Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

SISTEMUL NERVOS – NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOPATOLOGIE

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CHISTUL HIDATIC HEPATIC
BOLILE TESUTULUI CONJUNCTIV - VASCULITELE LA COPIL
INTOXICATIILE CU CIUPERCI
METODA I.N.C.D.P.M. DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA PE LOC DE MUNCA
Nefropatii interstitiale ereditare
INFECTIA URINARA (IU)
INTOXICATIA CU STIMULANTE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL INTOXICATIA CU DERIVATI AI FENILETILAMINEI
ANTIGUTOASELE
INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA
FARMACOLOGIE - GENERALITATI

SISTEMUL NERVOS – NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOPATOLOGIE

Sistemul nervos receptioneaza , transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate-motorii si secretorii

Prin functia reflexa, care sta la baza activitatii sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul inconjurator .Sistemul unitar ca structura si functie este impartit in :




- sistemul nervos al vietii de relatie(somatic, ecotrop) care asigura echilibrul organismului cu conditiile variabile ale mediului

- sistemul nervos al vieti vegetative(autonom, idiotrop) care regleaza permanent activitatea organelor interne

- neuroni (peste 10 Miliarde ), sunt celule diferentiale specific care genereaza si conduc impulsuri nervoase

- celule gliale care formeaza un tesut de suport sau interstitial al sistemului nervos

Ontogenetic, sistemul nervos ia nastere din ectodermul placii dorsale neurale a embrionului care are forma unui sant, marginit de doua creste neurale, din care vor lua nastere  ganglioni spinali

ganglioni vegetativi

Santul neural se inchide, formand un un tub neural cu trei vezicule principale :

- prozencefal

- mezencefal

- rombencefal

Prozencefalul se divide in doua vezicule  telencefal

diencefal

Mezencefalul ramane ca atare, iar rombencefalul se divide si el in alte doua vezicule metencefal

Mielencefal

Din tunelul tubului vor lua nastere; caudal-canalul central al maduvei spinarii, canalul ependimar , iar cranial , ventriculii celebralii( I-IV)

Din cele cinci vezicule ( prozencefal, mezencefal rombencefal, diencefal, mielencefal) se dezvolta segmentele sistemului nervos central:

Mielencefal bulbul

Metencefal puntea lui Varolio( protuberanta anulara)

cerebelul

Mezencefal peduncul cerebral

tuberculi cvadrigemeni

Diencefal nucleii centrali: talamus hipotalamus etc.

Telencefal emisferele cerebrale(doua) cu nucleii lor bazali(corpii striati)

Sistemul nervos se clasifica in:

-sistemul nervos central numit sistemul cerebrospinal sau NEVRAX

-sistemul nervos periferic

Unitatea morfofunctionala a sistemului nervos, este NEURONUL, o celula de forma stelata, piramidala, rotunda, ovalara avand una, doua sau mai multe prelungiri: neuroni unipolari, pseudounipolari, bipolari si multipolari.

Componentele neuronului sunt:

-corpul celular

-prelungirile corpului celular.

Corpul celular formeaza substanta cenusie din nevrax si ganglionii somatici si vegetative extranevraxiali

Corpul celular este delimitat de o mebrana lipoproteica-neurilex , citoplasma-neuroplasma si nucleu.

Unele organite celulare cum ar fi mitocondriile, complexul Golgi reticulul endoplasmatic, lizozomii sunt prezente si in alte celule iar altele specifice neuronului - corpusculii Nissl

- neurofibrilele

Corpusculii Nissl sau corpii tigroizi sunt constituiti din mase dense de reticul endoplasmatic rugos, organite la nivelul carora au loc sintizele proteice neuronale .

Neurofibrilele apar ca o retea omogena de fibre care tranverseaza intreaga citoplasma :au rol in transportul substantelor si rol de sustinere.

Prelungirile neuronale sunt  dentritele axonul

Dentritele sunt prelungiri citoplasmatice extreme de ramnificate continand neurofibrile si corpii Nissl spre baza lor. Ele conduc influxul nervos centripet(aferent).

In portiunea lor initiala sunt mai groase apoi se subtiaza.

Axonul este o prelungire unica, lunga (atinge chiar un metru) alcatuit din:

axoplasma (continuarea neuroplasmei)

axolema(continuarea neurilemei)

ramnificatii mici multiple numite butoni terminali

Daca dentritele conduc influxul nervos centripet, axonul conduce impulsul nervos celulifug(eferent).

Fibra axonica este acoperita de mai multe teci:

teaca Schwann formata din celule gliale, care inconjoara axonii.

Intre cele doua celule Schwann successive se afla strangulatiile Ranvier(regiune nodala). Majoritatea axonilor prezinta mielina, secretata de celulele Schwann si depusa sub forma de lamele lipoproteice concentrice, albe, in jurul fibrei axonice(axonii mielinizati). Rolul tecii de mielina consta in protectia si izolarea fibrei nervoasa de fibrele invecinate cat si in asigurarea nutritiei axonului.

teaca Henle-este o teaca continua, care insoteste ramnificatiile pana la terminarea lor constituita din celule de tip conjuctiv, din fibre de colagen si reticulina, orientate intro retea fina care acopera celulele Schwann pe care le separa de tesutul conjuctiv din jurul fibrei nervoase. Rolul acestei teci este nutritive si de protectie. Dentritele si axonii constitue caile de conducere nervoase in Nevrax ( de la maduva spinarii pana la scoarta emisferelor cerebrale si invers) si nervii periferici extranevraxiali.

Nervii periferici transmit impulsurile nervoase de la organele receptoare spre centri nerv-si = nervii senzitivi = sau de la centrii spre organele efectoare (musculatura striata si neteda ) si glandele exocrine si endocrine = nervi motori si secretori =.

Cei mai multi nervi periferici sunt micsti, continand atat fibre sensitive cat si motoare.Fibrele nervoase care intra in constitutia nervilor se grupeaza in fascicule reunite prin tesut conjuctiv .

Nervul este invelit periferic de tesut conjuctiv-epinerv- care trimite prelungiri in interiorul nervilor ce separa fasciculele de fibre nervoase perinerv, cu rol de izolant si de sisteme de transport pentru lichidele interstinale din vecinatatea fibrelor nervoase.

Din perinerv se desprind formatiuni conjuctive care patrund in fascicule , solidarizand fibrele intre ele si alcatuind endonervul.

In tesutul conjuctiv al nervului se gasesc vasele nutritive ale nervului si fibrele nervoase vegetative. Neuroni realizeaza o vasta retea , fiind legati intre ei prin sinapse.



Sinapsele sunt formatiuni structurale specializate, care se realizeaza intre axonul neuroului presinaptic si dendritele sau corpul celular al neuronului postsinaptic ( sinapse axo-dendritice si axosomatice). Legatura dintre neuroni nu se face prin contact direct , ci este mediate chimic prin eliberarea mediatorului in fanta sinaptica. Transmiterea impulsului nervos de la terminatiile nervoase motorii la fibrele musculare se face printr-o formatiune similara cu sinapsa numita placa motorie.

Celulele Gliale. In numar de peste 10 ori mai mare decat cel al neuronilor , se gasesc printe neuroni si au forma si dimensiuni diferite, iar prelungirile lor sunt in numar variabil .

Tesutul glial are numeroase roluri cum ar fi :

de sustinere

de a fagocita resturile neuronilor distrusi pigmentii,

de sinteza a mielinei,

de aparare a centrilor nervosi

de traficitate , facand legatura intre neuroni si vasele capilare

Spre deosebire de neuroni celulele gliale se pot divide, ocupand locul neuronilor distrusi.

Sistemul Nervos Central

Mai este numit si sistemul cerebrospinal sau nevrax si este format din :

maduva spinarii,

trunchiul cerebral

cerebel

diencefal

emisfere cerebrale

Maduva spinarii

Este acoperita de meningele spinale , este situata in canalul vertebral si se intinde de la gaura occipitala pana la nivelul vertebrei L2 unde prezinta conul medular si filum terminale cu coada de cal , formata din nervi spinali, lombosacrati.

De forma unui cilindru usor turtit anteroposterior , prezinta doua unflaturi :

una cervicala, unde isi au originea nervi brahiali

una lombara, de unde pornesc nervii lombari

Pe fata anterioara se gaseste fisura mediana anterioara mai lunga si mai adanca decat santul median posterior situat pe fata opusa. Corespunzator locului de iesire si de intrare a radacinilor nervilor spinali se afla santurile laterale anterior si posterior.

In sectiunea transversala maduva apara constituita in :

- interior de sunbstanta cenusie, in forma de H sau de fluture cu doua coarne anterioare si doua posterioare unite prin comisura cenusie , strabatuta de canalul ependimar .

Intre coarnele anterioare si cele posterioare se afla coarnele laterale , mai pronuntate in regiunea toracica si lombara. Substanta cenusie medulara este formata din corpi neuronali. Coarnele anterioare contin motoneuroni (neuroni somatomotori radiculari, care au rolul de a controla desfasurarea normala a activitatii musculare striate. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi simpatici, in jumatatea anterioara neuronii visceramotori iar in jumatatea posterioara neuronii viscerosenzitivi .

In coarnele posterioare se gasesc neuroni somato senzitivi.

In maduva se gasesc si numerosi neuroni intercalari ( de asociatie), precum si “insule” de celule nervoase dispuse in “retea” in substanta alba

exterior – substanta alba este constituita din fibre nervoase mielinice si din celule apartinand tesutului glial.

Sunstanta alba formeaza in jurul substantei cenusii cordoane(funicule) anterioare despartite de santul median anterior si unite in fundul acestui sant prin comisura alba si cordoane posterioare, despartite de septul glial posterior , precum si cordoane laterale situate intre coarnele anterioare si posterioare.

Maduva este conectata cu receptori si efectori orin cele 31 de perechi de nervi spinali si anume:

8 cervicali

12 toracali

5 lombari

5 sacrali

1 coccigian

Nervii spinali sunt nervi micsti, constituiti din fibre motorii si sensitive, somatice si vegetative. Prezinta radacini , trunchi si ramuri periferice.

Trunchiul cerebral

Este alcatuit din complexul bulb, punte si mezencefal.

Bulbul se afla in continuarea maduvei si prezinta aproape aceeasi configuratie exterioara cu maduva .

Pe fata anterioara, cordoanele anterioare dau piramidelor bulbare, iar cele laterale prezinta o umflatura ovoidala olivele bulbare.

Pe fata posterioara a bulbului se formeaza pedunculii cerebelosi inferiori.

Ca structura, substanta cenusie care se gaseste in centru este fragmentata de incrucisarea fibrelor, intr-o serie de nuclei echivalenti( motori, senzitivi, vegetativi) si proprii, care reprezinta originea reala a diversilor nervi cranieni sau nuclei ai centrilor vitali. Substanta alba este formata din fibre mielinice ascendenta sau descendente de trecerea dintre care unele se incruciseaza aici – fibre proprii bulbului.

Puntea lui Varolio este o banda de substanta nervoasa dispusa anterior si transversal intre bulb si pedunculi cerebrali iar lateral se continua cu pedunculi cerebelosi mijlocii, care merg posterior la cerebel.

Ca structura este alcatuita din:

substanta alba formata din fibre de trecere ascendenta si descendenta, ca si din fibre transversale pentru cerebel

substanta cenusie dispusa sub forma de nuclei motorii senzitivi si vegetativi.

Pedunculii cerebrali  sunt formati din doua mase de tesut nervos continand puntea.

Sunt alcatuiti dintr-o :  zona inferioara( piciorul peduncului)

zona superioara( tegumentul peduncului)

Structural acestea sunt formate din

substanta alba( fibre ascendente si descendente )

substanta cenusie formand nucleii propii si nucleii echivalenti celor din maduva.

Cerebelul (creierul mic)

Situat in etajul inferior al cutiei craniene, inapoia trunchiului cerebral de forma ovoida este alcatuit dintr-un lob mijlociu( vermis) si doi lobi laterali , emisferele cerebeloase .

Prezinta pe suprafata sa o serie de santuri transversale care impart vermisul si emisferele in lobi si lobuli.



Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi care il leaga de bulb , de punte si de mezencafal.

Pedunculii cerebelosi sunt alcatuiti din fibre aferente si eferente( de proiectie ).

Similar celorlalte parti ale SNC, cerebelul este alcatuit din:

substanta cenusie la suprafata formand scoarta cerebeloasa

substanta alba (interior) formeaza nucleii cerebelosi

Substanta alba este formata din :

fibre provenite de la maduva, trunchiul cerebral si scoarta cerebrala

fibre care au traseu spre maduva trunchiului cerebral si thalamus

fibre intracerebeloase care fac legatura intre cortexul cerebelos si nuclei cerebelosi( fibre de asociatie si comisurale).

Diencefalul (creierul intermediar)

Se afla in continuarea mezencefalului si este format din multe mase de substanta nervoasa :

talamus

metatalamus

epitalamus

hipotalamus

Talamusul – cea mai voluminoasa formatiune cenusie diencefalica , este constituit din mai multi nuclei care realizeaza conexiuni intre nucleii bazali , cerebel, si scoarta cerebrala.

Talamusul contine si neuroni de asociatie cu rol in integrarea impulsurilor de la mai multi nuclei talamici, alaturi de neuroni nespecifici care stabilesc conexiuni subcorticale

Metatalamusul este format din doua perechi de corpi geniculati, unii fiind statie de releu a caii vizuale (laterali), iar altii o statie de releu a caii acustice (mediali).

Epitalamusul este format din din glanda epifiza si un nucleu in care se inchid reflexele olfactivo-somatice( miscarile capului si corpului lagate la miros).

Hipotalamusul situat la baza diencefalului , sub talamus este alcatuit din mai multi nuclei:

anteriori, ai caror neuroni secreta , hormoni ce se depoziteaza in hipofiza posterioara.

posteriori , cu rol de integrare simpatica

mijlocii, care controleaza activitatea , cu rol de integrare para-simpatica.

Emisferele cerebrale

Reprezinta partea cea mai voluminoasa a S.N.C. Ele sunt separate prin fisura interemisferica si legate in partea bazala prin formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul cerebral, comisurile albe anterioara si posterioara. Fiecare emisfera cerebrala are trei fete : convexa , externa( in raport cu bolta craniului), mediala , interna si bazala. Fetele emisferelor cerebrale sunt brazdate de numeroase santuri. Structural emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la suprafata formand scoarta cerebrala si substanta alba la interior alcatuita din fibre de asociatie comisurale si de proiectie.

Scoarta cerebrala este segmentul cel mai dezvoltat al S.N.C la om si reprezinta segmentul superior de integrare a organismului ca un tot unitar in echilibrul dinamic cu mediul inconjurator. Scoarta cerebrala prezinta pe baza dezvoltari filogenetice si a organizarii structurale.

paleocortex, portiunea cea mai veche, constituit din doua straturi celulare (receptor si efector)

neocortex (de 12 ori mai mare la om si cu structura mult mai complexa in cea mai mare parte constituit din 6 straturi celulare).

Paleocortexul (lobul sau sistemul limbic) este constituit dontr-un inel de tesut nervos, care inconjoara hilul fiecarei emisfere cerebrale si in care se gasesc in special formatiuni nervoase legate de simtul mirosului.

Neocortexul cuprinde restul tesutului cortical in afara de sistemul limbic.

Sistemul nervos periferic

Este repezentat de doua segmente bine distincte, care au rolul de a vehicula stimuluri nervoase –biocurenti

nervi cranieni

nervi spinali

Impreuna cu S.N.C realizeaza sistemul nervos al vietii de relatie(ecotrop), asigurand astfel legatura cu mediul inconjurator.

Nervii cranieni- au originea, traiectul ca si distributia lor cu mici exceptii, toate la nivelul craniului.

Se impart dupa functia pe care o indeplinesc in:

nervii senzitivi-olfactivi, optici

nervii motori-oculomotori, trahleari , abducens, accesori

nervii micsti- trigemeni, faciali, glasofaringieni, vagi.

Nervii spinali – isi au originea la nivelul maduvei spinarii prin doua radacini :

- ventrala(motorie)

- dorsala(senzitiva)

Cele doua radacini prin unirea lor formeaza nervul spinal care la randul sau emite 4 ramuri:

o ramura ventrala- care formeaza plexuri la anumite nivele:cervical, brahial, lombar si sacrat

o ramura dorsala pentru muschii posteriori ai toracelui

o ramura comunicanta pentru legatura cu S.N vegetativ simpatic.

o ramura meninge pentru menigele spinale .

Meningele cerebrospinale sunt alcatuite din trei membrane suprapuse , invelind in totalitate nevraxul.

Acestea sunt de la exterior spre interior:

duramater

arahnoida

piamater

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV – idiotrop



Asigura functionalitatea organelor interne - de nutritie , de reproducere.

Se imparte in doua grupe S.N simpatic

S.N parasimpatic

S.N simpatic intervine permanent in mentionarea tonusului arteriolar si al altor activitati vegetative. Rolul sau important se evidentiaza in special in situatii neobisnuite, periculoase, cand pune in conditii optime organismul pentru “ fuga sau lupta”.

S.N parasimpatic exercita actiuni mai discrete dar mult mai extinse comparativ cu cele ale simpaticului intervenind in reglarea activitatii vegetative in cinditii obisnuite de viata.

FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

Sistemul nervos receptioneaza transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii .

Prin functia reflexa, care sta la baza activitatii sale, S.N contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediu.

* Neuroni genereaza si conduc impulsurile nervoase.

Excitabilitatea – capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice  (fizice, chimice, electrice) la actiunea unor stimuli.

Conductibilitatea – este proprietatea de autoprobagare a impulsurilor nervoase

* Maduva spinarii poseda doua functii fundamentale reflexa

de conducere

Datorita functiei reflexa se realizeaza legatura dintre diferitele parti ale organismului si dintre organism si mediul inconjurator .

Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex.

procesul fiziologic de raspuns la un sistem care actioneaza asupra unui camp receptor si are ca substrat arcul reflex constituit din calea aferenta , un centru si calea eferenta.

* Trunchiul cerebral indeplineste functia de organ de conducere si de legatura intre centri superiori si maduva.

Aceasta functie poate fi reflexa si de conducere. Functia reflexa se realizeaza prin substanta cenusie la acest nivel inchizandu-se o serie de reflexe de importanta vitala

in bulb- deglutitie , voma, salivar, secretorii si motorii, digestive, respiratorii si adaptative cardiovasculare.

In punte –salivar, masticator, lacrimal, de clipire, reflexe respiratorii si cardiovasculare.

In mezencefal – pupilar fotomotor si de acomodare la distanta, reflexe statice si statochinetice legate de mentinerea pozitiei corpului.

Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba

* Cerebelul este organul care coordoneaza activitatea motorie, voluntara si reflexele, mentine tonusul muscular si echilibrul static sau in miscare a organismului

* Diencefalul este un centru important pentru unele reflexe complexe comportamentale si emotionale aparute ca raspuns la stimuli neobisnuiti si este un “punct nodal” intervenind in reglarea functiilor vegetative ale organelor .

In hipotalamus se realizeaza integrarea unor reactii mai complexe de adaptare a organismului la anumite conditii de mediu, intervenind in termoreglare, aportul de alimente si lichide, diureza, functiile sexuale, somnul si anumite stari emotionale (frica si furia). Prin legatura dintre thalamus si glanda hipofiza se realizeaza controlul sistemului nervos asupra activitatii multor glande endocrine.

Controland activitatea sistemului endocrin, hipotalamusul intervine energetic, echilibrul hidro-electrolitic.

* Scoarta cerebrala reprezinta segmental cel mai dezvoltat al S.N.C unde ajung toate informatiile si de aici pornesc comenzile pentru activitatea motorie.

Viata umana este considerat a fi rezultatul a trei compartimente :

cunoasterea (gandirea, atentia, orientarea, invatarea, memoria) ;

afectiv (trairi, emotii, sentimente, pasiuni) ;

volitional (hotarari, decizii, perseverenta indeplinirilor).

Activitatea emisferelor cerebrale este reflexa si diversele functii corticale, de la miscarile voluntare la gandirea abstracta reprezentand raspunsuri ale organismului la actiunea unor stimuli externi.

La baza activitatii corticale stau reflexele conditionate( ex. secretia salivara )

FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV

Functia de baza a S.N.V este aceeia de coordonator al activitatii cerebrale inconstiente. Activitatea functionala a S.N.V are la baza mecanismul reflex asigurand functionalitatea organelor interne- de nutritie, de reproducere.

Impulsurile provenite de la nivelul viscerelor sunt transmise ascendent prin maduva pe aceleasi cai ca si cele ale sensibilitatii somatice, prin tracturile spinotalamice ajungand la nivelul hipotalamusului, talamusului si de aici la sistemul limbic si chiar in anumite arii corticale. Centrii care coordoneaza activitatea viscerala se afla la diferite niveluri ale nevraxului, de la maduva pana la scoarta cerebrala.

Hipotalamusul este considerat ce centru superior de integrare a stimulilor viscerali.

FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC

Functia S.N.P este de a vehicula stimuluri nervoase- biocurenti: nervii cranieni si nervii spinali .

Impreuna cu sitemul nervos central realizeaza sistemul nervos al vietii de relatie( ecotrop) asigurand astfel legatura cu mediul inconjurator.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1591
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site