CATEGORII DOCUMENTE | ||
|
||
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Corpi straini faringieni
Incidenta:
Cel mai frecvent sunt intalnite:
Corpii straini pot ajunge in rinofaringe din mai multe motive tentativa pacientului de a mobiliza un corp strain sau manevre incorecte de extragere a unui corp strain nazal (se poate duce posterior pana in trahee, bronhii agravand situatia), mai rar prin varsatura sau iatrogen (compresa).
Daca stagneaza mult timp, corpul strain poate produce:
obstructie nazala;
rinoree muco-purulenta;
fetiditate;
rinolalie inchisa;
Complicatii otice si sinuzale.
Diagnosticul se pune pe examenul clinic rinoscopie anterioara si posterioara vizualizarea corpului strain.
Extragerea corpului strain se face dupa anestezie generala pe cale retro-velopalatina.
La nivelul orfaringelui, corpii straini se intalnesc relativ frecvent datorita neregularitatii amigdalei palatine; mai rar se localizeaza la baza limbii; clinic se manifesta prin odinofagie si sialoree (la copii); diagnosticul se pune pe baza examenului local bucofaringoscopie; cel mai frecvent intalnit este os de peste.
La nivelul hipofaringelui corpul strain se fixeaza cel mai frecvent in spatiul gloso-epiglotic si mai rar in sinusul piriform sau in repliurile ariteno-epiglotice; poate trece mai departe in esofag. Clinic se caracterizeaza prin durere la deglutitie, odinofagie , disfagie; daca este voluminos si ramane mult timp poate produce dispnee prin edemul inflamator generat. Diagnosticul uneori poate fi mai dificil si necesita laringoscopie directa si indirecta sub anestezie generala.
Complicatii:
Tumori faringiene
Tumorile rinofaringelui
Tumori benigne
Fibromul nazofaringian este mai frecvent la sexul masculin inainte de pubertate.
Etiopatogenia este necunoscuta dar exista mai multe teorii:
malformatii congenitale;
tulburari hormonale;
hiperreactivitate periostala localizata;
Histologic, tumora are structura mixta fibromatoasa si angiomatoasa.
Macroscopic tumora neteda, dura la palpare, alba sau roz, pediculata sau sesila; tumora face corp comun cu periostul bazei craniului si se insera pe cadrul coanal. Prin crestere invadeaza fosele nazale, sinusurile paranazale, fosa pterigo-maxiulara si endocraniul.
Microscopic este alcatuita din conglomerate de
Tesut conjunctiv dens printre care exista lacuri sanguine de tip venos cu pereti subtiri.
Clinic debutul este la 6-7 ani dar cresterea este lenta astfel incat simptomatologia devine evidenta mai tardiv (12-14 ani); clasic, tumora involueaza dupa pubertate (nu intotdeauna foarte vizibil) sau poate avea o evolutie mai lenta. Simptomatologia consta in:
obstructie nazala progresiva la un baiat;
epistaxisuri recidivante, adesea severe;
modificari inflamatorii la nivelul sinusurilor;
La examenul local este contraindicata atingerea tumorii (tact / tuseu de cavum) deoarece poate declansa un epistaxis masiv; nu se face biopsie; tumora se sco9ate si apoi este analizata anatomo-patologic.
In evolutie, poate apare largirea piramidei nazale; daca tumora invadeaza spre endocraniu pot apare: HTA intracraniana sau infectii meningeale. Evolutia naturala a tumorii este cu simptomatologie din ce in ce mai grava si chiar cu deces care poate surveni prin epistaxis sever sau meningoencefalita.
La baza diagnosticului stau:
bilant CT pentru aprecierea extinderii leziunilor;
RMN evidentiaza tumora si intinderea ei;
angiografie carotidiana este esentiala pentru a aprecia vascularizatie tumorii (foarte bogata).
Tratament:
prognostic daca exereza nu este completa pot apare recidive.
Alte tumori benigne ale rinofaringelui:
Ø fibromixomul;
Ø papiloame;
Ø adenoame;
Ø lipoame
Ø plasmocitom benign;
Tumorile maligne
Caracteristici sunt grave deoarece la copil au evolutie rapida si debut inselator.
Dintre tumorile maligne mai frecvent intalnite:
Ø la copil limfosarcoame si rabdomiosarcoame;
Ø carcinoame virusul EB are si el un rol;
Clinic:
Debutul bolii poate fi de mai multe tipuri:
Perioada da stare se caracterizeaza prin:
Ø agravarea simptomatologiei;
Ø sindroame neurologice datorita invaziei nervilor cranieni;
Ø sindrom de HIC;
Ø daca evolueaza spre fosa pterigomaxilara si infratemporal trismus
Ø sindrom Trotter scaderea motilitatii valului paltin unilateral, nevralgie mandibulara, otita seroasa;
Pot apare metastaze osoase, pulmonare, hepatice.
Se poate produce decesul prin hemoragii, casexie, complicatii ale infectiilor meningiene.
Diagnosticul se pune pe baza:
examen clinic rinoscopie anterioara si posterioara;
examen endoscopic fose nazale si cavum;
CT, RMN evalueaza extinderea tumorii;
certitudinea diagnosticului este oferita de biopsie.
Tratament tumora este mai putin abordabila chirurgical de aceea, radioterapia este esentiala; mai rar curieterapia cavitara; chimioterapia este utila mai ales pentru tumorile limfomatoase.
Tumorile orofaringiene si hipofaringiene
Tumorile benigne sunt:
papiloame;
adenoame;
lipoame
Se recomanda tratament chirurgical doar daca volumul tumorii determina simptomatologie.
Tumori maligne
Localizarea tumorilor maligne poate fi la nivelul amigdalei, valului palatin, peretelui posterior faringian.
Cancerul de amigdala este intalnit mai frecvent.
Histologic:
Localizare de obicei unilaterale.
Aspectul clinic in functie de tipul tumorii:
Clinic disfagie, sforait nocturn, stomatolalie, adenopatie satelita, durere la deglutitie (precoce carcinom, tardiv - sarcom).
Poate metastaza pulmonar sau gastric.
Diagnosticul pa baza biopsiei.
Tratament in stadii precoce exereza; de electie radioterapie (inclusiv la ariile ganglionare), chimioterapia (in caz de limfoame).
Tumorile maligne ale hipofaringelui sunt foarte rare la copii; histologic cel mai frecvent sun limfoame; debutul este insidios iar examenul clinic dificil; simptomatologia consta in: disfagie, odinofagie, sialoree, adenopatie laterocervicala. Diagnosticul necesita laringoscopie directa si biopsie.
Tratament rezectiile tumorii pot fi realizate in cazuri speciale la adult (nu copil).
Semiologie laringiana
Dispneea laringiana apare prin fenomene obstructive la nivelul laringelui.
Caracteristici dispnee bradipneica, inspiratorie; la copil poate fi polipneica. Trebuie masurata frecventa miscarilor respiratorii pentru aprecierea evolutiei daca frecventa scade evolutia este spre deces prin epuizarea musculaturii respiratorii la copil.
Dispneea pulmonara este expiratorie.
Tirajul nu este specific; poate fi suprasternal, substernal, intercostal.
Stridorul sunet aspru ce apare la trecerea aerului prin filiera ingusta data de obstructia laringiana.
Tusea latratoare specifica pentru patologia laringiana.
Disfonia releva aparitia unor modificari la nivelul corzilor vocale; aceste modificari pot fi de aspect sau de mobilitate. Leziunile microscopice pot determina disfonie.
Vocea bitonala paralizie de n. laringeu recurent.
Politica de confidentialitate |
Vizualizari: 2625
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved
Distribuie URL
Adauga cod HTML in site