Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Virusul gripal - structura si caracteristici; variatie antigenica

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Tulburarile digestiei pregastrice
MASAJUL COPIILOR
Tumorile osoase - Lipomul osos, Granulomul eozinofil
Supravegherea copiilor cu boli induse prenatal
POLIGLOBULIA PRIMITIVA (POLICITEMIA VERA) (PV)
Pneumoniile virale
APARATUL URINAR
FICATUL
VACCINURI INACTIVATE SI ANATOXINE
Pneumonia nosocomiala


Virusul gripal - structura si caracteristici; variatie antigenica

Virusul gripal (Myxovirus influenzae) apartine familiei Orthomyxoviridae. Are o forma sferica, cu diametrul de 80-120 mm.




Virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din 8 fragmente care codifica 10 proteine virale (materialul genetic al virusului). Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun, care le uneste formand nucleoproteidul. Invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica; lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza omul in timpul bolii.Virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din 8 fragmente care codifica 10 proteine virale (materialul genetic al virusului).

Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun, care le uneste formand nucleoproteidul. Invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica; lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza omul in timpul bolii.

La suprafata virusului se afla structurile superficiale - hemaglutinina (denumita astfel dupa capacitatea de a aglutina eritrocitele) si neuraminidaza (enzima).

Hemaglutinina asigura capacitatea virusului de a se uni cu celula receptor.

Neuraminidaza raspunde, in primul rand, de capacitatea particulei virale de a patrunde in celula gazda si, in al doilea rand, de capacitatea particulelor virale de a iesi din celula dupa multiplicare.

Nucleoproteidul (denumit si antigen-S) are structura specifica de tip; determina tipul virusului (A, B sau C).Structurile superficiale (hemaglutinina si neuraminidaza) au specificitate de subtip si de tulpina; determina diferitele tulpini ale unui tip de virus. Exista 16 subtipuri antigenice ale hemaglutininei (H1-H16) si 9 ale neuraminidazei (N1-N9). Aceste antigene sunt supuse variatiei.

Exista 3 tipuri de virus gripal: A, B si C.

Virusul gripal A produce imbolnavirea de gravitate medie sau mare. Infecteaza atat omul cat si unele animale domestice (calul, porcul, pasarile). Virusul gripal A este responsabil de aparitia pandemiilor si a epidemiilor extinse. Sunt cunoscute o multitudine de subtipuri ale gripei A. Acestea se clasifica dupa antigenii superficiali (hemaglutinina si neuraminidaza). In momentul de fata sunt cunoscute 16 tipuri de hemaglutinina si 9 tipuri de neuraminidaza.O caracteristica importanta a virusului este specificitatea, ce consta in faptul ca virusul gripal nu poate avea 2 cauze diferite.

Ca si virusul gripal A, virusul gripal B este capabil sa isi modifice structura antigenica. Gripa de tip B este prezenta numai la om si are manifestari epidemice moderate, cu o evolutie lenta.

Virusul gripei C este destul de putin studiat. Este cunoscut ca, spre deosebire de virusurile A si B, acesta contine doar 7 fragmente de acid ribonucleic si un antigen superficial. Virusul gripal C infecteaza doar omul. Simptomele bolii sunt de obicei foarte usoare sau nu se manifesta deloc. Acesta nu produce epidemii si nu duce la urmari serioase. Este cauza unor imbolnaviri sporadice, in special la copii.
Structura antigenului nu este supusa unor astfel de transformari ca la virusul gripei A. Imbolnavirile produse de virusul gripal C coincid deseori cu epidemia gripei de tip A. Tabloul clinic este la fel ca si in cazul formelor usoare si moderat severe ale gripei A.
Variatia antigenica este particularitatea fundamentala a virusurilor gripale A si B. Aceasta are loc la nivelul antigenilor superficiali ai virusului (hemaglutinina si neuraminidaza). Cel mai probabil este un mecanism evolutiv de adaptare a virusului pentru asigurarea supravietuirii. Exista doua mecanisme ale variatiei antigenice: minora (antigenic drift) si majora (antigenic shift). La virusul gripal A se intalnesc ambele variatii antigenice, in timp ce la virusul B se manifesta numai variatia antigenica minora.

Variatia antigenica minora (antigenic drift) se produce in perioada interpandemica la toate tipurile de virusuri. Acestea sunt mutatii de mica importanta in genele care codifica hemaglutinina si neuraminidaza. De regula, astfel de transformari se produc in fiecare an. Ca urmare apar epidemii; apararea data de contactele anterioare cu virusul se mentine, dar este insuficienta.

Variatia antigenica majora (antigenic shift) La intervale neregulate de timp (10-40 de ani) apar virusuri cu deosebiri mari fata de populatia de baza. Aceste modificari afecteaza semnificativ structura antigenica a hematoglutininei si, mai rar, a neuraminidazei. In prezent, mecanismul de formare a noilor tulpini ale virusului gripal nu este in totalitate cunoscut. Una din teoriile existente se bazeaza pe recombinarea genelor virusului gripal la animale (pasari, porci) si om. Atunci cand o celula receptoare este infectata concomitent cu tulpini animale si umane, poate produce un virus cu hemaglutinina sau neuraminidaza complet noua.Ca urmare a variatiei antigenice majore (shift) se formeaza tulpini absolut noi de virusuri, in fata carora marea majoritate a populatiei nu are imunitate. Aceste mutatii sunt specifice doar virusurilor de tipul A si sunt responsabile de aparitia pandemiilor.

Privitor la sistemul international de codare a virusurilor gripei, nomenclatura virusurilor gripale foloseste un sistem international de codare. Aceasta indica: tipul virusului, gazda de origine (pentru tulpini animale ale tipului A), originea geografica, numarul tulpinii, anul izolarii, subtipul antigenic. De exemplu: A/Bangkok/1/79(H3N2) este un virus de tip A, izolat in Bangkok in 1979.

3. Cum ne imbolnavim?

Virusul gripal se transmite cu usurinta. Cea mai raspandita cale de transmitere a infectiei este prin picaturile minuscule de saliva eliminate de bolnavi cu respiratie sau accesul de tuse (picaturi Flugge), picaturi ce pot fi purtate la distanta de curentii de aer.

De asemenea, este posibila (mai rar) si infectarea prin obiecte de intrebuintare curenta, contaminate. In timpul unei zile, prin caile respiratorii ale omului trec aproximativ 15.000 l de aer, al carui continut microbian este filtrate, depunandu-se pe suprafata celulelor epiteliale. Contaminarea microbiana este periculoasa numai in prezenta virusurilor si bacteriilor patogene, care sunt raspandite de catre bolnavii si purtatorii infectiilor respiratorii.

Prin tuse, stranut, vorbit, din rinofaringele bolnavului sau al purtatorului de virus sunt eliberate particule de secretii cu microflora patogena, inclusiv virusul gripal.

Dupa infectare, virusurile sunt retinute la nivelul epiteliului cailor respiratorii. De obicei celulele mucoasei nazale si tractului respirator 'matura' virusurile, prevenind astfel infectia. Totusi, in unele cazuri, virusurile ocolesc mecanismele primare de aparare ale organismului.

In caile respiratorii, virusurile se fixeaza de celule cu ajutorul hemaglutininei. Neuraminidaza distruge membrana celulara, iar virusul patrunde in interiorul celulei prin cuplare (endocitoza). Ca urmare, in celula sunt distruse procesele vitale, are loc replicarea ARN-ului viral si concentrarea particulelor virale. Noile virusuri sunt puse apoi in libertate, distrugand alte celule.

Inmultirea virusurilor se realizeaza foarte rapid: la 8 ore dupa intrarea in caile respiratorii a unei particule virale concentratia acestora atinge 10, iar la finalul primelor 24 de ore - 10. Perioada de incubatie este de numai 1- 2 zile. La multiplicarea foarte rapida a virusului contribuie si faptul ca o singura celula contaminata raspandeste mai multe sute de virioni. Ca urmare a invadarii cailor respiratorii, virusul gripal lezeaza epiteliul, afectand functia acestuia de retinere a particulelor de praf, bacterilor etc. Bacteriile patrund astfel cu usurinta in plamani; apare astfel pericolul dezvoltarii unei suprainfectii bacteriene (de ex. pneumonia, bronsita, etc.).

Mecanismele de aparare ale organismului impotriva infectiei virale

Mecanism

Actiune

Contra-strategiei virusului

Mucoasa cailor respiratorii

Retinerea si
indepartarea particulelor viraleinainte ca acestea sainvadeze tesutul
epitelial si sa semultiplice

Neuraminidaza permite virusului
sa patrunda
prin mucoasa

Interferon

Distrugerea virusilor

Multiplicarea rapida avirusurilor


Supresorii (killer)
naturali -
limfocitele T


Distrugerea
celulelor infectate


Multiplicarea rapida a
virusurilor


Anticorpi


Neutralizarea virusilor


Variatia antigenica

4. Simptome

De obicei, gripa are un debut acut. Perioada de incubatie dureaza in general 1-3 zile, dar se poate prelungi pana la 5-8 zile. Este urmata de perioada manifestarilor clinice acute. Severitatea afectiunii depinde de mai multi factori: starea generala de sanatate a organismului, varsta, contactul anterior cu virusul respectiv. In functie de factorii implicati, bolnavul poate sa dezvolte una din cele 4 forme de gripa: usoara, medie, severa sau maligna.

In cazul formei usoare de gripa (inclusiv formele sterse si subclinice), temperatura corpului poate ramane in limite normale sau poate sa creasca, nu mai mult de 38C, simptomele infectioase fiind slab pronuntate, sau chiar sa lipseasca.

In cazul formei medii de gripa, temperatura este de pana la 38,5-39,5C si este insotita de simptomele clasice ale bolii.

Simptome locale: tuse seaca, stranut, nas infundat, rinoree, dureri de gat; aceste simptome apar rapid (de la cateva ore la 3 zile) dupa ce persoana a fost infectata.
Simptome sistemice: febra, frisoane, dureri de cap, dureri musculare si articulare, astenie.

In cazul dezvoltarii formei severe de gripa, temperatura este de 39,5-40,5C. Fata de simptomele caracteristice formei medii de gripa, la forma severa apar semne de encefalopatie (stari psihotice, acces convulsiv, halucinatii), varsaturi.

In cazul formei maligne a gripei apare pericolul serios de deces, mai ales pentru bolnavii din grupele cu risc crescut.

In cazul in care gripa nu este insotita de complicatii, simptomele acute dureaza 3-5 zile. Acestea sunt urmate de perioada de convalescenta, in care persista manifestari ca: astenie, subfebrilitate, tuse. In aceasta perioada este crescuta receptivitatea la infectii bacteriene, ca urmare a scaderii capacitatii de aparare a organismului.

Principalele simptome ale gripei si localizarea acestora

Organul

Denumirea procesului inflamator

Simptome

Nas

Rinita



Rinoree

Faringe

Faringita

Dureri in gat

Laringe

Laringita

Raguseala

Trahee

Traheita

Tuse

Bronhii

Bronsita

Tuse

5. Complicatii

Suprainfectiile cu bacterii sunt complicatiile cele mai frecvente ale gripei si se produc ca urmare a afectarii epiteliului tractului respirator, care nu isi mai poate indeplini functia de aparare.

Dintre suprainfectiile bacteriene, cea mai intalnita complicatie este pneumonia produsa de Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae sau Staphylococcus aureus si se intalneste mai ales la bolnavii care sufera de afectiuni cronice cardiace sau pulmonare.

Alte infectii bacteriene secundare care apar frecvent o data cu gripa sunt:
rinita, sinuzita, bronsita, otita (intalnite in special la copii).

O complicatie cauzata de tratament este Sindromul Reye. Se intalneste la copii cu gripa A tratati cu aspirina (acid acetilsalicilic). Consta in encefalopatie asociata cu degenerescenta hepatica si are evolutie letala in 10-40% din cazuri.

Dupa gripa se observa deseori agravarea afectiunilor cronice, cum sunt: astmul bronsic si bronsita cronica, afectiunile cardiovasculare, afectiuni renale si altele.

Complicatiile la nivelul sistemului cardiovascular sunt intalnite mai des la persoanele in varsta, care pot dezvolta miocardite si pericardite

Dupa gripa de tipul B se pot dezvolta complicatii musculare sub forma de miozite si alte afectiuni musculare. Astfel de complicatii apar mai frecvent la copii. Gripa poate avea complicatii neurologice: meningita, encefalita, mielita

6. Profilaxia

In vederea prevenirii gripei exista o preocupare la scara mondiala pentru monitorizarea circulatiei naturale a virusurilor gripale. Pe plan individual, exista metode specifice si nespecifice de profilaxie a gripei.

Principala metoda de profilaxie o reprezinta vaccinarea antigripala.

Profilaxia cu medicamente antivirale este indicata numai in anumite cazuri: pentru persoanele din grupele cu risc crescut care nu au fost vaccinate pana la inceperea epidemiei, pacientii cu alergii la una dintre componentele vaccinului antigripal etc.

Multe dintre aceste preparate au un numar mare de contraindicatii si reactii adverse, iar costul tratamentului este ridicat. Metodele nespecifice includ: evitarea aglomeratiilor, evitarea expunerii la frig si umezeala, limitarea contactului cu bolnavii de gripa etc.

Ce trebuie sa retinem in profilaxia gripei: gripa este o boala grava, deosebit de contagioasa, cu risc de evolutie   severa; cea mai eficienta metoda profilactica este vaccinarea antigripala; mijloacele nespecifice de protectie vizeaza doar diminuarea riscului de   transmitere a virusului.

7. Diagnostic si tratament

Ca urmare a asemanarilor de simptomatologie intre gripa si virozele respiratorii, diagnosticul in perioada dintre epidemii se poate pune numai pe baza unor investigatii speciale de laborator pentru a confirma prezenta virusului gripal. In perioada de epidemie, sunt suficiente argumentele epidemiologice.

In cazul formelor usoare de gripa se recomanda tratament pentru ameliorarea simptomelor: antialgice si antipiretice, antitusive, expectorante, decongestionante nazale.

Concomitent cu tratamentul simptomatic se recomanda respectarea unor masuri igieno-dietetice: izolarea la domiciliu a bolnavilor, repaus la pat, consumul unor cantitati mari de lichide. In formele usoare de gripa nu se administreaza antibiotice (decat in cazul suprainfectiilor cu bacterii). In cazul formelor severe ale bolii, prezentarea la medic este obligatorie.

8. Statistici

In timpul epidemiilor nivelul de spitalizare creste de 2-5 ori. Acesta este deosebit de ridicat la copiii mici (pana la 5 ani) si la persoanele in varsta (peste 65 de ani).

Epidemia de gripa este insotita de o mortalitate crescuta. Mortalitatea asociata gripei este 0,01-0,2 %. Anual, in lume se inbolnavesc pana la 500 milioane de oameni, dintre care 2 milioane mor. Majoritatea sunt copii, in principal in primii ani de viata (pana la 5 ani) si persoane in varsta (peste 65 de ani).

Varsta

Numar de spitalizari la 100.000 de locuitori

Grupe cu risc scazut

Fara risc

0 - 4 ani

5 - 14 ani

15 - 44 ani

45 - 64 ani

peste 65 ani

La persoanele cu risc crescut, decesul nu este legat direct de gripa, ci de complicatiile infectiei gripale. In perioada pandemiilor se inregistreaza o mortalitate foarte ridicata. Pandemia de gripa din anii 1918-1919 ('gripa spaniola') a cauzat 40 de milioane de decese, adica de doua ori mai mult decat primul razboi mondial.

Statistica imbolnavirilor anuale si a deceselor din cauza gripei in unele tari

Tara

Nr. loc.
(mil.)

Imbolnaviri
(mil. )

Nr. spitalizari
(mii)

Decese
(mii)

SUA

Austria



Belgia

Franta

Germania

Italia

Portugalia

Spania

Elvetia

Olanda

Marea
Britanie

Statistica imbolnavirilor de gripa in Romania

Gripa si infectiile respiratorii acute ocupa primul loc in lume ca frecventa si numar de cazuri, reprezentand 95% din totalitatea bolilor infectioase. In Romania sunt inregistrati anual intre 1.200.000 si 1.500.000 bolnavi de gripa si alte IRA. In anul 2000 gripa a afectat 3% din populatie. S-au inregistrat 950 decese, dintre care 200 copii.

Statistica inbolnavirilor de gripa in municipiul Tarnaveni

La doamna doctor Mihaela Vasilache din 1500 de oameni tineri si batrani inscrisi in anii:

2006 s-au evidentiat 235 de cazuri de gripa

2007 s-au evidentiat 220 de cazuri de gripa.

La domnul doctor Bunea Teofil din 2500 de oameni inscrisi,majoritatea fiind batrani numarul cazutilor de gripa a crescut,astefl in:

2006 s-au evidentiat 315 cazuri de gripa

2007 s-au evidentiat 340 cazuri de gripa.

La doamna doctor Popa Aurelia din

Jhj

9. Epidemiologie

Epidemia reprezinta imbolnavirea unui numar mare de persoane, cu extindere geografica limitata (regiune, tara), cu durata de 3-6 saptamani.

Epidemiile restranse (locale) apar la intervale de 3-5 ani, cu virusuri mai putin agresive B si C.

Cele medii (cu extindere geografica mai mare) apar la intervale de 5-10 ani si sunt cauzate de virusuri de tip A si B.

Pandemia de gripa afecteaza zone extinse ale globului si apar la intervale de peste 20 de ani. Imbolnavirea este produsa de un virus de tip A care a suferit o variatie antigenica majora (de exemplu virus avian). Virusul se raspandeste rapid si produce imbolnaviri severe.

In secolul XX au existat trei pandemii de gripa: in 1918, 1957 si 1968.Cea mai severa dintre pandemiile de gripa a fost cea din 1918 ('gripa spaniola') care a cauzat 40 de milioane de decese, adica de doua ori mai mult decat primul razboi mondial.

Specialistii considera ca urmatoarea pandemie de gripa este inevitabila, insa nimeni nu stie cand anume va avea loc.

Pandemiile au loc in medie la fiecare 30-40 de ani, iar in prezent virusul gripei A (H3N2) circula deja de mai bine de 30 de ani. De aceea, pandemia poate incepe practic in orice moment. Intre inceputul pandemiei si identificarea noului virus pot trece intre 1 si 6 luni. Efectul urmatoarei pandemii in populatie va fi devastator. Conform prognozelor, numai in SUA, vor fi infectati pana la 200 milioane oameni; intre 40 si 100 milioane oameni se vor imbolnavi; intre 18 si 45 milioane oameni vor avea nevoie de tratament  ambulator; intre 300.000 si 800.000 oameni vor fi spitalizati; intre 88.000 si 300.000 oameni vor muri.

10. Vaccinarea

Principala metoda de profilaxie impotriva numeroaselor boli infectioase (inclusiv gripa) este imunizarea activa - vaccinarea. Prin vaccinare, in organism se introduc antigene virale care nu pot produce imbolnavirea, dar stimuleaza producerea de anticorpi. Virusul continut in vaccin poate fi viu, atenuat, inactivat sau doar fragmente ale acestuia. Vaccinarea imita infectia virala (fara a imbolnavi) pentru a provoca sistemul imunitar in lupta cu infectia atunci cand virusul gripal invadeaza tractul respirator. Vaccinul aduce tractul respirator din stadiul naiv in stare imuna, protejand organismul ca si cand ar fi experimentat boala.



Vaccinarea este cea mai eficienta metoda de profilaxie impotriva infectiei cu virusul gripal si a complicatiilor asociate gripei.

In prezent exista trei tipuri de vaccinuri antigripale: Vaccinurile cu virus intreg inactivat sau atenuat (generatia I); Vaccinurile divizate/split (generatia a-II-a); Vaccinurile subunitare (generatia a-III-a)

In Romania sunt autorizate pentru utilizare vaccinuri divizate produse de Institutul Cantacuzino, GSK, Aventis Pasteur.

Gripa este o afectiune grava, capabila sa creeze complicatii la persoane de orice varsta, indiferent de starea de sanatate.

Vaccinarea este recomandata tuturor persoanelor cu varsta peste 6 luni. Exista insa categorii carora, din cauza starii de sanatate sau a altor conditii, vaccinarea le este indicata cu prioritate.

Grupe cu risc crescut: toate persoanele in varsta de peste 65 de ani, indiferent de existenta sau   absenta bolilor cornice; persoane cu boli cardiovasculare sau   pulmonare cornice; persoane cu boli respiratorii cornice; persoane cu boli metabolice cronice (diabet); persoane cu imunosupresie datorata   bolii sau tratamentului; femei gravide care in sezonul de gripa   se afla in/peste saptamana a 14 de sarcina.

Persoane in contact cu grupele cu risc crescut: personalul medical si alte tipuri de personal   din spitale si policlinici, institutii de ingrijire; membrii de familie ai bolnavilor din grupele   cu risc crescut. Pentru a preveni imbolnavirile cu gripa a nou-nascutilor si copiilor in varsta de pana la 6 luni, este deosebit de importanta imunizarea adultilor care se gasesc in contact cu acestia

Alte grupe de persoane pentru care este recomandata vaccinarea: populatia adulta activa, pentru prevenirea absenteismului de la locul    de munca; orice persoana care doreste sa se protejeze de boala; copiii si tinerii care frecventeaza institutii de invatamant (prescolari,    elevi, studenti), riscul de imbolnavire fiind mai mare in colectivitati

Folosirea diferitelor tipuri de vaccinuri in functie de varsta

Tip de vaccin

Varsta de la care se poate folosi

Vaccin cu virus intreg inactivat

De la 18 ani *

Vaccin cu virus atenuat

De la 3 ani *

Vaccin cu virus divizat

De la 6 luni **

Vaccin cu virus subunitar

De la 18 luni **

*   Din cauza reactogenicitatii crescute a vaccinurilor cu virus intreg inactivat si virus atenuat, acestea nu sunt recomandabile copiilor mici

** Datorita imunogenicitatii inalte si a frecventei scazute a reactiilor     adverse, vaccinurile subunitare si cele divizate se pot folosi pentru orice     categorie de varsta, incepand de la 6 luni

Pentru a fi protejati impotriva gripei, vaccinarea trebuie repetata anual, deoarece pe de-o parte virusul gripal isi modifica structura in fiecare an, iar pe de alta parte concentratia de anticorpi scade dupa vaccinare.

Vaccinul se injecteaza intramuscular sau subcutanat.

Administrarea intramusculara se realizeaza la adulti si adolescenti in zona superioara a bratului (muschiul deltoid). Copiilor mici li se administreaza vaccinul in partea superioara anterolaterala a coapsei.

Vaccinul antigripal se poate administra concomitent cu alte vaccinuri. In acest caz este important ca vaccinurile sa fie administrate in zone diferite ale corpului. Exista un numar redus de contraindicatii la vaccinarea antigripala: reactii alergice serioase la administrarea anterioara de vaccinuri; alergie la una dintre componentele vaccinului (de exemplu   ovalbumina); boala acuta, cu febra. In cazul vaccinurilor cu virusurii atenuate, contraindicatiile sunt mai numeroase, incluzand: afectiunile acute; alergie la ou (ovalbumina); astm bronhic; afectiuni ale sistemului nervos; afectiuni cronice pulmonare si ale cailor respiratorii superioare; insuficienta cardiovasculara; afectiuni renale; afectiuni ale sistemului endocrine; afectiuni sangvine; sarcina.

Reactii locale cum ar fi durerea, eritemul, edemul, mancarimea, sunt cel mai frecvent intalnite, fiind o reactie a organismului la componentele vaccinului sau un rezultat al traumei produse de ac. Sunt fenomene de scurta durata (1-2 zile).

Reactii sistemice: febra, dureri de cap, transpiratie, frisoane, mialgii, varsaturi; apar ca urmare a producerii unei cantitati crescute de interferon. Se intalnesc la mai putin de 1% din cazuri. De obicei apar la 6-12 ore de la vaccinare si dureaza maxim 2 zile.

Ca rezultat al variatiei antigenice a virusului gripal, durata imunitatii produse, atat prin imbolnavire, cat si prin vaccinare, este de aproximativ 1 an.

11. Costul gripei

In decursul ultimilor ani se observa o crestere continua a cheltuielilor legate de sanatate. Aceasta crestere este conditionata de o serie de factori, cum sunt: imbatranirea populatiei, cresterea incidentei anumitor boli, crearea de noi tehnologii, cerintele tot mai inalte ale pacientilor legate de calitatea serviciilor medicale.Gripa si afectiunile respiratorii genereaza importante pierderi economice, dimensiunea acestora la nivelul oricarei tari fiind comparabila doar cu cea a afectiunilor cardiovasculare. Gripa si infectiile respiratorii acute ocupa primul loc in ceea ce priveste incidenta, reprezentand 95% dintre bolile infectioase.Costul asociat gripei se refera in special la costul ingrijirii medicale (spitalizare) si pierderea capacitatii de munca (pentru populatia adulta activa).

Cea mai mare parte a costurilor de ingrijire medicala o constituie costurile de spitalizare. In perioada epidemica, rata de spitalizare creste de 2 pana la 5 ori pentru pacientii din grupele cu risc crescut, ceea ce inseamna o crestere a numarului de internari cu 1600 la 1 milion de locuitori.

Acesta este rezultatul complicatiilor gripei: pneumonia si alte infectii bacteriene secundare sau exacerbarea bolilor cronice (diabet, boli cardiovasculare etc.)

Pentru tratarea gripei si a complicatiilor sale, in fiecare an, in lume se cheltuiesc aproximativ 14,6 miliarde USD. Gripa are repercursiuni importante la nivel social. Costurile pe care aceasta le implica se refera la absenteismul de la locul de munca si productivitatea redusa a angajatilor bolnavi.

Vaccinarea este cea mai eficienta metoda pentru prevenirea si controlul gripei. Diferite studii au demonstrat ca prin vaccinare se realizeaza o reducere semnificativa a incidentei complicatiilor gripei, spitalizarii, mortalitatii.

Prevenirea

Eficienta vaccinarii

Pneumoniei

Spitalizarii

Decesului

In randul populatiei adulte active, vaccinarea reduce absenteismul de la locul de munca cu pana la 70%.

Aparitia problemelor de sanatate la angajati poate avea o multitudine de urmari negative pentru compania in care acestia isi desfasoara activitatea.Gripa este principala cauza a absenteismului de la locul de munca in sezonul rece.

Pentru angajator, gripa reprezinta un cost important, daca se iau in considerare absenteismul, productivitatea redusa (in cazul in care angajatii bolnavi continua sa lucreze sau se intorc la lucru inainte de disparitia simptomelor), plata orelor suplimentare si angajarea de personal temporar.In concluzie, retinem: oricine se poate imbolnavi de gripa; in fiecare an, gripa afecteaza in medie 20% din populatie; in medie, simptomele gripei dureaza 7 zile; vaccinarea este cea mai eficienta metoda de profilaxie a gripei

Motive pentru vaccinarea angajatilor: angajatii bolnavi de gripa lipsesc de la lucru   in medie intre 1 si 5 zile; angajatii bolnavi care continua sa lucreze au   productivitatea redusa cu pana la 50%; pentru angajatori, gripa reprezinta un cost   semnificativ, incluzand absenteismul,   productivitatea redusa, plata orelor   suplimentare si angajarea de personal   temporar, intarzieri ale proiectelor; studiile efectuate au demonstrat ca   vaccinarea reduce absenteismul cu pana la   70%; costul vaccinarii este mai mic decat costul asociat gripei.

12. Concluzii:

Urmarind evolutia virusului gripal si modul cum se manifesta la om,la un anumit numar de oameni,tineri si batrani,am constatat faptul ca numarul cazurilor de gripa se micsoreaza datorita administrarii vaccinului antigripal,realizandu-se astfel o reducere semnificativa a complicatiilor gripei,spitalizarii si moratlitatii.Insa numarul cazurilor de gripa poate si creste din cauza transmiterii virusului gripal de la persoana la persoana prin tuse,stranut,vorbire si din cauza nerespectarii schemei corespunzatoare de tratament precum si a scaderii imunitatii populatiei,astfel in cazuri foarte grave se ajunge la spiatlizare sau chiar la decese.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4160
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site