Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

PREVENTIE SI DEPISTARE IN CANCER

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Toxicitatea mitocondriala a analogilor nucleozidici
Controlul asupra cancerului
INSULINOTERAPIA
Analize tiroida
Preventia, preocupare prioritara in medicina moderna
COMPLICATIILE POSTOPERATORII
SIDA (Sindromul Imunodeficientei Dobandite)
FICATUL - PANCREASUL
LUDOTERAPIE
Riscul matern si fetal in timpul nasterii din disproportia cefalo-pelvica

PREVENTIE SI DEPISTARE IN CANCER

NIVELURILE DE PREVENTIE IN CANCER

Preventia primordiala vizeaza impiedicarea aparitiei si stabilirii unor modele sociale, economice si culturale de viata despre care se stie ca pot contribui la cresterea riscului de boala




Preventia primara consta in controlul cauzelor si factorilor de risc (expunerea la carcinogenii cunoscuti ) avand ca scop scaderea incidentei cancerelor

Preventia secundara consta in tratamentul starilor precanceroase, identificate prin actiuni de depistare sau prin diagnostic precoce.

Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice, reinsertia sociala si profesionala a bolnavilor tratati.

DEPISTAREA ≠ DIAGNOSTIC PRECOCE

Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor clinice ale bolii. Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care separa persoanele aparent sanatoase de cele care pot suferi de boala.

Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne clinice de boala prin autoexamen sau examen medical

PREVENTIA PRIMARA: Recomandarile grupurilor de experti cancerologi
Descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului

Consum moderat de alcool.

Evitarea expunerii excesive la soare.

Respectarea masurilor de protectie a muncii in activitatea profesionala.

Recomandari legate de dieta si stil de viata:

- Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale,

- Mentinerea greutatii normale

- Mentinerea activitatii fizice

- Regim alimentar «  anticanceros »



Fumatul

Implicat in etiologia si dezvoltarea a 30% din malignitati

C. pulmonare, digestive( stomac, pancreas, ororfaringe), laringiene, vezica urinara, col uterin, rinichi, leucemii.

Lupta contra fumatului:

Convingerea copiilor intre 10- 12 ani sa nu fie tentati de fumat

Convingerea fumatorilor de a nu fuma

Protejarea nefumatorilor de fumatul pasiv

Alcoolul:

Implicat in etiologia mai multor cancere: gura, faringe, laringe, esofag, ficat, plaman, rect, san

Consumul in limitele recomandate previne peste 20% din cancerele aero-digestive, colon, rect, san

Consum moderat: O bautura/zi la femei; 2 bauturi/ zi la barbati

O bautura = 250 ml bere; 100 ml vin; 25 ml alcool concentrat



Evitarea expunerii excesive la soare

- Rolul nociv al radiatiilor UV
- De evitat expunerea la soare in intervalul de maxima nocivitate(12-16)
-Utilizarea cremelor cu factor de protectie cel putin 12 – imperativ la persoanele cu ten deschis, blonde, roscate, satene.

Respectarea masurilor de protectia muncii

- cunosterea factorilor de risc profesionali

- identificarea substantelor cancerigene

- persoanele care au lucrat in medii cu substante cunoscute a fi carcinogene trebuiesc urmarite dupa pensionare (manifestarile bolii apar dupa intervale mari de/de la expunere)

Dieta si Stil de viata

30%- 40% din cancere pot fi prevenite prin dieta corecta, activitate fizica si mentinerea greutatii normale.

La scara globala: prin dieta pot fi prevenite 3- 4 milioane de cazuri de cancer/an

Dieta care contine fructe si vegetale in cantitate sufucienta previne 20% din cazurile de cancer (400- 800g. fructe si legume/zi; 600- 800g. cereale si legume radacinoase/zi)

Preventia prin dieta este la fel de eficienta ca oprirea fumatului.

Alte recomandari alimentare:

Conservarea alimentelor prin frig (nu : afumare sau conservare prin sare)

Alimente vegetale preparate termic cat mai putin

Evitarea prajirii si frigerii la flacara a carnii; Da- fiert, copt

Limitarea aditivilor alimentari si substantelor chimice implicate in alimentatie

Minimalizarea consumului de sare, zahar rafinat

PRINCIPII SI STRATEGII DE DEPISTARE

Ce este depistarea ?

Depistare = screening = triaj

Depistarea = identificarea unui cancer inaintea aparitiei semnelor clinice ale bolii

Depistarea ≠ Diagnostic

Diagnosticul = ansamblul de mijloace utilizate in stabilirea etiologiei precise, pornind de la un simptom

Tipuri de depistare:

Depistare in masa = act de sanatate publica

Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica

Scop: impartirea populatiei in 2 grupe

- Grupa cu testul (-)

- Grupa cu testul (+): necesitatea altor investigatii pentru afirmarea sau infirmarea dg. de cancer

Depistare individuala (“oportunista”)- orientata de factori de risc

- se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt motiv,

- este recomandata de medicul specialist



Criterii de indeplinit pentru instituirea unui program de depistare:

Boala - grava dar curabila

Prevalenta inalta in stadiu preclinic

Istoria naturala a bolii este cunoscuta

Perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boala declarata

Testul de diagnostic: - sensibil si specific

- simplu si ieftin

- lipsit de risc

- sigur (fiabil)

Diagnostic si tratament:

- Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri

- Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea mortalitatii sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestarea evidenta a bolii

TESTUL DE TRIAJ - Calitati impuse de OMS

Sensibilitate = numar mic de rezultate fals negative la bolnavi

- probabilitatea ca un test sa fie (+) la persoanele bolnave

Specificitate = numar mic de rezultate fals pozitive

- probabilitatea ca un test sa fie (-) la persoanele care nu sunt bolnave

Fiabilitate = rezultate valide;

Clasificarea corecta a populatiei investigate in persoane cu/ fara boala

Acceptat de populatie, simplu, nedureros

Valoare de predictie pozitiva:

- probabilitatea ca persoana sa fie bolnava cand testul este pozitiv

Valoare de predictie negativa:

- probabilitatea ca persoana sa nu fie bolnava cand testul e negativ

Randament bun:

- Scaderea mortalitatii prin cancerele depistate in grupul populational in care a fost aplicat

PRINCIPALELE MIJLOACE DE DEPISTARE

Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)

Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru cancerul de prostata, inspectia leziunilor cutanate

Metode radiologice: mamografia

Metode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate mica

Metodele biologice

- interes public mare; interes medical redus

- Markerii biologici – nu au nuvele crescute paralel cu stadiul evolutiv al bolii

Examenele citologice:

- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologic cervico-vaginal in depistarea cancerului de col uterin

- citologia exfoliativa – c. bronsic, vezical,

EVALUAREA (ECONOMICA) A ACTIUNII DE DEPISTARE

Dificil de facut un raport cost/ eficienta

Mamografia a redus cu 37% mortalitatea prin cancer mamar

Citologia cervico-vaginala a redus cu 90% mortalitatea prin cancer de col uterin.

ATITUDINI PRACTICE DE PREVENTIE SI DEPISTARE IN PRINCIPALELE LOCALIZARI ALE CANCERELOR CANCERUL COLULUI UTERIN
Incidenta: locul III (II la femei); Mortalitate: locul IV

Preventia primara: informatii legate de factorii de risc (Ex. Boli cu transmitere sexuala)

Depistarea: Citologie exfoliativa cervico-vaginala – Test Babes- Papanicolaou:

- Ritm: intre 18 is 56 de ani, la 2-3 ani sau la indicatia medicului

Rezultate: 5 clase de gravitate:

- 1- normal; 2 – benign; 3- suspect; 4- cel.maligne izolate; 5- cel. maligne in placard

- Modern: displazie usoara, moderata, severa, cancere in situ

Atitudine terapeutica:

Clasa 3- se trateaza cauzele leziunilor benigne sau suspecte

- se repeta testul; daca se mentine (+): biopsii dirijate prin colposcopie

Clasa 4 si 5: biopsie dirijata

Preventia secundara:

Tratamentul starilor precanceroase

Cancerele in situ se trateaza conservator (conizatie)

CANCERUL MAMAR
Incidenta: locul II; Mortalitate: locul III
Procent de vindecari: 65%- 70%

Preventia primara :

- Recomandari dietetice:alimentatie bazata pe vegetale, limitarea grasimilor, dulciurilor, alcoolului, fumatului,mentinerea greutatii normale

- chemopreventie ? Progesteron? Tamoxifen?

Diagnostic precoce = recunoasterea semnelor clinice de catre bolnava (autoexamen) sau medic (examen clinic al sanului)

vAutoexamenul sanului (autoinspectie, autopalpare) – trebuie invatat

- este util intre mamografii si ex. medicale



- reducerea mortalitatii cu 10% -15%

vExamenul clinic al sanului: reducerea mortalitatii cu 20%- 25%(?)

- recomandat intre mamografii, de 2-3 ori/an peste 40 ani (peste 20 de ani?)

vMamografia – cel mai important rol in depistarea cancerului mamar

- cancerele depistate prin mamografii au invazie ggl.axilara in 25% din cazuri ( 45%- 55% in tumorile manifeste clinic)

- scaderea mortalitatii cu 30%- 55%

- Ritm: la 1-2 ani intre 40-49 ani (?); la 1-2 ani intre 50 is 75 ani

- Depistare in masa :conform unei metodologii riguroase:

teste (+) = 5%- 10% (la un procent de participare de 65%)

CANCERUL BRONHOPULMONAR
Incidenta: locul I; Mortalitate: locul I

Preventia este extrem de simpla (a nu fuma), dar greu de realizat

Depistarea prin Rgr, este usor de realizat si acceptata de populatie, dar nu influenteaza rata mortalitatii

Rgr pulmonara si examenul citologic al sputei nu reprezinta metode eficiente de screening

Preventia prin lupta contra tabagismului trebuie sa fie o prioritate pentru toti medicii indiferent de domeniul in care lucreaza

- Implicarea medicilor nu este suficienta daca actiunea nu este continuata in familie, societate si mediul educativ

- Responsabilitatea puterii politice este mare : interzicerea fumatului in locuri publice, suprimarea reclamelor pentru tigari, cresterea pretului la tigari, reducerea cantitatii de gudron, etc.

CANCERUL COLORECTAL
Incidenta: locul V; Mortalitate: locul V

Rata de curabilitate globala: 40% (numar mare de cazuri inoperabile)

Supravietuire la 5 ani: 80% in stadiul A-Dukes; 20% in stadiul D-Dukes

Preventia primara: Recomandari dietetice si stil de viata: alimentatie bogata in fibre, cereale, fructe si legume, scaderea grasimilor saturate, consum moderat de alcool, evitarea prajelii si frigerii, greutate normala, activitate fizica

Depistarea: Testul de depistare a sangerarilor oculte in scaun

- 2% -5% teste (+) peste 45 ani

- 6 teste (+): 2 polipi, 1 cancer, 3 fals(+)

- reducerea mortalitatii cu 15%- 21% la 16- 18 ani (annual / bianual)

- se recomanda peste 45- 50 ani annual/ bianual

Colonoscopia: depisteaza 100 cazuri cancere de colon la 1000 colonoscopii

- sigmoidoscopie = depistarea (si tratarea) polipozei intestinale in 55-75% din cazuri - - recomandata la 2-3 ani numai la persoanele cu risc

Preventia secundara: tratarea starilor premaligne: polipul adenomatos

CANCERUL DE PROSTATA
Incidenta: locul III; Mortalitate: locul III
Incidenta in crestere in acord cu cresterea sperantei de viata

Preventia primara: necunoscuta

Depistarea:

v Tuseul rectal: depistare individuala - anual la barbati intre 60-70 ani

- poate depista tumori corespunzatoare unui stadiu B de cancer

- in caz de suspiciune clinica: dozarea PSA, ecografie transrectala, biopsie prostatica transrectala

vPSAAntigenul specific prostatic

- marker biologic foarte sensibil

- nu este specific cancerului de prostata

- creste si in hipertrofiile benigne (75%)

- nu poate fi utilizat in depistarea in masa

vEcografia transrectala:

- nu poate fi utilizata ca metodaa de depistare in masa

- utila pentru orientarea punctiei bioptice

CANCERELE CUTANATE
Epitelioamele bazocelulare – strict localizate
Melanoamele – tumora grava , curabilitate mica in std. metastazat

Preventia primara: - evitarea expunerii prelungite la soare, la ore cu nocivitate maxima a radiatilor UV, utilizarea cremelor cu factori de protectie

- Examen clinic: recunoasterea leziunilor cutanate cu risc de malignizare

Preventia secundara: tratarea leziunilor precanceroase in formele lor incipiente

vLeziuni nevice preexistente (Melanom)

- Semne de malignitate: cresterea in dimensiuni, modificarea culorii, halou inflamator, neregularitati ale marginilor

- Biopsia – prohibita!!

- Corect: Excizie chirurgicala

= vindecare 100% din cazurile cu adancimea leziunii < 0 mm

= vindecare 75% din cazurile cu adancimea de < 2 mm

vAlunitele” – risc de malignizare, daca isi modifica caracterele sau sunt in zone expuse traumatismelor mici si repetate









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 935
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site