS: C

124. Cardul este un instrument de plata electronica pe un suport de informatie standardizat, securizat si individualizat, care permite detinatorului sau:
1. sa foloseasca disponibilitatile banesti proprii dintr-un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului;
2. sau/si sa utilizeze o linie de credit in limita unui plafon stabilit in prealabil deschisa de emitent in favoarea detinatorului de card;
3. sa efectueze transferuri inter si intrabancare in moneda nationala si in valute straine;
4. sa acceseze conturile curente de investitii financiare si sa ordone tranzactii.
a. 1 + 3
b. 1 + 2
c. 3 + 4
ANS: B

125. In functie de tipul si caracteristicile cardului, un detinator de card poate efectua una sau mai multe operatiuni de baza in care sunt incluse:
a. retrageri si depuneri de numerar; plata marfurilor si serviciilor; transferuri de fonduri inclusiv card-to-card;
b. retrageri de numerar; plata impozitelor si transferuri intrabancare;
c. depuneri de numerar numai la bancomate si transferuri interbancare in moneda nationala.
ANS: A

126. Cardurile de debit permit efectuarea de operatiuni:
a. de plati, retrageri de numerar si transfer de fonduri numai in limita disponibilitatilor banesti proprii ale detinatorului de card existente in contul deschis la banca emitenta;
b. prin care alaturi de disponibilitatile banesti proprii sa poata dispune de o suma in limita unui plafon prestabilit - respectiv facilitatea de descoperit de cont, atunci cand veniturile detinatorului sunt virate cu regularitate, de ex., plata salariilor prin card;
c. prin care alaturi de disponibilitatile proprii sau chiar in lipsa acestora sa efectueze retrageri de numerar sau transfer de fonduri din fonduri puse la dispozitie de banca emitenta sub forma unor linii de credit, cu obligatia rambursarii acestora la o anumita data in viitor - denumita perioada de gratie, care poate fi de 20-50 zile, uneori si in rate.
ANS: A

127. Cardurile de credit permite detinatorului de card:
a. de plati, retrageri de numerar si transfer de fonduri numai in limita disponibilitatilor banesti proprii ale detinatorului de card existente in contul deschis la banca emitenta;
b. prin care alaturi de disponibilitatile banesti proprii sa poata dispune de o suma in limita unui plafon prestabilit - respectiv facilitatea de descoperit de cont, atunci cand veniturile detinatorului sunt virate cu regularitate, de ex., plata salariilor prin card;
c. prin care alaturi de disponibilitatile proprii sau chiar in lipsa acestora sa efectueze retrageri de numerar sau transfer de fonduri din fonduri puse la dispozitie de banca emitenta sub forma unor linii de credit, cu obligatia rambursarii acestora la o anumita data in viitor - denumita perioada de gratie, care poate fi de 20-50 zile, uneori si in rate.
ANS: C

128. Cardurile de retragere numerar sau cardul de numerar permite detinatorului de card:
a. sa efectueze plati, retrageri de numerar si transfer de fonduri numai in limita disponibilitatilor banesti proprii ale detinatorului de card existente in contul deschis la banca emitenta;
b. sa poata dispune de o suma in limita unui plafon prestabilit - respectiv facilitatea de descoperit de cont, atunci cand veniturile detinatorului sunt virate cu regularitate, de ex., plata salariilor prin card;
c. sa efectueze retrageri de numerar sau transfer de fonduri din fonduri puse la dispozitie de banca emitenta sub forma unor linii de credit, cu obligatia rambursarii acestora la o anumita data in viitor - denumita perioada de gratie, care poate fi de 20-50 zile, uneori si in rate;
d. sa utilizeze cardul doar la bancomate sau distribuitoare de numerar pentru retragerea de numerar in limita disponibilitatilor banesti din contul sau.
ANS: D

129. Cardurile duale sau cardurile hibride sunt carduri care au incorporate in structura lor :
a. o banda magnetica pe versoul cardului in care sunt incriptate magnetic o suita de informatii;
b. un cip - care contine unul sau mai multe circuite integrate cuprinse in masa de plastic
c. atat banda magnetica, cat si microprocesorul (cip), care permite efectuarea unor operatii combinate, specifice celor doua elemente incorporate.
ANS: C

130. Cardurile denumite si carduri globale (global card) sau carduri transfrontaliere (cross-border card) sunt acele carduri care:
a. pot fi folosite in limita granitelor teritoriale ale unei tari, platile sunt efectuate in moneda nationala, emiterea lor presupune respectarea standardelor internationale;
b. pot fi folosite atat in tara emitentului, cat si in alta tara din lume, in care se afla banci membre la un sistem de emitere si utilizare internationala a cardurilor realizat in baza unor acorduri si structuri institutionale puse la dispozitie de institutii financiare specializate, cum sunt: VISA, Mastercard sau American Express;
c. pot fi utilizate pe un teritoriu mai larg, al unui grup de tari care au convenit astfel, iar bancile emitente sunt participante la un sistem electronic de plati si decontari prin card.
ANS: B

131. Cardurile de comerciant se particularizeaza prin aceea ca:
a. sunt emise de un comerciant sau un grup de comercianti in favoarea clientilor lor cu scopul de a le permite achizitionarea de bunuri si servicii numai de la comerciantii respectivi; aceste carduri nu intra in grupa instrumentelor de plata electronica; se mai numesc carduri de fidelitate;
b. sunt carduri emise de o institutie emitenta de carduri (de exemplu o banca) si o alta entitate care are ca obiect de activitate comertul; cardul respectiv este rezultatul asocierii a doi parteneri - comerciant si emitent - care pot imparti veniturile rezultate din asociere; se mai numesc carduri co-branded.
ANS: A

132. Cardurile de debit din punctul de vedere al efectuarii unei plati si momentului constituirii, alimentarii cu fonduri a cardului de catre detinator sunt incluse in clasa:
a. carduri cu plata inainte - preplatite (pay before)
b. carduri cu plata imediat - plata acum (pay now)
c. carduri cu plata mai tarziu (pay later).
ANS: B

133. Cardurile de credit din punctul de vedere al efectuarii unei plati si momentului constituirii, alimentarii cu fonduri a cardului de catre detinator sunt incluse in clasa:
a. carduri cu plata inainte - preplatite (pay before)
b. carduri cu plata imediat - plata acum (pay now)
c. carduri cu plata mai tarziu (pay later).
ANS: C

134. Programul SEPA for cards cuprinde un set de principii si reguli cu privire la realizarea schemelor de carduri la nivel pan european, cu scopul de a forma o..a cardurilor; din 2010 nu ar trebui sa existe nici. in circulatie, Romania urmand sa se alinieze cerintelor in.
a. piata interna unica/un produs exclusiv local/2012-2014
b. piata unica a cardurilor/card exclusiv local/2014
c. piata primara nationala/un card emis exclusiv local/2010.
ANS: A

135. Emitentul de card este o institutie care:
1. emite carduri de plata, pune la dispozitia detinatorilor carduri;
2. asigura managementul conturi de card si garanteaza plata catre partea acceptanta;
3. ofera comerciantilor acceptanti servicii de acceptare la plata a cardurilor;
4. isi asuma raspunderea financiara pentru toate riscurile asociate tranzactiilor de plata cu carduri.
a. 2 + 3
b. 3 + 4
c. 1 + 2
ANS: C

136. Interesul comerciantului pentru a accepta plata marfurilor prin card este determinata de:
1. nu mai vehiculeaza numerar sau cecuri, dar are dezavantajul inregistrarii electronice;
2. posibilitatea de a accepta carduri de la mai multi emitenti, ceea ce poate duce la cresterea numarului de clienti;
3. posibilitatea indirecta de a vinde mai multe marfuri pe credit prin acceptarea la plata a cardurilor de credit;
4. posibilitatea de a participa la programele promotionale ale emitentilor de carduri.
a. 1 + 2 + 3
b. 1 + 2 + 4
c. 2 + 3 + 4
ANS: C

137. Emiterea de carduri in favoarea diferitilor detinatori de carduri, mai ales la nivelul populatiei, pentru banca emitenta nu are relevanta decat daca:
a. detinatorii de card au venituri din salarii prin card;
b. detinatorii de card platesc toate taxele si impozitele prin card;
c. aceste carduri sunt utilizate pentru tranzactii de cumparare de marfuri si servicii, iar numarul comerciantilor acceptanti este suficient de mare.
ANS: C

138. Imprinterul este un dispozitiv mecanic simplu care permite preluarea amprentelor in relief de pe card si, desi operarea e exclusiv mecanica, este socotit terminal pentru plati electronice intrucat:
a. comerciantul pentru a primi autorizarea tranzactiei acceseaza telefonic banca emitenta
b. operatorul bancar care confirma sau respinge autorizarea opereaza informatiile in sistemul informatic al bancii
c. banca comerciantului obtine electronic autorizarea.
ANS: C

139. Autorizarea in cadrul efectuarii unei plati prin card reprezinta:
a. acordul privind finalizarea tranzactiei ce urmeaza decontarii unei plati efectuate prin card
b. operatiunea prin care o tranzactie initiata de detinatorul de card este finalizata cu raspunsul dat de banca emitenta: autorizat sau respins
c. certificarea valorii cumparaturii, ca informatie introdusa in terminal de comerciantul acceptant de plata prin card.
ANS: B

140. Autorizarea - ca operatiune prin care o tranzactie initiata de detinatorul de card se finalizeaza cu raspunsul dat de banca emitenta: autorizat sau respins - are ca scop:
a. asigurarea securitatii tranzactiei in sensul: existentei unui disponibil din care se efectueaza plata, validitatea cardului, respectiv nu este furat, pierdut sau contrafacut
b. sa informeze banca emitenta asupra procedurii urmatoare, respectiv ca va avea loc decontarea sumei
c. ca in cazul in care banca emitenta autorizeaza tranzactia, aceasta procedeaza simultan la debitarea contului detinatorului de card.
ANS: A

141. Comerciantii cu un volum foarte mare de vanzari pentru a accelera procesul autorizarii:
a. au instalate mai multe terminale pentru preluarea simultana de tranzactii pe card
b. sunt conectati direct la procesatorul central ce asigura interfata cu compania emitenta de carduri
c. utilizeaza unitati de procesare centrala (CPU - central processing unit) de care sunt legati pentru autorizare, care permit un volum foarte mare de autorizari (de ex., companiile de transport aeriene).
ANS: C

142. Pentru cardurile emise sub sigla marilor companii de carduri - VISA, Mastercard, autorizarea tranzactiei presupune:
a. acordul direct al bancii emitente a cardurilor, ca banca afiliata/membra la sistemul de carduri respectiv
b. mesajul pentru autorizarea tranzactiei este rulat direct la centrul unic de autorizare pe zone geografice sau la nivel international, al companiilor emitente de carduri
c. autorizarea tranzactiei este data de banca emitenta a cardului, dar mesajul este rulat printr-un centru de procesare care asigura interfata la centrul companiei emitente de carduri , la care banca este afiliata.
ANS: C

143. Documentele de vanzare - “bonul de casa” eliberat de comerciant - intotdeauna au ca destinatie un exemplar la comerciant si un exemplar la detinatorul de card, deoarece:
1. prin semnatura data pe el, detinatorul de card certifica plata, reprezentand un ordin de plata dat bancii emitente de a efectua plata din contul sau;
2. constituie un document in baza caruia pot fi contestate plati inregistrate gresit sau care apar in extrasul de cont, dar nu au fost facute;
3. este document utilizat de comerciant in relatia de incasare a banilor prin banca acceptanta.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. nu au relevanta
d. toate
ANS: D

144. Toate autorizarile de plata presupun autorizarea vocala:
1. de catre banca emitenta;
2. de catre banca acceptanta;
3. de la centrul de procesare VISA sau Mastercard, dupa caz;
4. in cazul in care este utilizat un imprinter.
a. 1 + 2
b. 1 + 4
c. 2 + 3
ANS: B

145. Decontarea platilor efectuate prin card presupune:
a. debitarea contului detinatorului de card si creditarea contului comerciantului
b. centralizarea platilor efectuate de detinatorii de carduri emise de banca emitenta de la toate sucursalele sale si transferul sumelor pe banci acceptante, in functie de locatia comerciantilor;
c. implicarea bancilor emitente si bancilor acceptante ca centre de evidentiere, tranzactiile efectuandu-se electronic.
ANS: B

146. Decontarea intrabancara are loc atunci cand:
a. banca emitenta este si banca acceptanta
b. banca emitenta este afiliata la o companie de carduri sub sigla careia emite carduri
c. banca acceptanta, ca banca a comerciantului, este situata in aceeasi tara cu acesta (unde a avut loc cumparatura)
d. banca emitenta nu este si banca acceptanta.
ANS: A

147. Decontarea interbancara are loc atunci cand:
a. banca emitenta este si banca acceptanta
b. banca emitenta este afiliata la o companie de carduri sub sigla careia emite carduri
c. banca acceptanta, ca banca a comerciantului, este situata in aceeasi tara cu acesta (unde a avut loc cumparatura)
d. banca emitenta nu este si banca acceptanta.
ANS: D

148. Decontarea finala a platilor prin card se realizeaza prin:
a. conturile detinatorilor de card deschise la bancile emitente unde sunt centralizate fisierele
b. conturile comerciantilor existente la bancile acceptante unde se centralizeaza toate documentele privind vanzarile efectuate de comercianti
c. conturile bancilor deschise la banca centrala in baza rapoartelor zilnice, decontarea fiind pe baza neta.
ANS: C

149. Marketingul in domeniul cardurilor presupune construirea si mentinerea unor programe care, in principal, au in vedere:
a. atragerea de noi conturi si stimularea utilizarii cardurilor
b. cresterea “in masa”a detinatorilor de carduri
c. selectarea clientelei din perspectiva de a rambursa la timp creditele la cardurile de credit
d. imbunatatirea retelei de bancomate si POS-uri.
ANS: A

150. Principalele directii in care este orientata activitatea de marketing in domeniul cardurilor sunt:
1. atragerea de clienti;
2. atragere comercianti;
3. eforturi investitionale pentru bancomate si POS-uri;
4. dezvoltarea colaborarii cu marile companii de carduri (VISA, Mastercard);
5. crearea unei infrastructuri de ..in retea;
6. emiterea de carduri internationale.
a. 1 + 2 + 3
b. 2 + 3 + 4
c. 3 + 4 + 5
d. 4 + 5 + 6
ANS: A

151. In strategia de marketing, baza de comercianti acceptanti de plata cu carduri emise de o banca este abordata din perspectiva:
1. emiterea de carduri este insotita de incurajarea si stimularea clientilor sa efectueze cumparaturi de la comercianti;
2. un card neutilizat pentru tranzactii comerciale nu aduce un venit indestulator;
3. descurajarea detinatorilor de card de a retrage numerar sau de a efectua operatiuni prin utilizarea bancomatelor altor banci, prin stabilirea unor comisioane mai mari decat pentru cele efectuate la bancomatele bancii;
4. realizari de acorduri cu alte banci de folosire in comun a bancomatelor.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 3 + 4
d. 1 + 3
ANS: A

152. In programul unui card, profitul realizat de banca provine in proportie egala din doua surse:
1. comisionul anual;
2. utilizarea cardului pentru plati de detinatorii de card;
3. volumul vanzarilor la comerciantii acceptanti;
4. retrageri si depuneri de numerar la bancomate;
5. plati de impozite si taxe catre stat.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 3 + 4
d. 4 + 5
ANS: A

153. Riscul de respingere a grefei in domeniul cardurilor se manifesta prin:
1. respingerea produsului ca fiind diferit de traditia populatiei, care prefera plata prin cec sau numerar;
2. respinge platile prin card ca urmare a comisioanelor prea mari;
3. comerciantii acceptanti sunt prea putini si la magazine cu locatii indepartate;
4. nu apare, intrucat plata salariilor si altor venituri s-a impus a fi facuta prin carduri.
a. 1 + 2 + 3
b. 2 + 3 + 4
c. 1 + 2 + 4
ANS: A

154. Analiza cererilor de eliberare de carduri se realizeaza in functie de urmatoarele elemente de baza:
1. veniturile si istoricul clientului;
2. tipul de card solicitat;
3. bonitatea financiara a persoanei;
4. calitatea de client al bancii.
a. 1 + 3
b. 2 + 3
c. 1 + 2
ANS: C

155. Procesul producerii cardurilor ca produs finit are ca principale etape:
1. evidentierea datelor despre client in fisierul electronic al bancii;
2. preluarea din fisier a informatiilor ce vor fi incluse in card, respectiv banda de embosare si eucriptare;
3. vehicularea cardurilor blanc;
4. embosarea si inscriptarea cardurilor blanc;
5. stocarea in siguranta a cardurilor si expedierea la detinatorul de card.
a. 1 + 2 + 3
b. 2 + 3 + 4
c. 3 + 4 + 5
ANS: B

156.
Competitia bancilor pentru atragerea de depozite a constituit o dominanta dat fiind:
a. rolul pe care il au depozitele in constituirea resurselor de creditare;
b. contextul structurarii pietei eurovalutelor si posibilitatea plasamentelor mai avantajoase;
c. posibilitatile oferite de tehnologia informationala in ofertarea de noi servicii e-banking.
ANS: A

157.
Inovatiile financiare reprezinta procesul continuu al ……………………… privind produsele, institutiile si politicile de …………………….. care determina ………………….. unui sistem financiar.
a. schimbarilor / operare / structura
b. reglementarilor / acces / organizarea
c. directivelor UE / reglementare / componentele
ANS: A

158.
Activitatea de intermediere se poate realiza pe doua rute prin:
1. finantarea directa prin intermediar financiar – o banca;
2. finantare indirecta prin piata de capital – bursa de valori;
3. finantare indirecta prin intermediar financiar;
4. finantare directa prin piata financiara.
a. 1 + 2
b. 3 + 4
c. 2 + 4
ANS: B

159.
Oglindirea in evidenta a operatiunilor cu numerar efectuate pe parcursul unei zile de lucru de catre o unitate bancara, in termeni tehnici se denumeste:
a. plafonul de numerar;
b. plafonul de lucru;
c. casa de circulatie.
ANS: C

160.
Programul de emisiune a bancnotelor si monedelor, astfel incat sa asigure necesarul in concordanta cu nevoile reale de ………………… ale circulatiei monetare in tara noastra se efectueaza de………………. .
a. numerar / BNR;
b. moneda de cont / MFP;
c. moneda electronica / VISA.
ANS: A

161.
Prevenirea spalarii banilor cuprinde masurile adoptate dintr-o tara, destinate:
a. sa pedepseasca acei infractori care, in ciuda eforturilor de prevenire reusesc sa spele banii rezultati din activitati criminale;
b. sa intareasca disciplina bancara privind cunoasterea clientelei si raportarea operatiunilor suspecte;
c. sa impiedice orice infractor sau grupare criminala sa utilizeze institutii sau persoane pentru a spala bani din activitati ilegale.
ANS: C

162.
Conturile curente sunt conturi din care titularii pot efectua:
a. operatiuni de plati si incasari;
b. operatiuni de acordare si rambursare credite;
c. operatiuni de vanzare-cumparare titluri financiare.
ANS: A

163. Deontologia bancara se refera la ansamblul normelor de comportament si a obligatiilor ……………………… din domeniul bancar fata de clienti, ………………………, fata de comunitatea bancara si …………………… .
a. sucursalelor / alte banci / banca centrala;
b. profesionistilor / colegi de profesiune / societate;
c. brokerilor / institutii financiare / bursa de valori.
ANS: B

164.
Conceptul de asigurare a depozitelor se refera la:
a. o entitate, guvern, comunitate bancara, banca centrala, care se angajeaza sa asigure valoarea depozitelor si restituirea acestora (integral sau partial) in cazul falimentului bancar;
b. orice banca care se angajeaza sa restituie depozitele neconditionat, la prima cerere formulata de deponenti in scris;
c. dreptul autoritatilor statale de a decide daca se considera util si necesar sa salveze o banca si sa despagubeasca deponentii in cazul declansarii procedurii de faliment a bancii.
ANS: A

165.
Interventiile bancii centrale pe piata valutara care sunt destinate sa intareasca cursul monedei nationale in raport cu o valuta straina presupun:
a. vanzarea monedei nationale si cumpararea valutei straine (vinde lei, cumpara euro)
b. cumpara moneda nationala si vinde valuta straina (vinde euro, cumpara lei)
c. operatiunile de vanzare sau cumparare pe piata valutara sunt insotite de operatiuni de sterilizare
ANS: B

166.
Un speculator pe valute, cumpara la vedere dolari contra euro la cursul 1 USD = 1,10 EUR, in speranta ca in viitor cursul va fi 1 USD = 1,15 EUR. Daca previziunile se adeveresc, speculatorul va:
a. castiga
b. pierde.
ANS: A

167.
Tranzactiile in care se utilizeaza cursuri la termen sunt denumite operatiuni valutare (1) …………………. iar ansamblul relational interbancar formeaza piata (2) ………………….
a. la vedere / la termen
b. la vedere / la vedere
c. la termen / la termen
ANS: C

168.
La sfarsitul unei zile bancare, bancile inregistreaza un surplus temporar de lichiditati in raport cu obligatiile de plati si credite din zilele urmatoare. Ca urmare:
a. pastreaza aceste fonduri in contul curent la banca centrala;
b. le preschimba pe monede straine si le depoziteaza la banci corespondente in strainatate;
c. le plaseaza pe piata interbancara sau pe un alt segment al pietei monetare.
ANS: C

169.
Diferenta dintre preturile perechi la care bancile efectueaza tranzactii cu instrumente financiare in favoarea clientelei este destinata sa:
a. acopere costurile de operare, riscurile tranzactiei si profitul bancii;
b. stimuleze intermediarii si investitorii sa dezvolte mai multe operatiuni;
c. asigure vanzarea mai rapida a instrumentelor financiare mai putin lichide.
ANS: A

170. Pentru a asigura o stabilitate mai mare veniturilor din activitatea de creditare, bancile:
1. au atras mai multe depozite pentru a spori baza de creditare;
2. au inceput sa vanda produse incrucisate concentrate pe binomul cont bancar – credite;
3. au inceput sa dezvolte activitati extrabilantiere de angajamente anticipate si securitizare a creditelor ca operatiuni comisionate;
4. au modificat raportul rate de dobanda – comisioane in activitatea de creditare.
a. 1 + 2
b. 3 + 4
c. 1 + 4
d. 2 + 3
ANS: B

171. In creditarea orientata spre cota de piata primeaza:
- cresterea volumului creditelor si intentia de a deveni o banca mare sau cea mai mare;
- managementul bancii accepta concentrarea creditelor si acordarea de credite cu riscuri de credit peste medie;
- veniturile sunt puternic influentate de calitatea creditelor.
a. nici una;
b. toate.
ANS: B

172. Limitele autorizate de creditare se refera la:
a. reglementarile bancii centrale cu privire la dreptul bancilor de a acorda credite pentru industrie, de consum si ipotecare pentru fiecare banca;
b. desemnarea in cadrul unei banci a persoanelor autorizate sa acorde credite pe nivele ierarhice si pe sume si stabilirea limitelor de creditare in raport de nivelul capitalului bancii si al depozitelor sau altor surse atrase;
c. portofoliul de credite al bancii care cuprinde tipurile de credite pe care banca, prin strategia de creditare aleasa, intentioneaza sa le promoveze pe piata.
ANS: B

173. Ipoteca este o …………………… care serveste la garantarea obligatiilor unui debitor fata de creditorul sau, printr-un ……………………… din propriul sau patrimoniu, anume desemnat pe cale ………………….. in acest scop.
a. garantie reala / bun imobil / legala
b. garantie personala / bun mobil / contractuala
c. garantie accesorie / bun imobil / conventionala.
ANS: A

174.
Operatiunile de piata primara de capital efectuate de o banca de investitii includ in principal:
a. consultanta privind finantarea fuziunilor si achizitiilor, emiterea de actiuni si obligatiuni;
b. managementul activelor, investitii de capital de risc, credite de brokeraj;
c. tranzactionarea de titluri financiare si de produse derivate pentru clientii privati bogati.
ANS: A

175.
Serviciile de tranzactionare de titluri financiare in majoritatea bancilor de investitii sunt socotite ca instrumente de ………………… in sustinerea unor relatii pe ………………………… cu clientela …………………………
a. promovare / termen scurt / institutionala
b. marketing / termen lung / corporatista
c. atragere / timp nelimitat / retail
ANS: B

176.
Brokerii care ofera clientelei servicii simple de tranzactionari de instrumente financiare, in baza ordinelor directe date printr-un mediu electronic se numesc:
a. brokeri discount
b. brokeri web
c. firme de brokeraj.
ANS: A

177.
Management buy-out (leverage buy-out) reprezinta o modalitate de a achizitiona o companie prin:
a. utilizarea unui credit pe termen lung garantat cu activele companiei cumparate si rambursat din fluxurile financiare viitoare ale acesteia, avand in vedere redresarea acesteia;
b. utilizarea unui credit pe termen scurt, cu scopul de a fi vandute imediat pe parti, ca intreg, pentru realizarea de castig imediat, fara a se avea in vedere redresarea acesteia;
c. fuziune sau preluare ostila in vederea consolidarii de noi linii de productie.
ANS: A

178.
Conventional, piata managementului averilor private este definita ca piata acelor active financiare detinute in proprietate privata (de persoane sau familii bogate) care depasesc suma de …………………
a. 10 mil dolari;
b. 100 mil dolari
c. 1 mil dolari.
ANS: C

179.
Fondurile mutuale sunt vehicule investitionale care permit investitorilor mici sa beneficieze:
a. de plasarea fondurilor disponibile la institutii sigure
b. de avantajul unor castiguri mult mai mari decat prin depunerea banilor in conturi bancare
c. de avantajul diversificarii riscurilor si a unui management de active profesional.
ANS: C

180.
In cadrul unei garantii de plata, partile implicate sunt: vanzatorul, ……………….. garantiei, cumparatorul, …………………. garantiei, si banca, …………………….. garantiei.
a. ordonatorul / emitentul / beneficiarul
b. beneficiarul / ordonatorul / emitentul
c. emitentul / beneficiarul / ordonatorul.
ANS: B

181.
Preocuparea bancilor pentru dezvoltarea operatiunilor extrabilantiere a fost determinata de:
1. generalizarea practicilor de securitizare a creditelor;
2. cresterea emisiunilor de obligatiuni si alte instrumente financiare;
3.aparitia pe piata financiar-bancara a unor noi entitati care ofereau clientelei produse similare bancilor;
4. volatilitatea manifestata pe piata financiara si, mai ales, a dobanzilor si cursurilor valutare.
a. 1 + 2
b. 2 + 3
c. 3 + 4
d. 1 + 4
ANS: C

182.
Strategia liderului de produse se bazeaza pe ideea:
a. dobandirii unei pozitii dominante pe piata bancara in baza unor costuri reduse la care sunt oferite produsele bancare;
b. de a crea o perceptie unica despre banca la nivelul clientelei;
c. in cadrul unei piete alese, banca isi propune sa devina competitor numai pe unul sau mai multe segmente tinta.
ANS: A

183.
Termenul de produs bancar este asociat unei activitati bancare strict (1) …………………….. (2) …………………………….. si (3) …………………. care presupune una sau mai multe operatiuni simple sau complexe.
a. delimitate / cunoscuta / reglementate
b. individualizate / personalizata / reglementate
c. polarizate / unui domeniu / necesar clientelei.
ANS: A

184.
4. Ciclul de viata al produselor bancare care au la baza promovarii lor o initiativa legislativa se caracterizeaza prin faptul ca:
a. parcurg trei etape: lansare; maturitate; declin;
b. sunt lansate de mai multe banci, iar viata produselor este legata de durata de aplicare a reglementarii;
c. permit bancilor sa isi diversifice gama de produse fara efort promotional.
ANS: B

185.
Din compararea sumelor de platit cu a celor de incasat de o banca in raport cu celelalte banci, rezulta:
a. un sold net care poate fi debitor sau creditor;
b. o datorie fata de banca centrala care administreaza sistemul de plati;
c. o obligatie de plata fata de casa de compensare si o datorie in raport de depozitarul central.
ANS: A

186.
Decontarea platilor prin carduri emise sub sigla unei companii de card (VISA, Mastercard) presupune compensarea platilor prin:
a. banca emitenta a cardului, in limita disponibilului din contul clientului;
b. casa de compensare nationala
c. centrul international al companiei de card (VISA, Mastercard) prin stabilirea pozitiilor nete pentru fiecare banca din sistem.
ANS: C

187. Contul metal – aur functioneaza asemanator unui:
a. cont curent;
b. cont de depozit;
c. cont de investitii.
ANS: A

188. Costurile legate de pastrarea aurului privesc:
1. costurile de tranzactionare;
2. cheltuielile de transfer;
3. costul cu depozitarea si asigurarea;
4. plata agentilor de paza si instalarea sistemelor de alarma.
a. 1 + 3 + 4
b. 2 + 3 + 4
c. 1 + 2 + 3
ANS: C

189. Obligatiunile – aur convertibile asigura posesorului un venit anual fix si dreptul:
a. convertirii lor in aur;
b. convertirii lor in valuta;
c. convertirii lor in aur sau in echivalentul lor in bani.
ANS: C

190. Piata monetara cuprinde relatiile care iau nastere in procesul atragerii si plasarii de fonduri:
a. pe termen scurt
b. pe termen lung
c. pentru a fi utilizati in finantarea diferitelor entitati economice.
ANS: A

191. La sfarsitul unei zile unele banci inregistreaza un surplus de lichiditati in raport cu obligatiile lor de plati si credite din zilele urmatoare, drept urmare:
a. aceste fonduri le pastreaza in tezaurul lor
b. le transforma in valute si efectueaza investitii directe in strainatate.
c. le plaseaza pe piata interbancara sau pe un alt segment al pietei monetare.
ANS: C

192. Piata certificatelor de trezorerie este un segment al pietei monetare pe care se tranzactioneaza certificatele de trezorerie ale autoritatilor guvernamentale care au fost emise cu scopul:
a. sa asigure bancilor posibilitatea de a plasa fondurile temporar disponibile in inscrisuri financiare;
b. sa asigure existenta unei piete monetare pe care are loc o diversificare a inscrisurilor financiare negociate;
c. sa acopere diferentele valorice si in timp, ce apar intre veniturile si cheltuielile bugetare.
ANS: C

193. Prin eurovaluta se intelege o valuta care este straina in raport cu tara in care are loc operatiunea si niciun participant nu este rezident al tarii de origine a valutei respective.De aceea, cotarea eurovalutei inseamna:
a. cursul stabilit in tara de origine a eurovalutei;
b. cursul stabilit in tara in care au loc operatiunile - pe europiata;
c. rata dobanzii la care se plaseaza /atrag fonduri denominate in eurovalute.
ANS: C

194. Una din cauzele care a condus la aparitia eurodolarilor a fost:
a. izbucnirea razboiului din Irak
b. accentuarea razboiului rece
c. destramarea Imperiului habsburgic.
ANS: B

195. Principalii participanti pe piata eurovalutelor sunt:
a. persoanele particulare
b. bancile centrale
c. eurobancile.
ANS: C

196. Piata certificatelor de depozit este un segment important al:
a. pietei de capital
b. pietei monetare
c. pietei scontului.
ANS: B

197. Principalele segmente ale pietei monetare nationale sunt:
1) piata interbancara;
2) piata actiunilor;
3) piata certificatelor de trezorerie;
4) piata scontului;
5) piata efectelor comerciale;
6) piata obligatiunilor
7) piata certificatelor de depozit.

a. 1+2+3+4+6
b. 2+3+5+6+7
c. 1+3+4+5+7
ANS: C

198. Piata monetara cuprinde relatiile ce iau nastere in procesulsi ..fondurilor pe..
a. atragerii/plasarii/termen scurt
b. emiterii/plasarii/termen mediu
c. plasarii/emiterii/termen lung.
ANS: A

199. Importanta pietei monetare pentru autoritatile guvernamentale consta in aceea ca prin.
si/saude inscrisuri financiare.permite acestora sa isi asigure finantarea pe termen scurt.
a. plasare/vanzarea/de credit
b. emiterea/vanzarea/de debit
ANS: B

200. Cauzele care au condus la aparitia eurodolarilor au fost atat de natura……….., cat si economica si
a. eurovalutara/monetara
b. xenovalutara/politica
c. politica/monetara
ANS: C







marketing bancar 2

TRUE/FALSE

1. Elementele caracteristice unei obligatiuni sunt: dobanda, scadenta, pretul de emisiune, pretul de rascumparare, drepturi suplimentare, precum si posibilitatea convertirii oricand pe alte instrumente financiare cum ar fi actiunile.
ANS: F

2. Creditele rotative sunt credite pe termen mediu si lung acordate in intregime in momentul incheierii contractului, iar rambursarea se face la rate ale dobanzii fixe.
ANS: F

3. Din cauza faptului ca valoarea eurocreditelor sindicalizate este mare, grupul de banci constituit sub forma de sindicat accepta sa acorde eurocredite numai pe termen scurt.
ANS: F

4. Eurocreditele sindicalizate permit dispersia riscului.
ANS: T

5. Obligatiunile indexate presupun ca pretul de cumparare la lansare a acestor obligatiuni este mai mic, comparativ cu pretul de rascumparare la scadenta, diferenta reprezentand dobanda cuvenita investitorului.
ANS: F

6. Obligatiunile standard sau conventionale se emit pe o durata de 5-15 ani si asigura detinatorului un venit variabil determinat de dobanda LIBOR pe sase luni plus o marja de 0,125-0,250, diferentiata in functie de calitatea debitorului.
ANS: F

7. Pentru acordarea de eurocredite, peste nivelul dobanzii de referinta se adauga o marja, care difera de la o operatiune la alta in functie de scadenta, bonitatea clientului care solicita creditul, riscurile aferente operatiunii.
ANS: T

8. Eurocreditele sindicalizate sunt credite finaniare internationale de valoare mare acordate pe termen mediu si lung de un grup de banci constituite sub forma de sindicat sau consortiu bancar.
ANS: T

9. Liniile de credit sunt intelegeri dintre o banca si clientul sau prin care banca isi ia angajamentul sa tina la dispozitia clientului sau o suma de bani pe o perioada determinata (de regula 12-36 luni).
ANS: T

10. Formatorul de piata este un broker - dealer care este pregatit sa coteze un pret de vanzare si un pret de cumparare pentru un titlu financiar in orice moment si astfel sa “formeze piata” pentru acel titlu.
ANS: T

11. Locul predominant in activitatea de creditare il ocupa creditele obligatare, rolul bancilor comerciale fiind minor.
ANS: F

12. Termenul broker desemneaza o persoana sau o firma care actioneaza ca intermediar, executand ordine de vanzare sau ordine de cumparare de active financiare (sau reale) in favoarea clientilor, percepand pentru aceasta activitate un comision sau o taxa de brokeraj.
ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Pentru investitor, certificatul de depozit, spre deosebire de depozitul bancar, prezinta avantajul ca este……………., in sensul ca, in intervalul de timp de la emitere pana la scadenta, certificatul de depozit poate fi vandut pe piata secundara.
a. negociabil
b. purtator de dobanda
c. garantat
ANS: A

2. Un segment important al pietei monetare este piata ……………., rezervata in exclusivitate bancilor.
a. certificatelor de trezorerie
b. interbancara
c. certificatelor de depozit
ANS: B

3. Cele mai importante subsegmente ale pietei monetare nationale sunt:
1) piata certificatelor de trezorerie
2) piata certificatelor de depozit
3) piata…………….
4) piata efectelor comerciale.
a. eurovalutelor
b. scontului
ANS: B

4. Pe piata……………….sunt tranzactionate cambii si bilete la ordin, ca inscrisuri emise in baza unei relatii comerciale in care vanzarea marfurilor s-a facut pe credit.
a. certificatelor de depozit
b. certificatelor de trezorerie
c. scontului
ANS: C

5. Obligatiunile indexate sunt obligatiuni care aduc un venit sub forma de:
a. dobanzi fixe
b. dobanzi variabile in raport de rata dobanzii LIBOR
c. dobanda variabila in raport de pretul unei marfi cum ar fi aur, petrol .
ANS: C

6. Diferenta dintre preturile perechi la care se efectueaza cotarea unui titlu financiar -denumita marja- este destinata sa:
a. acopere costurile de operare, riscurile tranzactiei si profitul intermediarului;
b. sa ii stimuleze pe brokeri sa cumpere mai ieftin titlurile pentru a putea sa le vanda mai scump;
c. este o regula impusa de regulamentele elaborate de autoritatile care supravegheaza piata de capital.
ANS: A

7. Garantarea creditului este solicitata de banca in calitate de creditor debitorului , clientului sau pentru:
a. a fi sigur ca debitorul are un patrimoniu real cu care poate garanta ( cladiri, terenuri ).
b. ca doreste sa isi mareasca portofoliul de garantii personale pe care le poate obtine astfel sub forma scrisorii de garantie bancara.
c. a se proteja de riscul de nerambursare a creditului si dobanzilor aferente.
ANS: C

8. Linia de credit este:
a. un credit de valoare mare care permite diminuarea efortului financiar si dispersia riscului
b. un credit pe termen scurt acordat de banci clientilor cu probleme de lichiditate
c. o intelegere intre o banca si clientul sau prin care banca isi ia angajamentul sa tina la dispozitia clientului o suma de bani pe o perioada determinata.
ANS: C

9. Creditele rotative sunt credite pe termen mediu si lung acordate in intregime in momentul incheierii contractului, iar rambursarea se face la rate ale dobanzii
a. fixe
b. variabile
c. de referinta.
ANS: B

10. Obligatiunile convertibile permit convertirea obligatiunii, intr-o perioada de timp de la emisiune, pe un numar prestabilit de care apartin.
a. cupoane/unei firme prestabilite
b. actiuni/ale aceleasi firme.
ANS: B

11. Obligatiunile privilegiate dau detinatorului dreptul la un care este ca marimede marimea beneficiului realizat de firma respectiva.
a. profit/dependent
b. dividend fix/independent
ANS: B

12. Obligatiunile straine , pentru a se putea distinge de obligatiunile interne, adesea pe diferite piete au primit conventional o porecla- de exemplu pe piata SUA obligatiunile straine sunt denumite
., in Japonia,., in Marea Britanie,.
a. yankee/samurai/bulldog
b. hibride/euroobligatiuni/neconvertibile
c. cu cupon zero/convertibile in aur/indexate
ANS: A

13. Cotarea pe piata secundara a tuturor titlurilor financiare se face prin preturi, de cumparare mai.si de vanzare mai .. , iar diferenta dintre ele se numeste
a. comparabile/mare/mic/spread
b. perechi/mic/mare/marja
ANS: B

14. Termenul………….desemneaza o persoana sau o firma care in nume propriu, pe riscul si raspunderea sa efectueaza operatiuni de vanzare/cumparare de active financiare.
a. broker
b. dealer.
ANS: B

15. Actiunile ……………dau detinatorului dreptul la un dividend fix, independent de marimea beneficiului realizat in anul respectiv de firma.
a. indexate
b. cu cupon zero
c. privilegiate
ANS: C

16. Termenul de broker desemneaza o persoana sau o firma care:
a. executa ordine din ordinul clientilor de vanzare/cumparare de active financiare percepand pentru aceasta un comision sau taxa de brokeraj realizand profit din acest comision;
b. executa ordine de vanzare /cumparare in nume propriu pe riscul si raspunderea sa, profitul sau fiind realizat din difernta de pret la care cumpara mai ieftin si vinde mai scump.
ANS: A

17. Termenul de dealer desemneaza o persoana sau o firma care:
a. executa ordine din ordinul clientilor de vanzare/cumparare de active financiare percepand pentru acestea un comision sau taxa de brokeraj, realizand profit din acest comision;
b. executa ordine de vanzare/cumparare in nume propriu pe riscul si raspunderea sa , profitul sau fiind realizat din diferenta de pret la care cumpara, mai ieftin, si vinde, mai scump.
ANS: B

18. Creditul in dolari SUA acordat unei firme din SUA de un grup de banci provenind din mai multe tari este:
a. un eurocredit
b. un credit sindicalizat
c. o linie de credit.
ANS: B



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 660
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site