Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Semiologie

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
7 boli rare ale copilariei
Acromegalia
Riscul matern si fetal in timpul nasterii din disproportia cefalo-pelvica
Adrenalina semnalizeaza actiune iminenta
Aplicatii in medicina ale osciloscopului catodic
HERNIE INGHINALA - PREZENTARE DE CAZ - EXEMPLIFICARE
Dezobstructia cailor aeriene superioare
FRACTURILE ETAJULUI MIJLOCIU AL FETEI
INFECTII GENITALE
Socul hipovolemic


1 Introducere in semiologie

2 Examenul clinic si foaia de observatie

3 Metode fizice de examinare




1 Introducere

Semiologia = este disciplina care se ocupa cu studiul simptomelor si semnelor . Stabilirea diagnosticului in medicina se bazeaza pe:

-anamneza

-examen obiectiv al bolnavului

-examinari complementare

a)     Anamneza( lb. Greaca anamnesis= aducere aminte) = informatii pe care medicul le primeste de la bolnavi si apartinatori.

Metode de anamneza:

chestionarea= intrebari

relatarea libera a bolnavului

imbinarea celor 2 metode

Anamneza se trece in foaia de observatie (F.O.)

F.O. mai cuprinde:

date de ordin biografic

anamneza

examen obiectiv pe aparate

interpretarea clinica a examinarilor paraclinice

evolutia bolnavului

epicriza (rezumatul observatiei bolnavului si recomandarile la externare)

Virsta

Boli care se manifesta mai frecvent la o anumita virsta. Exemplu:

la nou nascut – malformatii congenitale;

la sugar- boli digestive prin greseli alimentare;

copil mic- boli contagioase si eruptive;

la pubertate- infectii streptococice care duc la RAA

la adulti- boli cardiovasculare, respiratorii, digestive, etc.;

varstnici- ateroscleroza, boli degenerative;

Evolutia bolilor in functie de varsta. Exemple:

orhita urliana dupa pubertate duce la sterilitate masculina;

virozele respiratorii, TBC sunt mai severe la copii si virstnici;

RAA la tineri duce la cardita reumatismala si valvulopatii

D.Z. tip 1 (insulinodependent) la copii si adolescenti are o evolutie mai severa fata de D.Z. tip 2 la virstnici;

Sexul

La femei sunt mai frecvente anumite boli Ex. Stenoza mitrala, astm bronsic,litiaza biliara , cistita, cancer mamar.

La barbati sunt mai frecvente : cardiopatia ischemica, ciroza hepatica, ulcer gastric, cancer gastric.

De asemenea exista boli exclusive pentru fiecare sex. Ex. Orhite la barbati, anexite la femei.

Influienta locului de nastere si a domiciliului asupra patologiei. Ex.

gusa endemica in M-tii Apuseni;, Malaria in localitati mlastinoase, (boala tropicala)

in mediul urban sunt mai frecvente HTA, obezitatea, D.Z.;

in mediul rural sunt mai frecvente boli parazitare, boli digestive acute( deficit de igiena).

Profesia – exemple

la mineri – pneumocitozele;

la zootehnisti si vetrinari – zoonoze ( leptospiroza, antrax, bruceloza);

radiologi – leucemii, neoplasm;

meserii cu stres psihic – HTA, infarct miocardic, ulcer duodenal.

Starea civila

se chestioneaza bolnavul casatorit sau divortat , aceste situatii generind anumite stressuri.

Motivele internarii

se enumera simptomele si semnele bolii, de preferat sistematizate pe aparate si sisteme.

Antecedente heredocolaterale

Sunt importante deoarece exista boli:

cu transmitere ereditara sau genetica pura ;

cu transmiterea unei predispozitii ereditare in anumite conditii;

cu contagiune familiala- la care ereditatea nu intervine.

Antecedente personale fiziologice

a)     virsta la care apare menarha= primul ciclu menstrual;

b)    ritmul menstrual - este normal la 28 zile

bradimenoree= rarire cicluri menstruale;

tahimenoree= creste frecventa ciclului menstrual;

amenoree= suprimarea ciclului;

c) - durata menstruatiei

oligomenoree= scurta

polimenoree= lunga sub 10 zile

menoragie= peste10 zile

d)    -cantitatea de singe eliminata

1 hipomenoree= scaderea fluxului;

2 hipermenoree= cresterea fluxului;

e)     – alte modificari ex. Dismenoree= cicluri menstruale dureroase.

f)      – date privind sarcina , maternitatea , leuzia;

g)     – menopauza- cu tulburarile ei : functionale ex. Bufeuri de caldura sau tulburari obiective ex. HTA.

h)     Activitatea sexuala ex. Dureri= dispareurie; impotenta care poate apare in anumite boli.

Antecedente personale patologice

Se consemneaza:

Boli infectioase acute ex. Legatura intre infectia streptococica si RAA, cardita reumatismala , glomerulonefrita acuta poststreptococica;

legatura intre HAV B si C si ciroza hepatica si carcinomul hepatic

Boli infectioase cronice ex. TBC pulmonar cu posibile diseminari in alte organe, legatura intre sifilis si insuficienta aortica , legatura intre HIV si tulburari imunitare , tumori

Boli parazitare ex. Toxoplasmoza la gravide duce la malformatii congenitale.

Boli respiratorii ex. Pneumonia se poate complica cu abces pulmonar.

Boli cardiace ex RAA duce la cardita reumatismala.

Boli renale ex glomerulonefrita acuta duce la insuficienta renala cronica.

Boli digestive ex. Ulcerul gastric si duodenal poate da hemoragie digestiva superioara.

Boli endocrine  ex. Hipertiroidismul poate da tulburari de ritm cardiac.

Boli metabolice ex. DZ duce la complicatii vasculare.

Ne interesam si de interventii chirurgicale si alergii.

Conditii de viata si de munca

a)     Alimentatia

nerespectarea ratiei calorice ex ; aportul crescut de lipide, glucide, proteine reprezinta un factor de risc- excesul de lipide duce la obezitate; exces de glucide duce la DZ si obezitate; scaderea ratiei calorice in copilarie si pubertate da tulburari de crestere si scaderea rezistentei la infectii carente de vitamine dau avitaminoze;

igiena necorespunzatoare a alimentatiei ex. Toxiinfectii alimentare, BDA ; alimentatie la ore neregulate duce la ulcer gastric si duodenal.

b)    Consumul de toxice

Abuzul de alcool :

boli digestive ex gastrite, esofagite, pancreatite, hepatita cronica, ciroza hepatica;

boli cardiovasculare;

boli neuropsihice ex. psihoza alcoolica, deliriumtremens;

boli respiratorii;

accidente;

Fumatul :

boli respiratorii ; cancer bronhopulmonar, BPOC;

boli cardiovasculare : ateroscleroza, trombangita obliteranta, tulburari de ritm cardiac;

boli digestive : gastrita cronica, ulcer gastric si duodenal:

asupra femeii gravide poate da avorturi spontane, deficit ponderal al nou-nascutului;

Abuzul de cafea

duce la insomnii, iritabilitate, dupa unii autori HTA;

Drogurile dau:

dependenta

transmiterea hepatitei virale B si C si a HIV (prin partajul acelor);

Medicamentele dau dependenta:

-codamin duce la nefropatie;

-anticonceptionalele dau HTA , hepatita cronica;

antibiotice in exces duc la dismicrobism

antiinflamatoare nesteroidice duc la gastrita coroziva;

cortizonul in exces duce la DZ , sindrom KASSING.

Locuinta; frig , umezala – factor favorizant in TBC , boli respiratorii; coabitarea cu animale poate duce la zoonoze ( toxoplasmoza)

Conditii de munca:

stres psihic- HTA, boli cardiovascolare;



poluare sonora – hipoacuzie;

intemperii- BPOC , astm bronsic;

iradiere nucleara- neoplasme, leucemii.

Istoricul bolii

Cuprinde descrierea amanuntita a tuturor manifestarilor bolii.

a)     Diagnosticul bolii poate fi:

acut – ore – zile ex. pneumonia

brusc – minute- ore ex. IMA

insidios – saptamini –luni- ani ex. TBC , cancer.

Se descriu si:

factorii favorizanti ai bolii ex. expunerea la frig in pneumonii ;

cronologia aparitiei simptomelor ex. frison, febra, junghi toracic, in pneumonie;

foamea dureroasa si calmarea ei dupa alimentatie in ulcer duodenal.

Ne intereseaza si evolutia bolii si in final amintim si de somn, apetit, scaun, mictiune, capacitatea de munca.

Examenul obiectiv

Conditii:

bolnavul sa fie dezbracat complet, dar se va respecta si pudoarea bolnavului;

nu se examineaza in graba;

se va examina la o temperatura adecvata si iluminat corespunzator;

examinatorul sa posede cunostinte necesare, igiena corespunzatoare (miini si unghii) tact, dotare cu stetoscot , tensiometru, ciocan pt. reflexe , etc.

Inspectia

-este cea mai veche metoda de examinare , se bazeaza pe observare: tipul constitutional, faciesul, o pozitie caracteristica, o culoare particulara a tegumentelor si mucoaselor etc.

Palparea poate fi: superficiala sau profunda.

-pozitia bolnavului va fi in functie de regiunea exploatata ex. decubit dorsal pt. abdomen; sezut pt. torace ;genupectoral pt. tuseu rectal etc.

medicul va sta in dreapta bolnavului

Palparea superficiala se adreseaza:

-tegumentelor, tesutului subcutanat, muschilor, oaselor, articulatiilor, ganglionilor.Ex. elasticitatea pielii redusa in casexie,umiditatea crescuta a pielii in hipertiroidism;

-tesut celular subcutanat : in exces in obezitate, redus in casexie, edem –semnul godeului;

-palparea muschilor- tonus crescut in hipertiroidism, atrofie in casexie, sensibilitate crescuta in rupturi musculare

palparea oaselor si articulatiilor ex. in fracturi, tumori.

Palparea profunda se adreseaza in special abdomenului si urmarim: volumul, forma, consistenta, sensibilitatea, margini, suprafete, mobilitate.

Percutia

Percutia exploreaza starea fizica a unui teritoriu prin intermediul sunetelor provocate ca urmare a ciocanirii , a lovirii usoare si repetate cu pulpa degetelor , a suprafetei acestui teritoriu. Percutia poate fi:

-directa sau imediata

-indirecta sau mediata

Percutia directa – implica lovirea unui teritoriu cu pulpa degetelor incovoiate sub forma de ciocan . Sunetul de percutie produs este de intensitate redusa. Se utilizeaza rar.

Percutia indirecta sau mediata este utilizata in mod curent in practica medicala sub forma percutiei digito-digitale. Se numeste percutie indirecta deoarece intre suprafata percutata si degetul care percuta se interpune falanga a-2-a a degetului mijlociu de la mina stinga. Se adreseaza organelor situate mai profund.

Sunete de percutie:

-sunet mat;

-sunet sonor;

-sunet timpanic;

Sunetul sonor – are intensitate mare, tonalitate joasa si durata lunga. Poate fi: - sunet sonor timpanic

- sunet sonor netimpanic = sonoritate pulmonara.

Sunetul timpanic – are tonalitate joasa, amplitudine mare si durata lunga. Se obtine cind percutam deasupra organelor cavitare ( stomac, intestin, cavitatea bucala )ce contin o cantitate de aersi au pereti regulati.In conditii patologice sunetul simpatic poate fi obtinut asupra toracelui cind se formeaza cavitati mari , ex. abces pulmonar, chist hidatoic, TBC pneumotorace.

Intre sonoritatea pulmonara si sunetul timpanic se situeaza sunetu hiperton = hipersonoritate pulmonara ex. in emfizem pulmonar, criza de astm bronsic.

Exista un simpatism modificat numit sindrom KODSIM in pleurezii

Sunetul mat – in mod fiziologic se obtine asupra organelor fara continut aerian ex. perceptia ficatului, splinei, inimii sau toracelui in obezitate , in pleurezie, hemotorace, tumori pleurale in mod patologic.

Suetul mat asupra abdomenului .Ex. de situatii patologice:obezitate, ascita, chist ovarian, sarcina avansata, glob vezical.

Sunet submat – amestec intre sunetul sonor si mat. Ex. : bronhopneumonie, pleurezie.

Auscultatia . Conditii: liniste, experienta , sa se faca simetric si cu stetoscop functional.

Tehnica:

direct= lipirea pavilionului urechii pe regiunea examinata . Dezavantaj-este neigienic.

indirect – cu ajutorul stetoscopului.

Examaenul obiectiv general ( de ansamblu)

Atitudinea = pozitia bolnavului in functie de boala. Poate fi :

activa ;

pasiva;

fortata;

Activa = bolnav cu afectiuni usoare.

Pasiva = bolnavi gravi, care necesita ingrijiri din partea familiei sau personalului medical.

Fortata = utilizata pentru atenuarea unui simptom. Clasificare:

atitudini antalgice-decubit contralateral hemitoracelui dureros( ex pleurita) ; culcat pe burta = decubit ventral (ex. in ulcer G –D in criza de pnetratie) decubit dorsal cu coapsele flectate pe abdomen cu mimica anxioasa(ex. pancreatita acuta) ; pozitie sezinda ( ex. neoplasm pancreatic) ; pozitie nemiscata ( ex. angina pectorala de effort); bolnavul nu-si gaseste pozitia ( ex. colica biliara sau renala);

atitudini antidispneizante – ortopnee = pozitie sezinda sau semisezinda in pat cu miinile si picioarele atirnind sau la geam cu antebrate fixate pe pervaz (ex astm bronsic sau insuficienta cardiaca); pozitie de rugaciune mahomedana sau genupectorala in pericardita; culcat pe aprtea afectata in pleurezie exudativa; pozitia “ pe vine” la copii cu malforatii cardiace cianogene;

pozitii antusigene- culcat pe partea afectata ( ex bronsectazie)

Pozitii fortate particulare legate de contracturi musculare:

-opistotonus (“ arc de cerc”) in tetanos

cocos de pusca = decubit lateral, capul pe spate , genunchii flectati, coapse flectate pe abdomen (ex in meningita);

torticolis= inclinarea permanenta de o parte a capului ( ex. afectiuni congenitale, inflamatii acute, hernie de disc);

spasmofilia si tetania- “mina de mamos” – manevre –se aplica manseta tensiometruli; semnul CHVOSTEEC = percutia la ½ distanta dintre comisura si antitragus= se contracta muschiul ridicator al buzei superioare;

histeria- consta in pozitii si atitudin diverse asociate cu crize de plinsete si sau risete

redoarea cefei = imobilitatea cefei (ex. spondilite, meningite).

Modificari dinamice

Tremuraturile miscari involuntare , ritmice, regulate. Pot fi fiziologice ( frica, emotii) sau patologice ( septicemii, boli neurologice, parkinson).

Spasme musculare = contractii musculare pasagere (ex. spasm facial, al pleoapelor, torticolis spasmodic, hemibalism= miscari bruste, viloente, care cuprind un segment de corp cum ar fi spasme profesionale la scris).

Crampe musculare – cauze ischemie arteriala hipopotasica.

Ticurile =miscari bruste, independente de vointa . Apar de obicei pe teren neurotic.

Mioclonii = contractii involuntare dar constiente bruste si nedureroase ( ex. epilepsie).

Fibrilatii si fasciculatii = contractii la citeva fibre musculare (ex. sifilis cerebral, efort fizic).

Miscari coreice si atetozice = miscari involuntare rapide, aritmice, generalizate, asimetrice (ex. tulburari degenerative neurologice).

Convulsii = contractii bruste , involuntarecu miscari ample, indeosebi la extremitati ( ex. epilepsie, intoxicatii, tulburari de metabolism).

Tulburari de mers = mers ebrios, oscilant, de om beat (ex. afectiuni cerebeloase)

mers parkinsonian= pasi mici , tiriti ex. boala parkinson;

mers coreic= mers topait;

mers leganat= “ de rata “ ex. luxatie de sold;

mers spastis= ‘ cosit “ ex. hemiplegie spastica;

mers schiopatind, ex artrita coxofemurala;

mers stepat= membrul inferior este aruncat inainte ex. paraliza de nerv sciatic;

mers incetinit ex. hipocalcemie, surmenaj;

mers cu opriri frecvente = ” claudicatie intermitenta” ex. paralizii musculare.

Fizionomia si mimica

Mimica = miscari si pozitii ale fetei care exteriorizeaza emotii si ginduri.

Facies = aspect particular al fetei in anumite boli.

Facies in boli respiratorii

vultuos, rosu, congestionat in boli respiratorii;

ftizic “ de papusa” in TBC;

palid, teros (cenusiu) ex. in neoplasm bronhopulmonar;

roz gifiitor in bronhopneumonie;

cianotic , buhait, in BPOC;

cinnotic cu edem in pelerina in sindrom mediastinal;

Facies in boli cardiovasculare

mitral= cianoza buzelor, pometilor, nasului, urechilor ex. in stenoza mitrala;

aortic= paloarea fetei asociata cu pulsatii ale carotidelor ex. in insuficienta aortica;

cianotic= boala albastra la copii cu cardiopatii congenitale;

buhait cu cianoza si edem ala fetei ex insuficienta cardiaca congestiva;

Facies in boli digestive

hipocratic sau peritoneal = pometii subti, palizi, ochii incercanatisi infundati, in stenoza pilorica;

zigomatic = proieminenta arcadelor zigomatice ex. in ulcer duodenal;

cirotic= fata supta, palid –galbena- teroasa , stelute vasculare, subicter.

Facies in boli endocrine

cusingoid = aspect de luna plina;

acromegalic= mandibula mare, proieminente ingrosate;

basedowian= facies speriat, cu ochi exoftalmici;

hipotiroidian (mixedem) = luna plina dar palid cu tegumente ingrosate;

addisonian= coloratia bruna a fetei ex. boala Addison, insuficienta corticosuprarenala;

zbircit ex. in hipogonadismul masculin.



Facies in boli metabolice

rubeoza diabetica in D.Z. in diabet juvenil fata rozata.

6) Facies in boli de colagen

lupic = roseata in forma de fluture in lupus eritematos;

de icoana bizantina sau masca in sclerodermie.

Faciesuri particulare

rubeoza alcoolica;

adenoidian la copii cu vegetatii adenoide- bolnavul respira pe gura;

masca gravidica.

Starea psihica

a)     Tulburari de perceptie

hiperestezia = cresterea acuitatii esnzoriale;

hipoestezia = scaderea acuitatii senzoriale;

anestezia= pierderea capacitatii de a recunoaste obiecte;

iluzii;

halucinatii;

b)    Tulburari de memorie

hipermnezia= exagerarea evenimentelor traite;

hipomnezia= scaderea memoriei;

amnezia= pierderea memoriei.

c)     Tulburari de imaginatie

minciuna;

confabulatia= descrierea de evenimentepe care nu le-a trait;

visele;

imaginatie saraca.

d)    Tulburari de gindire si inteligenta

logoreea= vorbire multa, obositoare;

frica de idei;

bradipsihia= incetinirea gindirii;

barajul psihic= oprire brusca a expunerii ideilor ex schizofrenia;

“ salata de cuvinte’;

idei prevalente= preocuparea excesiva pentru starea de sanatate ex. psihopatii;

obsesia;

fobia= idee obsesiva asociata cu teama ex. psihozele;

idee deliranta;

delir= dezorientare temporospatiala.

Tulburari de limbaj

afazia= imposibilitatea de a vorbi;

dislalia= tulburari de pronuntare;

disartria= articularea defectuoasa a cuvintelor;

dislexia= tulburari de citit si intelegere a limbajului scris.

Tulburari de afectivitate

hipertimia= afectivitate exagerata;

euforia= exagerarea veseliei;

extazul= forma pasiva de hipertimie (schizofrenie)

distimia= hipertimie negativa ( depresii);

anxietatea= hipertimie negativa ( situatii socante);

hipotimia= indiferenta afectiva ( neurastenie);

apatia= lipsa afectivitatii ( schizofrenie).

Tulburari de constiinta

torpoarea= scaderea tonusului volitiv,emotional= indiferenta;

obnubilarea= forma avansata de perturbare a constiintei;

stupoarea= tulburare grava de constiinta manifestata prin indiferenta completa de tot ce este in jur;

lipotimia= pierderea brusca , partiala , scurta a constiintei;

sincopa= pierderea brusca , de scurta durata a constiinteisi locomotiei cu abolirea functiilor vitale;

coma=mpierderea completa sau partiala si de lunga durata a constiintei, a mobilitatii voluntaresi a sensibilitatii. Clasificare:

-stare precomatoasa= asemanatoare cu obnubilarea;

- coma vigila : reflex corneean si de deglutitie pastrate;

- coma profunda : pierderea constiintei , a reflexelor, asociate cu perturbari ale circulatiei si respiratiei;

- coma depasita sau ireversibila.

Cauzele comei :

come de origine cerebrala;

come metabolice;

come endocrine;

come toxice.

Tipul constitutional

Constitutia = totalitatea caracterelor morfofunctionale psihologice si metabolice ale individului. Clasificare:

ectomorf= astenic, introvertit;

endomorf= pignic (mic) extrovertit;

mezomorf= stenic ( inalt ) musculos.

Starea de nutritie

Supraponderea si obezitatea

Suprapondere = cresterea tesutului adipos fata de greutatea ideala cu 10-20%;

Obezitate = cresterea tesutului adipos cu peste 20% fata de greutatea ideala. Poate fi generalizata sau segmentara. De asemenea ginoida sau androida( ceafa , torace ). O alta clasificare : hipertrofica = la adulti prin cresterea volumului adipos; hiperplazica = la copii creste numarul de celule adipoase; mixta.

2)Emacierea si casexia

Emaciere = sacderea ponderala mai mult de 15%;

Casexia = scaderea ponderala mai mult de 30%;

Marasmul = stadiul final al deficitului ponderal.

Culoarea tegumentelor

Paloare = culoare deschisa a tegumentelor.

scaderea hemoglobinei = anemie;

scaderea circulatiei cutanate ( vasoconstrictie);

scaderea pigmentului ( hipocromie).

Poate fi generalizata si localizata si fiecare din ele acuta sau cronica.

Aspectul palorii:

a)      galbuie = ca lamiia , ca paiul, ex anemia Birrmer, icter hemolitic;

b)     teroasa = murdara ex in neoplasme, uremie;

c)      “alb ca varul’ ex in hemoragii mari;

d)     verzuie ex cancer gastric;

e)      “cafea cu lapte” endocardita bacteriana

f)       roseata – localizari: pe fata in etilism cronic; pe palme, plante in ciroza hepatica; generalizata ex urticarie.

Cianoza = coloratie albastra violacee a tegumentelor si mucoaselor. Clasificare: centrala, periferica, mixta.

Cianoza centrala – ex. boli pulmonaresau cardiace, malformatii cardiace, poliglobulie.Este calda, afecteaza si mucoasele, proba Lewis ( masajul urechii ) este pozitiva, proba impresiunii digitale:- cianoza – paloare- cianoza.

Cianoza mixta = boli cardiorespiratorii, cardiopatii cronice, poliglobulie.

Cianoza periferica = ex. boli cardiovasculare, arteriale sau venoase.Este rece, afecteaza numai tegumentele, proba Lewis negativa (dispare la masajul urechii), proba impresiunii digitale : cianoza – paloare- roseata- cianoza.

Exisata si pseudocianoza ex. intoxicatii, echimoze, methemoglobinemie, sulfhemoglobinemie.

Icterul = coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor datorita impregnarii cu bilirubina in exces.

Etiopatogenia icterelor:

icter hemolitic sau prehepatic = cresterea bilirubinei libere prin hemoliza intensa ex. anemii hemolitice , intoxicatii , boli infectioase;

hepatocelular (hepatic) = lezarea celulelor hepatice prin boli infectioase ex. HAV , leptospiroze, hepatite bacteriene, factori toxici; are tenta rubinica, hepatomegalie, probe functionale hepatice alterate.

Icter obstructiv sau mecanic ( posthepatic) =  obstructia si scurgerea bilei in duoden ce poate fi completa sau incompleta , pigmentii biliari nu ajung in intestin, scaun decolorat;

Icter mixt.

Tulburari de pigmentatie

hipercromie = hiperpigmentatie cutanata;

hipocromia sau acromia = tegumente decolorate.

Leziuni cutanate

a)     Primare

macula = modificare de culoare fara alterarea suprafetei cutanate;

papula = eruptie cutanata proieminenta , circumscrisa, izolata sau in placarde;

placa = zona tegumentara elevata,bine definita , care apare in urticarie;

vezicula = leziune cutanata de proieminenta rotunda , localizata in epiderm , cu dimensiuni sub 1 cm.;

bula = flictena = vezicula mare plina cu lichid;



pustula = leziune cutanata = cavitate plina cu lichid purulent;

goma = leziune in hipoderm , tinde spre ulceratiesi cicatrice

tuberculul = nodul dermic cu evolutie lenta distructiva ex. TBC, lues;

tumoarea = formatiune circumscrisa a pielii cu tendinte de crestere . Poate fi benigna sau maligna.

b)    Secundare

fisura

excoriatia

ulceratia

scuame

cicatricea

lichefierea

Purpura forme :

petesii

echimoze

sufuziuni- in coagulopatii

vibicele = extravazari de singe la nivelul plicilor de flexie.

Tulburari trofice

Atrofia tegumentelor ex in emacieri ale pielii .

Noduli subcutanati – clasificare :

noduli MEYNET – in RAA

noduli subcutanati din poliartrita reumatoida

noduli HEBERDEN in artroze

noduli BOUCHARD in artroze

tofi gutosi – in guta

noduli OSLER – in endocardita bacteriana

eritem nodos

Ulceratii:

ulcer varicos

gangrena = necroza unei portiuni de tesut

escara = gangrena profunda care intereseaza tegumentele si muschii pina la os

degete hipocratice = ultima falanga in “ bat de tobosar’ cu ingrosarea unghiilor ( unghii in sticla de ceas ) ex. boli cardiovasculare, pulmonare, digestive, poliglobulie.

Modificari ale fanerelor

Parul – culoare ;

canitie = incaruntire

hipertricoza = dezvoltare excesiva

alopecie = cadere ireversibila

hipertricoza

Unghii – culoare :

roz-sidef = culoare normala

bruna - in intoxicatii cu Hg Pb

galben - in ictere

albastra – cianoza

onicofagia = unghii friabile, atrofice

coilonichia = unghii in forma de lingura

Circulatia colaterala

a)     Venoasa:

tip cavo- cav superior = obstacole pe vena cava superioara ex. tumori mediastinale, adenopatie;

tip cavo-cav inferior = obstructionarea venei cave inferioare ex. tumori;

tip porto-cav = obstructionarea venei porte sau suprahepatice ex in ciroza hepatica – creste presiunea in vena porta care duce la varice esofagiene, hemoroizi, vene subcutanate in jurul ombilicului = aspect de cap de meduza

b)    Arteriala- ex in coarctatia aortei – circulatia colaterala la nivelul umarului sting , omoplat si spatii intercostale.

Edemul = infiltratia seroasa a tesuturilor datorita cresterii lichidului interstitial . Clasificare:

localizat = venos, limfatic, alergic;

generalizat sau anasarca ex. in sindrom nefrotic, ciroza, carente alimentare, boli endocrine.

Evolutia edemelor:

preedem

edem propriu zis

edem generalizat

Exemple de edeme:

cardiac: edem decliv retromaleolar , apare seara, rece si progresiv, duce la anasarca;

renal: in glomerulonefrita – apare initial la fata , dimineata , este alb, moale, nedureros, pufos;

hepatic : alb-galbui , moale , cu sau fara subicter, cu sau fara stelute vasculare si dur;

carential: apare la membrele inferioare ascendent si duce la anasarca , merge cu topirea masei musculare

venos (din varice) : - perimaleolar, alb-violaceu;

tromboflebita profunda : - alb dureros, cu piele lucioasa , violaceu, cianotic;

limfatic : alb sau discret cianotic, tegumente rosii, dureros, cu sau fara adenopatie;

endocrin a) mixedem ( insuficienta tiroidiana ) = alb, ceros , dur , facies de luna plina, piele rugoasa si rece;

b) hipertiroidism = edem de tip casectic ( basedow);

alergic = alb, moale la fata, pleoape, buze, asociat cu pruritsi manifestari alergice;

inflamator = apare in vecinatatea unei inflamatii, este cald, rosu, dureros, cu sau fara adenopatii cu febra.

Temperatura

Masurarea temperaturii se face in :

axila;

sublingual;

rect;

vagin;

Valoarea normala a temperaturii este de 360-370 C;

Febra – tipuri;

continua = in platou ( ex. in infectii grave);

remitenta = cu variatii mai mari de 10C in infectii;

intermitenta = temperatura normala care ulterior creste;

recurenta = alternanta intre perioade febrile cu perioade afebrile ( ex. leptospiroze);

ondulanta = perioade febrile alternind cu subfebrilitati;

de tip invers = seara temperatura mai mare decit dimineata ( in TBC) ;

neregulata = ex in septicemii;

hipotermia = temperatur mai mica de 360 C ( ex in come , boli metabolice, intoxicatii, hemoragii, colaps, expunere la frig);

Ganglionii limfatici = sunt formatiuni nodulare, elastice, dispuse pe traiectu vaselor limfatice. Pot fi:superficiali sau profunzi.

Superficiali ; occipitali, retroauriculari, preauriculari, laterocervicali, submandibulari, superclaviculari, axilari, inghinali, cubitali, si in zona poplitee;

Profunzi : mediastinali, hepatici, renali, mezenterici.

Adenopatii

inflamatorii – in infectii;

acute localizate – in erizipel, abces, furunculi, amigdalite acute;

acute generalizate – ex . rubeola , mononucleoza infectioasa;

cronice – ex. in TBC lues, SIDA, toxoplasmoza;

prin proliferari ex. boli maligne;

din tezaurismoze;

in boli alergice.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1933
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site