Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA

Protectia muncii

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
EVALUAREA RISCURILOR PENTRU SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA LOCUL DE MUNCA „CONDUCATOR AUTO“ DIN CADRUL S.C. BRENDY S.R.L.
INDICATII PRIVIND PLANUL DE ALARMARE, ALARMAREA IN CAZ DE INCENDIU SI INSTRUIREA ELEVILOR
ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR LA S.C. AUTOMATIC GRUP S.A.
SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA


SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA

I. Dispozitii generale.

II. Echipamente tehnice, de protectie, de lucru, alimentatia de protectie si




materiale igienico – sanitare.

III. Obligatii privind realizarea regulilor de PM.

IV. Coordonarea si controlul activitatii.

V. Evenimente: Accidente de munca si boli profesionale.

VI. Raspunderea juridica.

VII. Norme metodologice date in aplicarea legii.

Baza legala:

L53/2003

LEGEA nr.319 din 14 iulie 2006
securitatii si sanatatii in munca

Normele metodologice de punere in aplicare a Legii nr. 319/2006 a sanatatii si securitatii in munca

I. DISPOZITII GENERALE.

Securitatea si sanatatea in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.

Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.

Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor. Cu exceptia cazurilor in care particularitatile inerente ale anumitor activitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele armate sau politia, precum si cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de protectie civila, vin in contradictie cu prezenta lege.

Prin lucrator se intelege a fi persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;

Persoanele juridice vor stabili obligatoriu prin decizie scrisa personalul cu atributii in PM sau vor organiza chiar compartimente de PM.

Nici o activitate de productie sau prestari servicii nu poate fi desfasurata fara autorizatia de functionare din punct de vedere al sanatatii si securitatii in munca eliberata de Inspectoratul Teritorial de Munca .

Cheltuielile cu PM sunt finantate integral din costurile de productie sau sunt prevazute in bugetul de stat sau bugetele locale.

II. ECHIPAMENTE TEHNICE, APARATE DE MASURA SI CONTROL, DE PREVENIRE SI AVERTIZARE A STARILOR DE PERICOL.

echipamente tehnice – aparate de masura si control, de prevenire si avertizare a starilor de pericol;

echipament de protectie: halate, masti de gaze, masti de sudura, sorturi azbest, ochelari si manusi de protectie – se acorda obligatoriu si gratuit angajatului;

echipament de lucru – se foloseste la serviciu in scopul de a proteja imbracamintea angajatilor; este distribuit ca inventar de unitate, iar salariatul plateste 50% din valoarea lor, inclusiv TVA;

alimentatie de protectie – se acorda obligatoriu si gratuit in locurile de munca cu conditii grele sau vatamatoare (lapte, apa minerala, lamai, etc.);

materiale igienico-sanitare – se acorda obligatoriu si gratuit de catre unitate pentru locurile de munca unde igiena personala impune aceasta.

III. OBLIGATII PRIVIND REALIZAREA REGULILOR DE PM.

Angajatorii, persoane juridice sau persoane fizice, pentru proprii angajati au obligatii:

a)     sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;

b)     sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii;

c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;

d)     sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;

e)     sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;

f)        sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;

g)     sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;

h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare;

i)        sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;

j)        sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;

k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e);

l)        sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si cntrol, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;

m)   sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;

n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;

o)     sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;

p)     sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane;

q)     sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;

r)       sa asigure echipamente individuale de protectie;

s)      sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie.

Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.

Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori.

Angajatii sunt obligati:

a)     sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b)     sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d)     sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

e)     sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

f)        sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g)     sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i)        sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

IV.       COORDONAREA SI CONTROLUL ACTIVITATII

Inspectorul de munca este autorizat:

sa execute control la persoanele juridice si fizice;

sa ceara informatii de la orice persoana privind accidentele de munca;

sa aiba acces liber permanent si fara instiintare prealabila;

sa solicite conducerii documentele si informatiile necesare;

sa efectueze sau sa ceara masuratori si determinari de laborator in scopul clarificarii unor situatii;

sa dispuna masuri de sistare a unei activitati sau a unui echipament tehnic in cazul in care constata o stare de pericol;

sa propuna conducerii inspectoratului retragerea autorizatiei de functionare;

sa aplice sanctiuni si amenzi pentru incalcari ale prevederilor legale.

Inspectorul de munca este si obligat:



sa nu aiba interes patrimonial sau de alta natura in relatia cu persoana fizica sau juridica ce o controleaza;

dupa incetarea functiei de inspector sa nu dezvaluie secrete de fabricatie, de comert, procedee de exploatare, etc.;

sa pastreze confidentialitatea surselor de informare in legatura cu sesizarile si plangerile primite si sa nu spuna conducerii unitatii ca face control ca urmare a unei sesizari.

V.         EVENIMENTE: ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE.

Eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune.

Orice eveniment va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.

Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:

a)     inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele;

b)     asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;

c) organelor de urmarire penala, dupa caz.

Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale.

Semnalarea prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala sau a municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului.

In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de politie rutiera competente vor trimite institutiilor si/sau persoanelor fizice/juridice in termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului.

Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:

a)     de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;

b)     de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute;

c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;

d)     de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.

Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.

In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala.

Accident de munca: vatamarea volenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpului procesului de munca sau in indeplinirea indatorirlor de servciusi care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces.

In sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:

a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;

b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;

c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati;

d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;

e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;

f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;

g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;

h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;

i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;

j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;

k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;

l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare;

m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;

n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;

o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;

q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

In situatiile mentionate la lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.

Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate, in:

a)     accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;

b)     accidente care produc invaliditate;

c) accidente mortale;

d)     accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.

Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii.

Boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca.

Afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.

Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.

Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau infirmarii lor, precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de catre specialistii autoritatilor de sanatate publica teritoriale, in colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.

Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate publica teritoriala si a municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii.

Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si ca accident de munca.

VI.       RASPUNDEREA JURIDICA

Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.

Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.

Daca nerespectarea consta in repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor, anterior eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 2 ani sau amenda.

Angajatorii raspund si contraventional pentru nerespectarea prevederilor legale privind securitea sanatatea in munca.

Angajatorii raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de munca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sunt acoperite integral prin prestatiile asigurarilor sociale de stat.

VII.     NORME METODOLOGICE DATE IN APLICAREA LEGII

Norme privind autorizatia de functionare.

Norme privind certificarea calitatii echipamentelor de protectie si de lucru.

Norme privind certificarea din punct de vedere al securitatii muncii a echipamentelor tehnice:

ii. echipamentele tehnice sunt reprezentate de orice masina, utilaj, instalatie, aparatura, dispozitiv, unealta sau alt mijloc asemanator, folosit de angajat in procesul muncii;

iii. nu constituie obiectul curentelor norme: masinile activate manual prin forta fizica, masinile de uz medical, masinile din parcul de distractii, cazanele cu aburi si recipiente sub presiune, masinile nucleare, sursele de radiatii si alte surse nucleare, armele de foc, instalatiile pe cablu pentru transport, cuptoarele electrice, rezervoarele si conductele pentru carburanti si alte lichide inflamabile, echipamentul gospodaresc.

4. Norme privind avizarea documentatiilor cu caracter tehnic, de informare si instruire in domeniul protectiei muncii.

5. Normele privind clasificarea minelor din punct de vedere al emanatiilor de gaze.

6. Norme privind comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea si evidenta accidentelor de munca si declararea, confirmarea, inregistrarea, raportarea, evidenta bolilor profesionale, precum si a celorlalti indicatori care definesc morbiditatea profesionala.

7. Norme privind finantarea cheltuielilor privind PM.

8. Norme privind locul de munca cu pericol deosebit si locul de munca cu pericol iminent de accidentare.

Locul de munca cu pericol deosebit este locul cu nivel ridicat de risc de accidentare sau imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, invaliditate sau deces.

Este obligatorie identificarea si evidenta acestora, intocmirea unor liste de acces limitat si de fise de protectie privind atributiuni concrete privind starile de pericol.

Locul de munca cu pericol iminent de accidentare este situatia concreta, reala si actuala, careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a deveni realitate in orice moment.

Constatarea situatiei se face de catre orice persoana si se impun de urgenta urmatoarele masuri:

iv. oprirea instalatiilor sau a activitatii;

v. evacuarea personalului din zona periculoasa;



vi. alertarea conducerii;

vii. intreprinderea de masuri de eliminare a situatiei create.

Modulul 4

TIMPUL DE MUNCA SI TIMPUL DE ODIHNA

CONCEDIUL DE ODIHNA (CO) SI ALTE CONCEDII

I. Timpul de munca si timpul de odihna. Consideratii generale.

II. Prevederi esentiale privind legislatia CO.

III. Dreptul la CO si alte concedii in unitati bugetare.

VI. Probleme specifice din Regulamentul Ministerului Justitiei.

V. Probleme specifice din Regulamentul privind concediul de

odihna al personalului didactic.

Baza legala

L53/2003 art.108 – 153

HG250/1992 MO108/1992

Regulamentul Ministerului Justitiei privind CO

Regulamentul Ministerului Educatiei si Cercetarii privind CO.

1.TIMPUL DE MUNCA SI TIMPUL DE ODIHNA. CONSIDERATII

GENERALE

CM acorda o atentie deosebita acestei probleme, fiind tratata in detaliu la art.108-138 precum si la art.139-153.

  1. NOI PREVEDERI ESENTIALE PRIVIND LEGISLATIA CO.

viii. Angajatii au dreptul la un CO anual, platit, cu o durata de minim 20 zile lucratoare.

ix. CCM (L130/1996) prevede ca salariatii care presteaza munci grele periculoase sau vatamatoare beneficiaza in fiecare an de un CO suplimentar de minim 3 zile lucratoare.

x. Salariatii nevazatori primesc un CO suplimentar de minim 6 zile lucratoare.

xi. Indemnizatia primita pe timpul CO nu poate fi mai mica decat valoarea totala a drepturilor salariale din luna in care se efectueaza CO, raportata la numarul zilelor CO.

xii. Durata CO se stabileste prin CCM sau CIM , iar partenerii pot avea in vedere si vechimea in munca.

xiii. Programarea efectuarii CO se realizeaza de IRU cu sefii de compartimente, avizul sindicatelor si se aproba de conducerea unitatii; respectarea planificarii se urmareste de IRU.

xiv. Compensarea in bani a CO neefectuat se permite in cazul incetarii contractului individual de munca ;

Orice conventie prin care se renunta total sau in parte la drepturile de CO este interzisa.

  1. DREPTUL LA CO SI ALTE CONCEDII IN UNITATI BUGETARE.

I.             Salariatii din administratia publica beneficiaza de CO in raport cu vechimea in munca astfel:

a)     pana la 10 ani vechime – 21 zile lucratoare;

b)     - peste 10 ani vechime    – 25 zile lucratoare.

II.           Salariatii din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare beneficiaza de CO in raport cu vechimea in munca astfel:

a)     - pana la 5 ani vechime    – 20 zile lucratoare;

b)     intre 5 si 15 ani vechime – 21 zile lucratoare;

c)     - peste 15 ani vechime – 25 zile lucratoare.

III.          Tinerii de pana la 18 ani beneficiaza de 24 zile lucratoare si se ia in calcul varsta in ani impliniti avuta la intai ianuarie a anului pentru care se planifica.

IV.       Personalul atestat din activitatea de cercetare beneficiaza de CO in raport cu vechimea in munca astfel:

a)     - pana la 5 ani vechime    – 24 zile lucratoare;

b)     intre 5 si 15 ani vechime – 26 zile lucratoare;

c)      peste 15 ani vechime – 28 zile lucratoare.

V.         Salariatii incadrati cu fractiuni de norma (4 – 6 ore pe zi) beneficiaza de CO prevazut pentru norma intreaga.

VI.       Daca salariatul indeplineste mai multe norme beneficiaza de un singur CO de la unitatea unde are functia de baza.

VII.      Ca vechime in munca pentru stabilirea drepturilor de CO se ia in considerare vechimea pe care angajatul o indeplineste pana la finele anului in care se planifica.

VIII.            Pentru cei incadrati in cursul anului, la stabilirea drepturilor de CO se ia in calcul timpul efectiv lucrat pana la finele anului in care se planifica si vechimea in munca.

IX.       Salariatii care au lipsit integral 1 an pe caz de boala sau concedii fara plata nu beneficiaza de CO pe acel an; daca aceasta perioada se intinde pe 2 ani consecutiv si insumata echivaleaza cu 12 luni se beneficiaza de un singur CO, respectiv pentru anul in care s-a reluat activitatea.

X.         Indemnizatia de CO corespunde drepturilor salariale din luna in care se efectueaza CO proportional cu numarul zilelor lucratoare de CO; daca perioada de CO se intinde pe 2 luni consecutive, calculul se face separat pentru fiecare luna.

XI.       Pentru cei cu fractiuni de norma indemnizatia se calculeaza la drepturile banesti primite.

XII.      Programarea CO pentru anul urmator se face catre finele anului in curs de catre IRU cu sefii de compartimente si consultarea sindicatelor sau reprezentanti ai salariatilor si se aproba de director.

XIII.            La programarea CO se va tine seama (in masura in care este posibil) si de specificul activitatii celuilalt sot dand posibilitatea familiei sa efectueze CO impreuna.

XIV.          Planificarea va fi modificata la cererea angajatului in urmatoarele cazuri:

a)     salariatul se afla in concediu medical;

b)     salariatul cere CO inaintea sau in continuarea cocediului de maternitate;

c)      salariatul este chemat sa indeplineasca obligatii publice;



d)     salariatul este chemat sa indeplineasca obligatii militare, altele decat serviciul de militar in termen;

e)     urmeaza sau trebuie sa urmeze curs de calificare – recalificare;

f)        are recomandarea de a efectua tratament in statiuni balneare, daca data inceperii CO coincide cu perioada trimiterii in statiune;

g)     se afla in concediu platit pentru crestere copil pana la 2 ani.

Daca in timpul CO intervine una dintre situatiile de la literele a, d, c, e, efectuarea CO se intrerupe. Efectuarea CO se intrerupe si in cazul in care salariata intra in concediu de maternitate sau este chemat la serviciu angajatul a carui prezenta se impune de urgenta. Chemarea la seviciu se face cu dispozitie scrisa, iar salariatul are dreptul la restituirea cheltuielilor de transport si a celor legate de efectuarea CO in alta localitate, fiind egale cu sumele cheltuite pentru prestatii de care nu a mai putut beneficia din aceasta cauza.

In cazul intreruperii, CO se replanifica, indemnizatia primita nu se restituie, dar se procedeaza la regularizarea drepturilor salariale pe statul de plata.

Indemnizatia CO se plateste de fiecare data la cererea angajatului, dar cu cel mult 5 zile inainte de data plecarii efective in CO. In cazul in care plecarea se amana, indemnizatia se restituie la casierie.

Daca salariatul pleaca in CO din pozitia de detasare are dreptul la decontarea transportului dus-intors din localitatea de detasare in localitatea in care are familia.

In cazul in care dupa efectuarea CO, contractul de munca inceteaza pe motivele:

a.      a savarsit o abatere grava sau incalca in mod repetat obligatiile de serviciu;

b.      este arestat mai mult de 60 de zile;

c.      este condamnat definitiv pentru o infractiune in legatura cu munca si devine incompatibil postului;

d.      instanta penala pronunta o decizie ce-i interzice efectuarea profesiei,

salariatul este obligat sa restituie uniatii partea din indemnizatia de CO corespunzatoare perioadei nelucrate din anul in care i s-a acordat;

Indemnizatia nu se restituie in cazurile:

xv. s-a desfacut contractul de munca din cauza de sanatate dovedita cu certificat medical, iar unitatea nu-i poate oferi alta functie corespunzatoare sanatatii si calificarii;

xvi. femeilor pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 7 ani.

Cei transferati la o alta unitate inainte de a efectua CO vor beneficia de acest drept la noua unitate, iar indemnizatia de CO se suporta proportional cu timpul lucrat in cele 2 unitati; la fel se procedeaza si in situatii inverse.

In caz de deces al salariatului compensarea CO neefectuat se plateste familiei (sotie, copii, parinti).

  1. CO suplimentar:

I.             Se acorda in limitele legale prevazute cu singura dezvoltare pentru cei ce presteaza munci grele, periculoase sau vatamatoare, stabilit in baza L31/1991, care au dreptul in fiecare an calendaristic la un CO suplimentar de 3 – 10 zile lucratoare si chiar mai mult, aprobate prin reglementari speciale.

II.           Stabilirea locurilor si conditiilor de munca ce dau acest drept se realizeaza prin analize de laborator, masuratori de noxe si alti indicatori a caror mentinere se verifica la inceputul fiecariu an calendaristic.

III.          Cei ce schimba locul de munca deci si conditiile de munca dupa efectuarea CO suplimentar nu sunt obligati sa restituie diferentele.

  1. Concediul platit pentru evenimente deosebite:

a)     5 zile pentru casatoria salariatului;

b)     3 zile pentru nasterea sau casatoria unui copil;

c)      3 zile pentru decesul sotului (sotiei) sau a unei rude apropiate pana la gradul II de rudenie.

  1. Concediul fara plata (CFP):

I.             Salariatii din administratia publica, regii autonome si unitati bugetare pot beneficia de CFP pana la 90 de zile lucratoare anual pentru a rezolva situatii personale cum sunt:

a)     sustinerea examenelor de bacalaureat, admitere facultate, examene de an si de licenta;

b)     examen de admitere la doctorat si sustinerea tezei de doctorat;

c)      pentru prezentarea la concurs in vederea incadrarii in alte unitati.

II.           Salariatii pot beneficia peste limita de 90 de zile de CFP in situatiile:

a)     ingrijirea copil in varsta de peste 3 ani in perioada indicata prin certificat medical;

b)     tratament medical efectuat in strainatate pe durata recomandata de medic, daca cel in cauza nu are dreptul la ajutor de boala, ca si pentru insotirea sotului (sotiei) ori a unei rude apropiate (copil, frate, parinti) pe timpul tratamentului in strainatate.

III.          Se poate acorda si pentru alte motive prin acordul partilor.

IV.       Pe durata concediului fara plata se mentine calitatea de angajat, dar numai CFP prevazut la punctul II de mai sus nu afecteaza vechimea in munca. Pentru restul situatiilor CFP si invoirile se inregistreaza intr-o evidenta extracontabila si se trec in carnetul de munca la finele anului si se deduc din vechimea in munca.

V.         Pe durata concediilor platite nu pot fi incadrate alte persoane, deci sarcinile se redistribuie.

VI.       Pe durata CFP mai mari de 30 de zile se pot incadra alte persoane cu CIM pe durata determinata.

4. PROBLEME SPECIFICE DIN REGULAMENTUL MINISTERULUI    JUSTITIEI.

a)     25 de zile lucratoare de concediu de odihna pentru vechime pana la 5 ani;

b)     30 de zile lucratoare de concediu de odihna pentru vechime peste 5 ani;

c)      concediu suplimentar pentru conditii grele, periculoase sau vatamatoare stabilite in baza L 31/ 1991 este prevazut de 3 – 5 zile lucratoare;

d)     concediu platit pentru evenimente familiale:

e)     4 zile pentru decesul unei rude;

f)        5 zile pentru mutarea in cadrul ministerului in alta localitate.

  1. CFP – situatiile in care se acorda sunt cele prevazute mai sus, dar durata maxima a acestora este de 60 de zile anual.

5. PROBLEME SPECIFICE DIN CO. REGULAMENTUL PRIVIND CO PENTRU PERSONALUL DIDACTIC.

I.             Regulamentul a fost modificat si completat prin O3251 MO 269/1998.

II.           Personalul didactic beneficiaza de CO pe o durata egala cu vacanta de vara, dar nu mai putin de 62 de zile, exclusiv duminicile si sarbatorile legale. Tinand cont de repartizarea in tot cursul anului scolar a obligatiilor didactice din invatamantul de toate gradele se precizeaza ca durata CO anual este de 78 de zile calendaristice.

III.          Personalul didactic poate beneficia de durata integrala a CO daca a functionat intregul an scolar in baza unui contract de munca; in caz contrar, durata CO este proportionala cu timpul lucrat, luandu-se ca baza de calcul 6,5 zile pentru o luna.

IV.       CO restant poate fi efectuat in cursul anului scolar urmator.

V.         Cei ce indeplinesc mai multe norme au dreptul la un singur concediu de odihna pentru functia de baza.

VI.       Cei ce cumuleaza pensia cu salariul in invatamant beneficiaza de CO in aceleasi conditii.

VII.      Personalul didactic de indrumare si control de la inspectoratele scolare beneficiaza de CO in raport cu vechimea in munca conform art.1 din HG250/1992, respectiv:

a)     21 zile lucratoare pentru vechime pana la 10 ani;

b)     25 zile lucratoare pentru vechime peste 10 ani.

VIII.            Personalul auxiliar din invatamant poate beneficia de pana la 10 zile CO suplimentar, iar acest drept se stabileste anual si nominal prin decizia Cosiliului de administratie.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2090
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site