Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

PRIMUL AJUTOR IN URGENTELE LEGATE DE MEDIUL INCONJURATOR

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ABSORBTIA INTESTINALA A LIPIDELOR
COMA
Valvulopatiile aortice
ESTE TIMPUL SA DECIZI CEEA CE IN MOD REAL ESTE IMPORTANT PENTRU TINE, SI SA SPUI NU I N REST
Eficienta nanomedicinei
TROMBOZA MEZENTERICA
Boala celiaca la copii
DEONTOLOGIE TEST GRILA
INTOXICATIA CU PLANTE CE CONTIN ALCALOIZI HETEROCICLICI CU NUCLEU INDOLIC DE TIP STRICNINIC SI FIZOSTRICNINIC
Analize tiroida




PRIMUL AJUTOR IN URGENTELE LEGATE DE MEDIUL INCONJURATOR

Primul ajutor

l      Primul ajutor reprezinta o serie de tehnici medicale simple pentru salvarea vietii, pe care un om obisnuit , poate fi antrenat sa le foloseasca in situatii de urgenta medico-chirurgicala.




l      Viata unei persoane accidentate depinde, intr-o mare masura, de momentul acordarii primului ajutor si de priceperea celui care intervine primul la locul accidentului.

l      Resursele necesare primului ajutor sunt aproape intodeauna pastrate intr-o trusa de prim ajutor.

Lantul supravietuirii APEL DE URGENTA

 

Urgente legate de mediul inconjurator

l      Hipotermia

l      Degeraturile

l      Insolatia

l      Socul caloric

l      Traznetele

l      Muscatura de vipera

l      Intepaturile de insecte

l      Muscaturile de animale salbatice

l      Avalansele

HIPOTERMIA

HIPOTERMIA FORMA USOARA

l      temperatura centrala 35 - 32°C

l        a)Simptome neuro-musculare
        - frisoane
        - oboseala musculara
        - tulburari de comportament
        - halucinatii
        - obnubilare
        - excitatie nervoasa
  b)Semne cutanate
        - tegumente reci , marmorate la extremitati
        - hipersensibilitate cutanata
  c)Semne respiratorii
        - tahipnee
  d)Simptome cardiovasculare
        - tahicardie ( accelerarea ritmului cardiac )
        - hipertensiune arteriala

HIPOTERMIA- forma medie 32-28C

l      a)Semne neurologice
        - disparitia frisoanelor
        - rigiditate , hipertonie musculara
        - abolirea reflexelor osteotendinoase
        - tulburari de constienta ( prostratie , disartrie , lentoarea ideatiei , somnolenta )
        - pierderea constientei sub 31°C
        - coma apare sub 28°C
  b)Semne cutanate
        - tegumente reci , livide si cianotice
        - anestezie cutanata
        - uneori degeraturi
  c)Semne respiratorii
        - cianoza
        - bradipnee
  d)Semne cardiovasculare
        - colaps ( scaderea tensiunii arteriale, puls )
        - creste riscul tulburarilor cardiace ( fibrilatie ventriculara stop cardiorespirator )

HIPOTERMIA SEVERA  T sub 28°C

l          - bradicardie majora puls carotidian si femural imperceptibile
        - hipoventilatie
        - midriaza bilateral
a
        - com
a

l      Victima poate parea moarta

Elemente de gravitate

-Varsta , bolile asociate
        - Timpul scurs pana la aplicarea ingrijirilor medicale
        - Durata expunerii la frig
        - Temperatura centrala sub 32°C
        - Factorii climaterici : umiditate , vant
        - Intoxicatii asociate : alcool , nicotina , cofeina
        - Stopul cardio respirator

TRATAMENT

l      Primul ajutor in aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC. Specific cazului este atentia deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea hipotermicului.

l      Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava situatia sau poate duce la stop cardiac. In cazul pacientilor aflati in stop cardiac masajul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid.

l      HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT PANA CE NU ESTE REINCALZIT.

l      scoaterea accidentatului de sub actiunea frigului ;
        - adapostirea accidentatului
pana la transport ;
        - sc
himbarea hainelor ude cu haine uscate si calduroase ;
        -
invelirea cu paturi si folie termoizolanta

   - in cazul stopului cardiorespirator se incepe resuscitarea

Folia izoterma

DEGERATURILE

l      Reprezinta cea mai frecventa de leziune prin frig si se produce atunci cand tesuturile umane ating temperatura de minus 3 – minus 4 *C , printr-o expunere suficient de lunga la temperaturi sub minus 6 *C .

Mecanismele degeraturii :

1.Formarea cristalelor de gheata in spatiul extracelular , deshidratare extracelulara, denaturarea proteinelor, si moarte celulara
 2.Tulbu
rarile vasculare :
          - Sunt punctul de atac
          - Initial are loc vasoconstrictie si apoi vasodilatatie rezultand edem si flictene locale

Factori predispozanti:

l      Ateroscleroza

l      Infectiile

l      Malnutritia

l      Diabetul zaharat

l      Teren artozic

l      Varste extreme

Semne si simptome :

l      Senzatie de frig
  Scaderea motilitatii voluntare
  Durere locala
  Senzatia de arsura locala
  Eritem
  Parestezii
  Anestezie locala
  Paloarea regiunii
  Rigiditate
         Dupa dezghetarea regiunii :
  Edem local
  Fl
ictene
  Escare negre dure uscate

Clasificarea degeraturilor :

l      1.Gradul I – hiperemie si edem ; dupa dezghetare , zona afectata este dureroasa si cianotica
     2.Gradul II – edem , eritem , flictene
cu continut clar sau laptos , nu se produc necroze profunde .
     3.Gradul III – edem si
flictene cu continut hemoragic, progreseaza spre escare negre in saptamani.

     4.Gradul IV – profunde, afecteaza muschi, tendoane si oasele . cianoza intensa , flictene , edem ; gangrena apare la cateva ore de la accident

Primul ajutor :

- Scoaterea accidentatului de sub actiunea frigului ;
         - Inlaturarea factorilor mecanici ce produc staza vasculara ( haine , incaltaminte stramta ) ;
         - Imbracarea accidentatului cu haine uscate si caldur
oase ;
Incalzirea zonelor afectate cu apa calda 40 grade C

I        - Evacuarea rapida pentu a evita ciclul degeratura – dezghet – degeratura ;

-Aplicarea unui pansament steril

-Analgetice

AVALANSELE

l      Avalansele sunt deplasari bruste si rapide ale maselor de zapada din munti, pe versantii cu inclinare accentuata, in lungul unor culoare preexistente sau pe suprafete inclinate, nefragmentate.

l      Aceste fenomene se inscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui si reprezinta un pericol pentru populatia montana din numeroase tari ale lumii. Extinderea activitatilor turistice si, in special, practicarea sporturilor de iarna determina o crestere a riscului impactului avalanselor asupra societatii.

l      Declansarea avalanselor este favorizata de urmatoarele conditii si factori: trasaturile stratului de zapada, conformatia versantului, starea timpului, perturbarea echilibrului zapezii prin diferite activitati.

l      Pentru evitarea pericolelor legate de avalanse, este importanta cunoasterea precisa a arealelor in care se produc. Cartografierea acestor areale si realizarea hartilor de risc permit luarea celor mai eficiente masuri de atenuare a impactului acestora asupra activitatilor umane.

l      In dreptul culoarelor de avalansa sunt construite tunele de protectie, iar pe versanti sunt amplasate ziduri de protectie, gardulete sau plase de sarma.

l      Plantarea unor perdele forestiere de protectie s-a dovedit eficienta mai ales pentru protejarea drumurilor pe distante mari.

Comportarea celui prins in avalansa

l      Daca, in ciuda masurilor preventive, am fost prinsi intr-o avalansa, sansele de supravietuire depind semnificativ si de atitudinea noastra.

l      Ne debarasam imediat de rucsac, bete, piolet

l      Se 'descalta' rapid schiurile, cu exceptia cazurilor cand speram intr-o iesire rapida cu ele spre lateral.

l      Cand avalansa se opreste, daca suntem sub zapada, ne ghemuim pentru ca din aceasta pozitie - numai din aceasta spun specialistii ca e posibil - sa facem o detenta brusca pentru a ne crea cu bratele un spatiu cat mai mare de rezerva de aer in jurul capului.

l      Antrenarea in avalansa perturba simturile prin factori mecanici (rostogolirea), psihologici (stressul) etc., incat unii nu-si dau seama in ce pozitie sunt si unde e 'susul' si 'josul'.

l      Zapada e destul de fonoizolanta. Dar gradul in care 'absoarbe sunetele' e diferit si merita sa incercam a ne face auziti de salvatori. Pentru aceasta ni se recomanda sa strigam scurt si pe ton inalt sau - daca putem - sa utilizam un fluier!

S.O.S la munte

La munte alarma, care inseamna si chemare in ajutor, se face prin lansarea in spatiu a sase semnale pe minut, la intervale egale intre ele, adica un semnal la zece secunde.

Semnalele lansate pot fi luminoase, acustice sau vizuale.

l      Confirmarea ca semnalul de alarma a fost receptionat se face prin remiterea a trei semnale pe minut - acustice, vizuale sau luminoase - fiecare lansate la douazeci de secunde unul de celalalt.

SALVAMONT

l      Dintre cei antrenati in avalansa, o parte sunt ingropati.(Se considera ingropati/acoperiti, cei care au capul sub zapada!) Pentru ei, sansele de supravietuire - daca nu au murit prin traumatisme- depind de mai multi factori:
- rapiditatea degajarii
- profunzimea acoperirii
-calitatea zapezii acoperitoare si punga de aer pastrata

Cauzele decesului in avalansa

l      Traumatismele

l      Asfixia imediata

l      Asfixia lenta - este cea mai frecventa cauza de deces in avalanse, prin insuficienta oxigenului din aerul inspirat, care nu se reimprospateaza suficient si deci se viciaza treptat, in functie de rata de consum si mai ales si de factorii anterior amintiti (distanta fata de suprafata, 'punga de aer' creata la oprire, continutul de aer al zapezii, permeabilitatea stratului de zapada acoperitor etc.).

l      Hipotermia



Prim ajutor

l      cautarea si degajarea din avalansa trebuie organizata si executata rapid, sansele de supravietuire scazand odata cu trecerea timpului. Se constata cati lipsesc la apel. Daca exista mai multi supravietuitori valizi, 1-2 dintre ei pleaca sa dea alarma si sa aduca ajutoare, in caz ul in care nu exista o metoda mai rapida: radio - telefon, telefon celular 0 SALVAMONT , semnale vizuale.

l      cei ingropati partial trebuie degajati rapid, cel putin capul (cu grija, sa nu-l miscam, fiind posibila existenta unei fracturi de coloana cervicala!), dar de dorit si toracele.

l      Nu se mobilizeaza! (nu-l punem sa mearga 'pentru a se incalzi'). Nu se fac frectii! In timpul transportului trebuie supravegheat continuu. Transportul e de dorit a se face rapid, de preferat cu elicopterul, mai ales daca e hipoterm, daca nu, cu sanie Akija. In unele cazuri se face adapost in zapada pana vin salvatorii

l      Perfectionarea aparaturii si metodelor de cautare, cresterea operativitatii echipelor de salvare au ridicat procentul celor degajati vii din avalanse, ceea ce nu inseamna ca avalansele au devenit mai putin periculoase.

NIVOMETEOROLOGIE

l      www.meteoromania.ro

l      Harta radar

l      Grosimea stratului de zapada

l      Avertizarile meteo

l      Serviciul Regional de Prognoza a Vremii Sibiu, tel : 0269-235145

INSOLATIA si SOCUL CALORIC

l      Insolatia si socul termic pot fi provocate de expunerea indelungata la razele Soarelui pe timp de arsita; temperatura ridicata a mediului, combinata cu umiditate ridicata; lucru fizic solicitant, intr-un mediu cu o temperatura ridicata.

l      Varstnicii si nou nascutii sunt mai expusi la riscul de soc caloric.

Insolatia – simptome:

l      Debut insidios

l      Cefalee

l      Greturi

l      Varsaturi

l      Mialgii

l      Iritabilitate

l      Oboseala

l      Crampe musculare

l      Somnolenta

l      tahicardie

Socul caloric

l      Temperatura centrala peste 41 ˚C

l      Disfunctia SNC cu aparitie brusca

l      Halucinatii

l      Confuzie

l      Dezorientare

l      Coma

l      Tahicardie

l      Midriaza

l      Hematurie

l      Tahipnee

l      Convulsii

Prim Ajutor

l      victima trebuie dusa intr-o camera racoroasa si bine aerisita, i se dau bauturi reci ( de preferat apa minerala sau apa plata cu o lingurita de sare in ea

l      persoana trebuie dezbracata si infasurata intr-un cearsaf imbibat cu apa rece, la cap i se pune o punga cu gheata, la gat i se pun comprese reci

MUSCATURA DE VIPERA

Vipera berus

Vipera ammodytes - cu corn

Coluber jugularis  Balurul

Sarpele de casa

l      Vipera este destul de usor de deosebit de ceilalti serpi, pentru ca are corpul scurt si gros, coada se termina brusc, si pe langa acestea, exista zig - zagul caracteristic de pe spate; insa nu toti indivizii au acest zig - zag: unii pot fi colorati uniform, in brun sau negru

l      Viperele nu aud in acceptiunea perceptiei zgomotelor, in schimb simt extrem de bine vibratiile - deci nu strigati sau vorbiti tare ca nu e cazul:).

l      Cel mai bine e atunci cand traversati zone cu risc (busteni, stanci in balarii etc) sa aveti un bat in mana cu care sa bateti in jur pentru a va face simtita prezenta.

l      Ca orice animal salbatic din tara asta, vipera nu ataca omul - doar se apara.

l      Cand sta in repaus, la soare, simtindu-se in siguranta, sta incovrigata de obicei.

l      Daca o vedeti asa incercati sa ocoliti caci se cheama ca nu v-a simtit si e posibil sa o speriati.

l      Pozitia de atac seamana cu cea de “mars”, luand forma tipica de “S”, pregatindu-si saltul.

l      Nu subestimati niciodata distanta la care poate ataca!

l      Sub nici o forma nu va apucati sa o zgandariti cu un bat sau ceva asemanator.

l      Viperele si scorpionii nu sufera culoarea alba. E bine sa avem jambiere de panza alba in zonele stiute viperele nu vor musca.

l      De aceea au vanatorii de munte ciorapii aceia albi peste bocanci

Locuri tipice in care avem sanse sa ne intalnim cu vipera comuna

l      stancarii si grohotisuri expuse insolatiei dar napadite de vegetatie

l      - liziere de padure cu tufisuri; zone de taieturi mai ales cele necuratate

l      - aglomerari de pietre pe sol sau un bustean doborat; cu expozitie la soare dar cu vegetatie abundenta (obisnuitele balarii de exemplu)

l      - zone care pot pastra un caracter mai umed

l      Veninul de vipera poate produce reactii locale sau sistemice care pot duce la deces la 6 -40 ore de la muscatura, in special la copii sau varstnici.

l      Perioada critica este reprezentata de primele 12 ore de la muscatura

l      Cazurile de deces sunt rare

Semne si simptome

l      Durere

l      Edem la nivelul muscaturii

l      Efectele generale ale muscaturii apar in primele 20 minute

l      Greturi si varsaturi

l      Diaree

l      Colici abdominale



l      Incontinenta urinara

l      Transpiratii

l      Bronhospasm

l      Tahicardie

l      BAV gr 2

l      IMA

l      Angioedem

l      Hemoragii spontane

l      Convulsii

l      Coma

Prim ajutor

l      Linistirea victimei

l      Sunati la AMBULANTA

l      Imobilizarea membrului muscat

l      Toaleta plagii cu apa oxigenata

l      Indepartati ceasul, bratarile, inelele.

l      NU faceti incizii la nivelul plagii

l      NU puneti gheata pe locul muscaturii

l      Tranportati victima la spital

l      Serul antiviperin se administreaza in spital

Masuri preventive in timpul deplasarii

l      evitam zonele cu iarba inalta din poienile insorite-          

l        sa incercam pe cat posibil sa nu ne abatem de la poteca. Serpilor nu le plac potecile batute de oameni.

l      In timpul catararii pe stanca sa avem mare atentie unde gasim prizele pentru maini. 

In timpul popasului sau al camparii

l      sa nu punem cortul la marginea poienilor in iarba inalta, mai ales in poienile orientate spre sud.

l         Sa culcam iarba din jurul cortului - fara a o rupe –

l      Sa nu lasam cortul deschis sau crapat - indiferent de situatie.

MUSCATURILE DE ANIMALE SALBATICE

Rasul

Pisica salbatica

Ursul brun

Vulpea

Turbarea

l      Rabia este o boala infectioasa virala a mamiferelor provocata de virusul rabic, un virus neurotrop, care se gaseste in saliva animalelor infectate. Este o encefalo-mielita cu evolutie rapida si invariabil duce la deces.

l      Transmiterea este de obicei prin muscatura. Rabia este in zilele noastre o maladie complet incurabila, care se caracterizeaza prin leziuni ale sistemului nervos central, urmate de paralizie si moarte.

l      Muscaturile care afecteaza fata, capul, gatul sau mainile sunt considerate cu risc crescut.

l      Incubatia: in medie 20-60 de zile.

l      Prodromul caracterizat prin modificari de caracter, indispozitie, cefalee, depresie sau agitatie, sensibilitate crescuta la lumina si zgomot, hiperestezie cutanata, disfonie, disfazie, hipersecretie salivara. Local sunt prezente dureri intermitente, iritatie sau senzatie de arsura.

Perioada de stare

l      forma furioasa manifestata prin hidrofobie (spasm hidrofobic prin contractura dureroasa a musculaturii faringiene), aerofobie, agitatie extrema, furie, hiperacuzie, halucinatii, dispnee, tahicardie, febra (38-39°C); decesul survine in general la 2-3 zile de la debut (cel mult 7 zile).

l      forma paralitica, cu parestezii, paralizii somnolenta, fara hidrofobie, cu starea de constienta pastrata, decesul survenind in 8 zile prin insuficienta respiratorie acuta si soc.

l      Boala se mai manifesta prin accese de febra, tremuraturi, contracturi, prin aparitia unor spasme dureroase la cea mai mica excitatie, printr-o modificare a vocii si printr-o salivatie intensa.

l      Rabia animala se traduce prin modificari ale comportamentului obisnuit al animalului: daca este un animal domestic, el devine agresiv in mod anormal si fara motiv; daca este un animal salbatic se indreapta spre om in loc sa se indeparteze. Astfel de modificari comportamentale trebuie sa atraga atentia, mai ales cand sunt insotite de tulburari ale mersului si de hipersalivatie.

Prim ajutor:

l      Toaleta plagilor

l      Pansament

l      Prezentarea la Centrul Antirabic pt vaccinarea de urgenta.

Intepaturile de insecte

Albina

Viespea

l      Aproximativ 4% din populatie este insa alergica la veninul de albina si viespe. La aceste persoane, chiar si o singura intepatura poate provoca o reactie periculoasa, numita soc anafilactic.

Simptomatologie:

l      Durere si edem la nivelul intepaturii

l      Urticarie

l      Prurit

l      Anxietate

l      Edem al limbii

l      Laringospasm

l      Bronhospasm

l      Dureri toracice

l      Stop respirator

l      Greturi si varsaturi

l      50 % din decese apar in primele 30 minute

Probabilitatea inteparii scade prin luarea unor masuri simple:

l       - Aduceti la cunostinta familiei, prietenilor si colegilor ca sunteti alergic la intepaturi de insecte.

l          - Daca se apropie o albina sau viespe, prima regula este sa stati nemiscat.

l      Niciodata sa nu atingeti sau loviti aceste insecte. Daca nu le speriati, nu inteapa.

l          - Aveti grija cand imbracati hainele lasate pe iarba, deoarece in ele pot ramane viespi si alte insecte intepatoare.

l      - Nu umblati niciodata descult in aer liber, iar in gradina folositi haine stramte care va acopera in intregime, purtati manusi si pantofi inchisi (nu sandale).

l          - >Evitati utilizarea cosmeticelor. Acestea atrag insectele.

l          - Evitati livezile inflorite, cimpurile cu trifoi si orice loc cu multe flori.

l          - Inspectati cu atentie toate obiectele pe care intentionati sa le prindeti; este de preferat sa nu strangeti fructe sau flori.

l          - Nu cositi si nu tundeti copaci sau gard viu in perioada de inflorire.

l      Este utila instalarea la fereastra bucatariei si dormitorului a unei plase dense care sa opreasca intrarea insectelor.

l          - Fiti atent cand duceti la gura racoritoare, bere, prajituri sau alte dulciuri; acestea trebuie sa fie acoperite.

l          - Nu conduceti masina cu geamul deschis. Daca a intrat o insecta, opriti si deschideti geamul pentru ca sa poata iesi. Puteti folosi si un insecticid, dar retineti ca nu are efect imediat. Inainte de a intra in masina deschideti geamul pentru a permite iesirea eventualului intrus sau folositi preventiv spray-ul insecticid.

Prim ajutor

l      se asigura securitatea salvatorului si a victimei

l      solicitarea Ambulantei 112

l      evaluarea starii de constienta a victimei

l      evaluarea ABC

l      resuscitarea cardiorespiratorie in caz de Stop cardiorespirator

l      reevaluarea periodica a victimei.

Tratamentul de urgenta ;



l      Daca acul si punga cu venin sunt inca in piele, asa cum se intampla de cele mai multe ori la intepatura de albina, acesta trebuie extras cu atentie cu unghia, o lama subtire sau pensa fara a-l comprima, altfel cantitatea de venin injectata este mai mare.

l      Un antihistaminic poate fi util, dar tratamentul cel mai eficient este injectarea de Adrenalina. Pacientii hipersensibili trebuie sa-si procure un autoinjector care poate fi folosit de pacient imediat dupa intepare pentru a preveni socul anafilactic, pana cand ajunge intr-un serviciu medical.

AnaPen este un autoinjector de adrenalina, usor de manuit, care asigura rapiditatea administrarii, care poate fi salvatoare de viata. Asigura un prim ajutor strict necesar pana ce bolnavul ajunge la un serviciu medical de urgenta.

Paianjenul cu cruce

Vaduva neagra

l      Traieste in zone temperate si tropicale, in jurul gramezilor de lemne, sub stresini si in locatii exterioare izolate.

l      2500 muscaturi in SUA , anul 2006

l      Vaduva neagra nu este agresiva, dar musca instinctiv, daca este atinsa sau amenintata.

SIMPTOMATOLOGIE:

l      Durere la nivelul muscaturii

l      In mai putin de o ora efecte sistemice

l      Rigiditatea muschilor abdominali

l      Crampe musculare

l      Greturi

l      Varsaturi

l      anxietate

l      Hipertensiune

l      Tahicardie

l      cefalee

Prim ajutor:

l      ABC

l      Aplicare de gheata la nivelul muscaturii

l      Transportul de urgenta la Spital

Scorpionul carpatic

Capusa:

l      Capusele traiesc de obicei in solul umbrit, umed si adesea se prind de de iarba inalta, de tufisuri, arbusti si crengile joase ale copacilor. Pajistile si gradinile pot adaposti capuse, mai ales cele de la marginile padurilor

Borelioza Boala Lyme:

l      Faza primara se manifesta printr-o leziune numita eritem cronic migrator, survenind intre trei zile si o luna dupa intepatura capusei. Acesta este o roseata cutanata initial papuloasa si inflamatorie, centrata pe punctul de intepatura, care se intinde in mod concentric, formand un inel. Eritemul este insotit de o febra de mica intensitate, de dureri articulare si musculare. Leziunea cutanata dispare in trei saptamani.

l      Faza secundara se exprima prin pusee de eritem, prin manifestari neurologice, prin manifestari cardiace si prin dureri articulare de origine inflamatorie. Ea dureaza de la cateva saptamani pana la cateva luni.

l      Faza tertiara survine la mai multi ani dupa intepatura;, reumatism cronic al uneia sau mai multor articulatii si atingeri cerebrale.

Prim ajutor:

l      Se picura pe capusa ulei sau alcool sanitar

l      Se extrage insecta cu o penseta , se executa o miscare in sens invers acelor de ceas

l      Se aplica pansament

l      Anuntarea medicului de familie , prescrierea unui antibiotic in vederea profilaxiei Bolii Lyme.

TRAZNETUL

l      Trasnetul este o descarcare electrica in scanteie care se produce in atmosfera terestra, fie intre doi nori, fie intre un nor si scoarta terestra Norii de furtuna se incarca in partea lor inferioara, in special, cu sarcina negativa, iar suprafata pamantului cu sarcina pozitiva.

l      Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se numeste fulger, iar fenomenul acustic poarta denumirea de tunet.

Protectia impotriva consecintelor daunatoare ale trasnetului se realizeaza cu ajutorul paratrasnetului, un dispozitiv inventat la jumatatea secolului al 18-lea de catre Benjamin Franklin.

l      10 % din trasnete ating scoarta terestra

l      Mai putim de 1/3 din victime prezinta arsuri, care sunt superficiale din cauza contactului f scurt

l      240,000 victime / an din care 24,000 decedati

l      Mortalitatea este de 8-10 %

l      In caz de furtuna, trebuie sa cautati, pentru a va adaposti, o cladire sau o structura in intregime metalica, sau echipata cu un sistem de protectie contra trasnetului. Majoritatea pagubelor suferite de oameni se datoreaza focului provocat de trasnet. Restul, sunt cauzate de descarcarile prin conducte metalice (de aer, gaz, etc.) sau prin liniile electrice si telefonice. In timpul unei furtuni, este recomandat sa se deconecteze antena de televizor si sa nu se utilizeze telefoanele fixe. Pentru portabile, exista anumite masuri de precautie care se pot lua. Pe de alta parte, nu este recomandat sa se atinga obiecte metalice ca ferestre sau garduri, etc.

l      Totusi, cum s-a mentionat, orice cladire reprezinta o mai buna protectie decat un teren deschis. Interiorul unei masini este de asemenea un loc protejat, daca nu este vorba de o decapotabila. Trebuie ca in acest caz ferestrele sa fie bine inchise. Automobilul fiind complet metalic, va avea comportamentul unei cutii Faraday, salvand persoanele din interiorul lui. Este bine sa se opreasca vehicolul, deoarece in drumul sau spre pamant, trasnetul ar putea distruge un pneu, cauzand astfel un accident.

l      Pe un teren deschis, obiectele metalice, oricare ar fi forma lor, sunt foarte periculoase. A tine in mana un baston de golf, o umbrela, o unealta metalica sau o undita poate fi mortal. Intr-un loc fara copaci, oamenii reprezinta un punct mai inalt decat celelalte componente ale mediului, si in consecinta sunt punctul cu cea mai mare probabilitate de a primi impactul trasnetului.

l      In plus, pe un teren descoperit, oamenii pot suferi rani daca se afla in apropierea locului unde cade un trasnet, curentul acestuia se imprastie in pamant producand diferente de tensiune enorme intre puncte apropiate, de exemplu intre cele doua picioare ale unei persoane.

l      Posibilitatea mare a descarcarii trasnetelor in copaci face ca acestia din urma sa fie un refugiu nerecomandabil in timpul furtunii..

l      Pe un teren accidentat, trebuie sa se evite locurile inalte. Vaile, rapele si prapastiile s-au dovedit a fi mai sigure. Este periculoasa deplasarea cu bicicleta sau calaritul, precum si inotul. Nu este permis jocul cu zmee: experienta lui Franklin ar fi putut fi mortala. In cazul in care nu exista refugiu apropiat, trebuie sa reduceti din inaltimea dv. (sa va asezati pe vine) si din suprafata de contact cu solul (uniti-va picioarele), si sa nu atingeti nici un obiect conectat la pamant.

Primul ajutor:

l      se asigura securitatea salvatorului si a victimei

l      solicitarea Ambulantei

l      evaluarea starii de constienta a victimei

l      evaluarea ABC

l      resuscitarea cardiorespiratorie in caz de Stop cardiorespirator

l      pansamentul arsurilor

l      reevaluarea periodica a victimei.

CIUPERCI OTRǍVITOARE

Amanita muscaria

Inocybe patouillardii

Amanita phalloides

TRATAMENTUL INTOXICATIILOR ACUTE

l      Terapia generala a intoxicatiilor acute vizeaza sustinerea functiilor vitale, decontaminarea externa si interna (indepartarea toxicelor neabsorbite in sange), eliminarea toxicelor patrunse in organism, neutralizarea toxicelor prin antidoturi, reechilibrarea homeostaziei organismului si prevenirea infectiilor asociate








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2563
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site