Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Studiu experimental si clinic privind implicatiile fumatului si consumului de alcool la nivelul cavitatii bucale

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Studiu experimental si clinic privind implicatiile fumatului si consumului de alcool la nivelul cavitatii bucale

Introducere:

Numeroase studii epidemiologice subliniaza rolul fumatului si consumului de alcool ca factori de risc dominanti in patologia cavitatii bucale. Actiunea asociata a acestora, determina un efect mai mult aditiv si probabil mai mult multiplicativ in producerea, in special, a cacnerului oral si a altor forme de cancere, sugerand sinergismul biologic al fumatului si consumului de bauturi alcoolice. Ca factori asociati celor dominanti mentionam: ocupatia, poluarea, ereditatea, familia, alimentatia.Ca factori acceleratori retinem: terenul pacientului, infectia HIV etc. Ca factori protectori actioneaza masurile epidemiologice preventive cum sunt dieta antioxidanta, igiena orala, controlul periodic dentar.




Afectiunile asociate fumatului la nivelul cavitatii bucale pot fi: afectiuni ale mucoasei orale (stomatita nicotinica - keratoza nicotinica, leucoplazia, tulburari gustative), afectiuni ale glandelor salivare (si aloadenitele), afectiuni dentare (carii urmate de fracturi de coroane, formarea de resturi radiculare, scaderea numarului de unitati functionale). Fumatul (forma de fumat - pipa sau tigarile - obiceiul si frecventa fumatului), constituie un factor factor de risc pentru sanatatea orala, prin agentii nocivi continuti, eliberati sau produsi ca urmare a consumului. Dintre acestia, anumiti produsi au un potential cancerigen ridicat: benzenul, compusii N-nitrozo (N-nitrozamina, N-nitro-zonornicotina, 4- metilnitrozamino-1,3-piridil-1-butanolul etc). Ca factori de risc, care se pot asocia consumului de tigari si efectul cancerigen al acestora, mentionam: malnutritia si, consecutiv acesteia, carenta de factori antioxidanti.

Afectiunile asociate consumului de alcool la nivelul cavitatii bucale pot fi: afectiuni ale mucoasei orale (leucoplazia, carcinomul spinocelular oral, hiperregenerarea mucoasei la nivelul planseului si al limbii - la margini si la baza, atrofia mucoasei), afectiuni ale glandelor salivare (sialadenoza parotidiana), afectiuni dentare (carii, parodontopatii). Consumul de alcool (tipul bauturii, cantitatea si frecventa consumului), constituie un factor de risc pentru sanatatea orala, prin modificarea susceptibilitatii celulelor mucoasei mucoasei orale la actiunea agentilor chimici cancerigeni si modificarea susceptibilitatii celulelor mucoase orale la actiunea agentilor chimici cancerigeni si, mai ales, ca urmare a asocierii consumului de alcool, cu alti factori, considerati ei insisi factori de risc pentru cancerul oral: alimentatia bogata in nitriti, malnutritia. Parodontopatiile secundare consumului sunt cauzate mai ales de igiena deficitara.

Avand in vedere frecventa fumatului si a consumului de alcool la populatia adulta, precum si influenta acestor factori asupra starii de sanatate orala, in cercetarea de fata s-a propus studierea efectelor celor doi factori asupra cavitatii bucale, in doua etape din ontogeneza: la animale tinere, in perioada preeruptiva (sobolani consumatori de alcool prin alaptare si fumatori pasivi); la subiecti umani, consumatori de alcool si fumatori activi, cu diferite forme de cancere orale.

Metode:

Au fost efectuate cercetari clinice privind efectele fumatului si consumului de alcool la pacienti cu diferite forme de afectiuni dentare si afectiuni ale glandelor salivare.

Cercetarile au fost efectuate pe un lot de 200 de pacienti: 100 de sex feminin, 100 de sex masculin, in functie de grupele de varsta, cuprinse intre: 15-30, 31-45,46-60, >61 de ani, si in functie de mediul de provenienta: urban, rural. Astfel, s-au constatat urmatoarele date statistice: femei cu afectiuni dentare, provenite din mediu urban: varsta cuprinsa intre 15-30 ani 26%; intre 31-45 ani 21%; intre 46-60 ani 18; >61 ani 15%. Barbati proveniti din mediul urban, cu afectiuni dentare, cu varsta cuprinsa intre 15-30 de ani 25%; intre 31-45 de ani 22%; intre 46-60 de ani 16%; >61 de ani 11%. Femei cu afectiuni dentare provenite din mediul rural, cu varsta cuprinsa intre 15-30 ani 30%; intre 31-45 ani 23%; intre 46-60 ani 12%; >61 ani 8%. Barbati proveniti din mediul rural, cu afectiuni dentare, cu varsta cuprinsa intre 15-30 de ani 27%; 31-45 de ani 26%, 46-60 de ani 14; >60 7%.

Femei si barbati proveniti din mediul urban si rural, suferind afectiuni dentare pe categorii de varsta:

Femei cu afectiuni ale glandelor salivare, provenite din mediul urban, cu varsta cuprinsa intre 15-30 ani 6%; intre 31-45 ani 8%; intre 46-60 ani 12%; >61 ani 14%. Barbati cu provenienta din mediul urban, cu afectiuni ale glandelor salivare, cu varsta cuprinsa intre 15-30 de ani 7%, intre 31-45 de ani 10%; intre 46-60 de ani 12%; >61 de ani 16%. Femei cu afectiuni ale glandelor salivare, provenite din mediul rural, cu varsta cuprinsa intre 15-30 ani 9%; 31- 45 ani 11%; 46-60 ani 14%; >60 ani 15%. Barbati proveniti din mediul rural, cu afectiuni ale glandelor salivare, cu varsta cuprinsa intre: 15-30 ani 10%; 31-45 ani 11%; 46-60 ani 15%; >61 ani 19%.

Femei cu provenienta din mediul urban si rural, cu afectiuni ale glandelor salivare pe categorii de varsta:

Femei si barbati proveniti din mediul urban si rural, suferind afectiuni dentare si ale glandelor salivare:

Afectiuni dentare

Afectiuni ale gl. salivare

Total

M.Urban

M.Rural

Total

M.Urban

M.Rural

Total

Femei 15-30 ani

26

30

56

8

9

17

73

Femei 31-45 ani

21

23

44

9

11

20

64

Femei 46-60 ani

18

12

30

12

16

28

58

Femei >61 ani

11

8

19

17

18

35




54

Barbati 15-30 ani

25

27

52

7

10

17

69

Barbati 31-45 ani

22

26

48

10

11

21

69

Barbati 46-60 ani

16

14

30

12

15

27

57

Barbati >61 ani

11

7

18

16

19

35

53

Total

150

147

297

91

109

200

497

Rezultate:

1.La pacientii consumatori de alcool si fumatori (n=200), cu diferite forme de afectiuni dentare si ale glandelor salivare, se constata: debutul timpuriu al cariilor, sub 30 de ani; frecventa crescuta intre varsta de 31-60 de ani, si edentitia sau dentitia protezata la persoanele cu varsta >60 ani.

2.Conform scalei numerice stabilite pentru consumul de tigari si alcool s-a constatat ca numarul subiectilor cu afectiuni ale glandelor salivare este mai mic decat al celor cu afectiuni dentare, astfel numarul celor carora le sunt afectate glandele salivare creste: in functie de varsta, sex masculin si mediul de provenienta rural.

Discutii:

Numeroase cercetari epidemiologice au evidentiat rolul fumatului si consumului de bauturi alcoolice ca factori de risc pentru starea de sanatate orala si, in special, pentru producerea cancerelor orale.

Frecventa carcinomului pinocelular oral a fost estimata la valori intre 80% in S.U.A. si 95% . Asocierea celor 2 factori ar mari riscul de cancer oral de 6,2 ori, comparative cu efectele fumatului care ar mari riscul de numai 2,2 ori, asa cum reiese din cercetarile effectuate pe populatia japoneza. Majoritatea consumatorilor de alcool si a fumatorilor sunt barbatii. La acestia, frecventa cancerelor orale este de 1,7 ori mai mare ca la femei.

Numeroase studii insista asupra masurilor epidemiologice preventive antifumat si antialcool in cancerul oral in investigatii effectuate in S.U.A., Italia si China.

Concluzii:

1. Pacientii fumatori si consumatori de alcool prezinta diferite grade de edentatie si diferite forme de afectiuni ale glandelor salivare.

2. Afectiunile dentare apar la fumatorii moderati si la consumatorii ocazionali de alcool, cat si la fumatorii cronici si consumatorii zilnici de alcool, asociat sau nu cu alti factori de risc.

3. O frecventa crescuta a afectiunilor ale glandelor salivare diagnosticate apare la barbati cu varsta >61 de ani.

4. Starea de sanatate orala poate fi asigurata prin masuri preventive de o deosebita importanta (control periodic stomatologic, respectarea obiceiurilor de igiena locala, dieta corecta) si evitarea factorilor de risc (fumatul si alcoolul), a caror influenta apare timpuriu sub forma efectului cariogenetic si se manifest ape parcursul vietii, ducand cu timpul la edentatie de etiologie carioasa cu evolutia in anumite cazuri spre cancere orale.

Bibliografie:

1. AWWAD, S.: JAROS, E.; SOMES, J.; LUNEC, J. P53 overexpression in heah and neck carcinoma and radiotherapy results. Int. J. Radiat. Oncol. Biol. Phys. 1996, 34 (2): 323-332.

2. ASHTON, H.: STEPNEY, R Smoking Psichology and pharcacology. Tavistock Publication, London 1982

3. DIANA, J.N. Tabacco smoking and nutrition, Am. NY. Acad Sci. 1993, 1-11



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 965
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site