Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

SUBSTANTE MEDICAMENTOASE CARE ACTIONEAZA ASUPRA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SUBSTANTE DE CONTRAST (SDC)
SPRINCENELE
TULBURARI DE RITM TEST GRILA
Glomerulonefritele proliferative mezangiale
Diagnosticul perinatal al malformatiilor fetale prin ultrasonografie
STRUCTURA SISTEMULUI NERVOS
SUBSTANTE VOMITIVE (emetice)
STRETCHING
Psihopatologia afectivitatii si vointei - Tulburari
PNEUMONIILE


SUBSTANTE MEDICAMENTOASE CARE ACTIONEAZA ASUPRA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV

In functie de sistemul biochimic existent in diferite structuri ale sistemului nervos vegetativ acesta poate sa fie impartit in colinergic, adrenergic, triptaminergic, histaminergic, prurinergic etc.




Dintre acestea cele mai importante sunt sistemele colinergic si adrenergic. Aici se incadreaza mediatorii chimici propriu-zisi si substantele medicamentoase care actioneaza asupra elementelor morfo-functionale inervate de sistemul nervos vegetativ.

Substantele de referinta nu actioneaza efectiv asupra sistemului nervos vegetativ ci asupra sistemelor biochimice care se interpun intre terminatiile nervoase si organele si/sau tesuturile efectoare.

De asemenea, exista si medicamente care actioneaza direct asupra elementelor morfo-functionale inervate de simpatic sau parasimpatic.

Spre deosebire de substantele parasimpaticomimetice si simpaticomimetice, exista si substante medicamentoase care produc efecte inhibitorii asupra acelorasi elemente, blocand mediatorii chimici si se numesc parasimpaticolitice si simpaticolitice.

Substantele medicamentoase simpaticomimetice sunt in general antagoniste cu cele parasimpaticomimetice, simpaticomimeticele cu simpaticoliticele si parasimpaticomimeticele cu parasimpaticoliticele.

Substantele parasimpaticomimetice

Medicamentele incadrate in aceasta grupa actioneaza asupra sistemelor biochimice colinreactive.

Sistemele biochimice colinreactive se impart la randul lor in sisteme M-colinreactive (sensibile la muscarina si blocate de atropina) si sisteme N-colinreactive (sensibile la doze foarte mici de nicotina si blocate de doze mari de nicotina sau de curara).

Sistemele M-colinreactive se gasesc in cord, intestin (organele inervate de fibrele postganglionare colinergice), iar sistemele N-colinreactive se gasesc in celulele ganglionilor vegetativi, in celulele din medulara suprarenalei, in muschii striati scheletici, in sinusul carotidian si in lobul posthipofizar.

Efectul farmacodinamic este identic cu cel produs prin excitarea electrica a nervilor parasimpatici: vag, oculomotor comun si pelvic si se manifesta prin bradicardie, hipotensiune, hiperperistaltism gastric si intestinal, cresc contractiile musculaturii netede, mioza, hipotensiune oculara, hipersecretii bronhice, gastrointestinale si chiar sudorale. In medicina veterinara substantele medicamentoase parasimpaticomimetice se folosesc ca purgative, ruminatorii si vomitive.

Acetilcolina este mediatorul biochimic al parasimpaticului. Acetilcolina este un ester al colinei care sub influenta colinesterazei sau a alcaliilor se hidrolizeaza. Actiune asemanatoare cu a acetilcolinei au si vasoperiful, pilocarpina, ezerina, miostinul, arecolina etc.

Vasoperiful (Carbacol, Lentin, Doryl) este esterul carbamic al colinei. Datorita faptului ca nu actioneaza intens asupra cordului este preferat altor parasimpaticomimetice. Se recomanda sa se foloseasca in tratamenul atoniilor gastrointestinale, atonii ale prestomacelor la rumegatoare, in distocii si retentii placentare.

Este un bun vasodilatator. Nu se foloseste in tratamentul supraicarcarii gastrice acute (pericol de ruptura stomacala), la femelele gestante (avort), la animalele batrane si epuizate. Pe piata se gasesc fiole a 1 ml solutie 0,25% si fiole a 10 ml solutie 1. Din solutia 1 se administreaza pe cale s.c. 3-6 ml la animalele mari, 2-4 ml la ovine, 0,5-2 ml la porcine si caini.

Pilocarpina este un alcaloid lichid care se extrage din frunzele unor arbusti sau arbori din familia Rutaceae si se pastreaza la Venena.

Produce efecte cu predominanta hipersecretorie in special la nivelul glandelor salivare si bronhice si mai putin a celor gastrointestinale si pancreatice. Aceste secretii sunt diluate si in consecinta sunt sarace in enzime si saruri.

Sangele se concentreaza mult (hemoconcentratie), iar lipsa de lichid in patul sanguin se completeaza prin atragerea apei din tesuturi.

Aceste efecte sunt utilizate cu buna stiinta in terapia edemelor, hidropiziei si furburii acute pentru resorbtia exudatelor si transudatelor.

Pilocarpina se utilizeaza si ca purgativ, ruminator si vomitiv. La cateva minute dupa inoculare pe cale s.c apare efectul caracteristic care dureaza intre 1 si 3 ore. Exagerarea secretiilor bronhice la rumegatoare si la pisici poate determina aparitia bronhopneumoniei ab ingestis si de aceea la aceste specii se recomanda sa se foloseasca doze mai mici.

Asupra muschiului cardiac pilocarpina actioneaza mai bland decat arecolina si ezerina.

Vasodilatatia periferica este mai mica ca intensitate decat cea produsa de arecolina si ezerina. La nivelul ochiului induce mioza care este mai mica ca intensitate decat cea produsa de ezerina.

In farmacii se gasesc fiole a 5 ml solutie 1% (uz veterinar) si 1 ml 1% (uz uman). La animalele mari se administreaza 3-5 ml din solutia 1% prin injectii s.c.

Ezerina (Fizostigmina) este un alcaloid extras din semintele unei liane tropicale din familia Leguminoase. In medicina veterinara se foloseste sulfatul de ezerina.

Din punct de vedere farmacodinamic ezerina este un parasimpaticomimetic indirect. Ea protejeaza acetilcolina elaborata fiziologic de terminatiile parasimpaticului de actiunea enzimei acetilcolinesteraza.

Raspunsul organismului la ezerina este similar celorlalte parasimpaticomimetice, dar este dependent de integritatea sistemului nervos parasimpatic.

Ea intervine eficient la nivelul placutelor motorii neuromusculare ceea ce face ca muschii striati sa se contracte mult mai puternic si de aceea este folosita in tratamentul asteniei musculare.

Musculatura neteda digestiva, uterina, oculara etc. se contracta mult mai ferm decat in cazul pilocarpinei si vasoperifului.

Administrata in doze mari provoaca spasme intestinale, coronariene, iar la femelele gestante determina avortul.

Este unul dintre cele mai bune medicamente miotice. Instilatia in sacul conjunctival a cateva picaturi din solutia 0,5-1% are efect pentru 12-24 ore. Se utilizeaza in alternanta cu atropina pentru tratamentul sinechiilor (aderentelor) globului ocular. Inoculat pe cale s.c. sub forma de solutie 1-2% in doza de 20-60 mg la animalele mari si 5-20 mg la cele mici are efect purgativ energic.

Arecolina este un alcaloid care se extrage din semintele nucii palmierului Areca catechu din familia Araceae.



In medicina veterinara se foloseste arecolina bromhidrica. Ea a fost descrisa si la substantele antihelmintice. Ca efect farmacodinamic parasimpaticomimetic ea se afla intr-o pozitie intermediara fata de ezerina si pilocarpina. Actiunea ei dureaza aproximativ 30 minute si se manifesta prin defecari dese, bradicardie, mioza, transpiratii etc.

Se administreaza pe cale s.c. sub forma de solutie 1% in doza de 20-40 mg la animalele mari si 0,25 ml/Kg la caine.

Intoxicatiile cu arecolina se combat cu atropina.

Parasimpaticomimeticele se folosesc pentru tratamentul colicilor produse prin indigestie si nu se folosesc in caz de colici spastice sau produse prin torsiunea organelor interne.

Substantele parasimpaticolitice

Sunt substante care actioneaza antagonic cu parasimpatico-mimeticele si produc tahicardie, hipertensiune sanguina, hiposecretii, hipoperistaltism, midriaza pasiva prin paralizia muschiului circular irian, hipertensiune oculara etc.

Dintre substantele parasimpaticolitice cel mai frecvent se utilizeaza in medicina veterinara atropina, scopolamina, scobutilul, tinctura de beladona, extractul uscat de beladona si extractul uscat de hiosciam.

Atropina. Este un alcaloid care se extrage din plante din familia Solanaceae cum ar fi: matraguna (Atropa belladona), maselarita (Hyosciamus niger), laur (Datura stramnium).

In practica medicala se foloseste atropina sulfurica, oficinala, care se pastreaza la Venena.

Efectul parasimpaticolitic se exercita in special asupra organelor inervate de nervul vag si se datoreaza impiedicarii actiunii acetilcolinei asupra sistemelor biochimice colinreactive din diferite structuri anatomice. Actioneaza si ca excitant al sistemului nervos central. Se absoarbe usor de pe mucoase, chiar de pe piele din tesutul conjunctiv subcutanat. Se elimina prin urina. Efectul dureaza 6-8 ore.

In doze mici scade sau chiar opreste secretia exocrina salivara, nazala, gastrointestinala, bronhica si sudorala.

Musculatura neteda de la nivelul tractusului digestiv, aerofor, a splinei si irisului se relaxeaza mai ales daca anterior aplicarii tratamentului a fost contractata.

Nu actioneaza asupra musculaturii netede din vezica urinara, caile biliare si a uterului. Atropina reduce sau chiar elimina functia nervului vag ducand la tahicardie.

La nivelul ochiului produce midriaza pasiva si hipertensiune oculara nu numai cand se instileaza ci si atunci cand se inoculeaza pe cale s.c.

De retinut ca singurul parasimpaticomimetic care reduce uneori midriaza determinata de atropina este ezerina, dar actiunea paralizantului parasimpaticolitic este mai puternica decat a excitantului parasimpaticomimetic.

Intoxicatia cu atropina se manifesta prin surescitare, furie, uscaciunea gurii si nasului (semn principal de depistare a fraudelor la vanzarea cailor), midriaza, tahicardie si diminuarea motricitatii gastrointestinale.

Se utilizeaza sub forma de solutii 1 sau 1% inoculata pe cale s.c in doza de 10-50mg la animalele mari, 1-5mg la cele mici pentru combaterea spasmelor (antispasmodic), pentru efectuarea diagnosticului diferential in cardiopatii (bradicardia se reduce la atropina numai in cazul tulburarilor de ordin functional), pentru diminuarea secretiilor atunci cand sunt exagerate, si ca antidot in caz de intoxicatie cu parasimpaticomimetice sau organofosforice.

La cabaline in colici se recomanda asocierea a 5mg atropina cu 400-500mg procaina administrate pe cale i.v.

In oftalmologie se foloseste solutia 1% pentru instilatii in vederea efectuarii examenului fundului de ochi si alternativ cu ezerina in tratamentul iridociclocoroiditelor pentru ruperea sinechiilor.

Scopolamina (Hioscina) Se pastreaza la Venena. Se utilizeaza sarea bromhidrica. Produce midriaza puternica dar de scurta durata.

Ca actiune se aseamana cu atropina, dar produce in plus actiune linistitoare si analgezica in caz de mialgii si nevralgii. Se utilizeaza pentru combaterea starilor de excitatie, raului de miscare si a vertijului.

Scobutilul (Buscopan, Butilscopolamina) derivat al scopolaminei cu structura de amoniu cuaternar. Este oficinala sarea bromhidrica care se pastreaza la Separanda. Are proprietati antisecretorii si antispasmodice digestive si slab ganglioplegice. Se prezinta sub forma de comprimate 10 mg, supozitoare 7,5 sau 10 mg substanta activa si fiole de 1 ml solutie 1%. Este eficace in tratamentul colicilor intestinale, biliare, uretrale, ulcer gastric si/sau duodenal.

Substantele simpaticomimetice

Substantele simpaticomimetice sunt amine aromatice care actioneaza asupra sistemelor biochimice adrenoreactive (adrenergice) existente la nivelul aparatului cardiovascular, in musculatura neteda intestinala, bronhica, splinei, irisului, uterului, in glandele digestive etc.

Substantele simpaticomimetice exercita urmatoarele efecte farmacodinamice: tahicardie, hipertensiune arteriala, excitabilitate cardiaca crescuta (batmotropie pozitiva), vasoconstrictie la nivelul organelor interne cu exceptia celor cerebrale, coronare si pulmonare care se dilata, relaxarea musculaturii netede contractate, midriaza activa (prin contractarea musculaturii radiare iriene).

Unele simpaticomimetice cum sunt adrenalina si noradrenalina determina excitatia sistemului nervos central, iar altele cum sunt orciprenalina si izoprenalina determina inhibitia acestuia. Cele mai frecvent utilizate substante simpaticomimetice sunt: adrenalina, noradrenalina, efedrina, nafazolina si amfetamina.

Adrenalina (Epinefrina, Suprarenin) se prezinta sub forma de pulbere cristalina, alba sau vag galbuie, inodora, cu gust slab amar (atentie este toxic), foarte greu solubila in apa, oficinala, sensibila la lumina si aer. Se pastreaza la Venena in recipiente de sticla bine inchise, cu azot, ferite de lumina si caldura. In comert se gasesc fiole a 1 ml solutie 1 si a 5 ml solutie 1%.



Dupa administrare sub actiunea aminooxidazei adrenalina se descompune repede in metilamina si aldehida corespunzatoare.

Se administreaza numai pe cale parenterala. Actiunea ei este de scurta durata 30-60 minute.. La locul de inoculare produce o vasoconstrictie puternica.

Actioneaza in principal asupra aparatului cardiovascular, musculaturii netede, glandelor si sistemului nervos central.

Ca urmare a vasoconstrictiei locale si generale, mucoasele devin palide, iar hemoragiile locale se opresc rapid. Vasoconstrictia se produce la nivelul organelor interne, pielii si mucoaselor. Capilarele sanguine din musculatura striata, vasele coronare, pulmonare si cerebrale se dilata pe cale reflexa. Vasodilatatia pulmonara poate duce la instalarea edemului pulmonar.

Adrenalina exercita actiune cardioexcitanta chiar si atunci cand cordul se opreste pentru cateva minute. Este un pretios analeptic cardiac. Ea relaxeaza musculatura neteda bronhica si intestinala in special atunci cand ea este in faza spastica (contractura sustinuta).

Intoxicatia cu adrenalina se caracterizeaza prin tahicardie exagerata, anemia mucoaselor, edem pulmonar apoi colaps prin paralizia centrului vasomotor si moarte prin asfixie. Ca antidot se utilizeaza substante cu actiune vasodilatatoare in prima faza si cafeina si stricnina in faza de colaps.

In practica, se foloseste ca hemostatic local prin badijonare, pulverizare si ca analeptic cardiovascular in stari de soc prin inoculare pe cale s.c in doza de 3-10 ml din solutia 1 la animalele mari si 0,2-1 ml la cele mici sau in faza de moarte clinica chiar intracardiac diluata 1:10.000.

Efedrina (Ephetonin, Epherif) este din punct de vedere chimic inrudita cu adrenalina. In practica se utilizeaza sarea clorhidrica, oficinala care se pastreaza la Separanda. Pe piata se gaseste sub forma de comprimate  (0,05g substanta activa/comprimat) si solutie 1% in fiole de 1 ml si 2% si 5% in fiole de 5 ml. Ea actioneaza ca simpaticomimetic indirect prin inhibarea aminooxidazei.

Se produce vasoconstrictie care nu este urmata de vasodilatatie, apoi bronhodilatatie, hipertensiune sanguina, stimularea cordului, a musculaturii striate si excitarea sistemului nervos central.

Se foloseste ca succedaneu al adrenalinei, deoarece este mai moderat ca actiune, exercita actiune mai de durata si nu apar pericole.

In stari alergice sau in tulburari respiratorii se recomanda sa fie asociata cu adrenalina pentru a se asigura actiune prompta prin adrenalina si de lunga durata prin efedrina.

La animalele mari se administreaza 0,05-0,3g, iar la cele mici 0,01-0,05 g.

Nafazolina (Rinofug, Privin). Pe piata se gaseste sub forma de solutie apoasa 1% in flacoane de 10 ml pentru uz extern. Este un bun vasoconstrictor cu actiune rapida si de lunga durata. Se administreaza sub forma de instilatii nazale in rinite, sinuzite, rino-sinuzite, zilnic fara a depasi 10 zile deoarece prin vasoconstrictia prelungita se poate produce necroza mucoasei nazale.

Amfetamina (Benzedrina, Aktedron, Psychoton, Ortedrin) este oficinala si se pastreaza la Venena. In scop terapeutic se utilizeaza sarea sulfurica. Se comercializeaza sub forma de comprimate (0,003g substanta activa/comprimat). In afara de actiunea simpaticomimetica este si excitant al sistemului nervos central (la om produce euforie). Se administreaza la cai in tratamentul encefalomielitei in doza de 0,1g/animal.

Substante simpaticolitice

Substantele simpaticolitice impiedica unele actiuni ale simpaticului sau ale substantelor simpaticomimetice prin blocarea sistemelor biochimice adrenoreactive.

Ca substante simpaticolitice sunt utilizate frecvent in medicina veterinara guanetidina, clonidina, ergotamina si iohimbina.

Guanetidina ( Ismelin, Izobarin, Oktadin, Sanotensin) este un simpaticolitic antiadrenergic cu actiune remarcabila. Dupa o latenta de 2-3 zile produce hipotensiune timp de 7-10 zile in special la pacientii care au prezentat hipertensiune arteriala. Se comercializeaza sub foma de comprimate a 0,01 g guanetidina sulfurica (oficinala).

Clonidina (Catapres, Catapressan, Haemiton) este un derivat imidazolic simpaticolitic antiadrenergic. Actiunea lui hipotensiva apare rapid (dupa 30-60 minute de la administrare) si dureaza cateva ore. Medicamentul este oficinal si se pastreaza la Venena. Se administreaza per os sau prin injectii i.m.

Maleatul de ergotamina (Ergomet) se comercializeaza sub forma de solutie 0,2 in fiole de 1 ml. Se administreaza i.v., i.m. sau per os in doza de 3-4 ml la animalele mari. Se pastreaza la Venena.

Iohimbina este un alcaloid cu o structura asemanatoare rezerpinei, care se extrage din scoarta unor arbusti africani din familia Rubiaceae. In terapeutica se foloseste clorhidratul, care se prezinta sub forma de cristale aciculare, incolore sau de pulbere cristalina alba, cu gust amarui, solubil in apa in proportie de 1:140 si se pastreaza la Separanda. Este un alfa-adrenolitic care produce vasodilatatie abdominala, pelvina si genitala. Excita centrul sacral al erectiei. Se utilizeaza in caz de retentii placentare la vaca si catea. Se inoculeaza pe cale s.c. in doza de 0,2-0,3 g la vaca si 0,0005-0,001 la catea.

Substante antihistaminice

Tulburarile prin exces de histamina apar in urma vasodilatatiei capilarelor (concomitent cu vasoconstrictia arteriolelor), hipotensiunii sanguine, maririi permeabilitatii vasculare si a membranelor celulare, edemului, urticariei, fenomenelor parasimpaticomimetice etc. Unele dintre aceste fenomene descrise mai sus apar in socul anafilactic si unele stari alergice.



Substantele antihistaminice nu impiedica formarea, eliberarea sau descompunerea histaminei, ci se opun actiunii histaminei asupra organismului. Se presupune ca aceste substante se fixeaza pe receptorii histaminergici pe care ii ocupa si nu mai este posibila legarea histaminei. Prin blocarea acestor receptori devine imposibila cuplarea histaminei si desi este prezenta in organism nu mai apar efectele.

Substantele cu actiune antihistaminica au si calitati manestezice localse precum si proprietati depresorii asupra SNC uneori nedorite.

Substantele antihistaminice se folosesc in tratamentul alergiilor, urticariilor, boala serului, in formele acute de astm, etc., si in toate situatiile in care se suspicioneaza descarcari mari de hiostamina intr-o perioada scurta de timp.

Dintre substantele mai frecvent folosite in medicina veterinara amintim: romerganul, feniramina, nilfanul si tripelenamina.

Romerganul (Prometazina, Fenergan) are actiune anztihistaminica si antialergica de lunga durata (8-12 ore), neuroleptica, sedativa, hipnotica, antivomitiva, behica, potenteaza actiunea substantelor depresoare ale SNC, psihoplegica si antiparkinsoniana. Se pastreaza la Separanda.

Se utilizeaza cu bune rezultate in tratamentul furburii acute, dermatoze si urticarii la cal se administreaza pe cale intravenoasa sau intramusculara, in doza de 10-20 ml din solutia 2,5% timp de cateva zile pana cedeaza manifestarile clinice.

In dermatoze si urticarii la caine se administreaza pe cale intravenoasa sau intramusculara in doza de 1-2 ml din solutia 2,5%/zi sau se administreaza per os cate ½-1 drajeu care contine 0,03 g substanta activa/zi pana dispar manifestarile clinice.

Feniramina (Avil, Trimeton) are actiune antihistaminica si antialergica medie (peste 4-6 ore). Se administreaza ½-1 comprimat (0,01g substanta activa/comprimat) per os la caine. Pe piata exista si fiole de 2 ml cu solutie 2,5% si se inoculeaza pe cale intramusculara profunda 0,01g la un caine. In comert se gaseste si preparatul Feniramin-retard sub forma de comprimate care induce o actiune antihistaminica de lunga durata (15-20 ore).

Tripelenamina (Piribenzamin) se foloseste sub forma de unguet 2% pentru tratamentul eczemelor usate si umede, a dermatitelor alergice pruriginoase prin aplicatii zilnice timp de 3-7 zile.

Nilfanul (Cloropiramina, Halopyramine Synopen) are actiune antihistaminica si antialergica medie (4-6 ore) si slab sedativa. In comert se gaseste sub forma de drajeuri de 25 mg si supozitoare de 10 mg.

Substante cu actiune predominanta asupra ganglionilor nervosi vegetativi

Nicotina este un derivat piridinic (piridinometilpirolidona) care se gaseste sub forma de malonat in frunzele plantei Nicotiana tabacum

din familia Solanaceae.

Actioneaza in mod deosebit asupra ganglionilor parasimpatici pe care initial ii excita si apoi ii deprima. Substanta are actiune iritanta pentru mucoase. Se poate folosi in tratamentul atoniilor gastrointestinale la rumegatoare mari in doza de 25-50 g si mici in doza de 2-5 g.

Lobelina este un derivat piperidinic, iar in practica farmaceutica se foloseste clorhidratul. Se gaseste in frunzele plantei Lobelina inflata din familia Lobeliaceae. Se prepara si prin sinteza chimica. Are actiune excitana puternica dar de scurta durata asupra centrului respirator. Daca se administreaza pe cale intravenoasa are actiune analeptica timp de cateva minute. Daca se administreaza pe cale subcutanata actiunea poate dura 10 minute. Nu se administreaza pe cale orala pentru ca se inactiveaza. La animalele mari doza este de aproximativ 0,1 g, iar la caine de 0,0005 g.

Sparteina este un alcaloid care se gaseste in cantitate mare in varfurile tulpinilor inainte de anteza ale plantei Sarothamnus scoparium din familia Leguminosae. Are actiune analeptica respiratorie si antiaritmica cardiaca. Atentie ca are actiune ocitocica mai intensa chiar decat ocitocina. Se foiloseste in tratamentul aritmiilor cardiace si in obstetrica prin administrare pe cale orala.

Citizina se extrage din salcamul galben Cytisus laburnum din familia Leguminosae. Medicamentul are actiune excitanta asupra centrului respirator mai intensa decat lobelina si se poate folosi chiar si in stari de soc. Se administreaza pe cale intravenoasa in doza de 0,01 g la animalele mari.

Substante ganglioplegice

Iodura de tetraetialmoniu paralizeaza temporar sistemele biochimice N-colinreactiove prezente in ganglionii vegetativi. Efectul ganglioplegic indus de aceasta poate sa fie inlaturat numai prin administrare de prostigmina.

Hexametoniul determina o actiune ganglioplegica (anticurarizanta) mai de durata si mai intensa. Antagonistii hexametoniului sunt Decametoniul si Suxametoniul care au actiune curarizanta prin depolarizare si relaxeaza muschii striati (actiune miorelaxanta).

Trimetafanul (Arfonad, Thiophenium) este un ganglioplegic de scurta durata (5-15 minute). Induce hipotensiune marcanta efect care este foarte util in neurochirurgie. Se administreaza pe cale intravenoasa sub forma de perfuzii din solutia 1.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3142
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site