Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

AperitiveBauturiCarne pesteCarne porcCarne puiCarne vitaDulciuriFainoase
LegumePastePentru copiiPentru iarnaSalateSupe si ciorbeUmpluturi

CARNATI

carne porc



+ Font mai mare | - Font mai mic



CARNATI

La scrisoarea trimisa de mine la Biblioteca Academiei si la Arhivele Statului, prin care solicitam informatii si documente oficiale legate de inventarea si dezvoltarea tehnologiei umplerii unor cilindri moi, de origine organica - mate in limbaj curent - cu alte componente tot animale, tehnologie incheiata relativ rotund, cu un rezultat denumit general carnati, mi s-a raspuns destul de ireverentios,



Nu comentez, la ce te poti astepta, suntem o tara inapoiata, departe de marile performante birocratice mondiale.

Mai mult insa, am fost refuzat si la OSIM, cand am inregistrat o cerere oficiala de depunere si omologare a marcii "carnati de porc cu miroase si usturoi' (ca doar toti au devenit proprietarii exclusivi ai unor cuvinte: unul are toate consoanele din Dracula, altul zice ca ale lui sunt slovele din Champagne - eu de ce sa nu ma fac stapan pe vocabula carnat?). Desi nu paseam, epigonic si plagiator, pe urmele nimanui - ma refer strict la marca - si nici nu uzurpam, sper, vreun drept consfintit al nici unui proprietar, mi s-a zis, in fata, nu!

Pentru mai mare siguranta si ca sa evit o tragedie personala cu bataie, am mituit regeste registratoarea cu 512 lei si am intrebat-o, in soapta, ventrilogistic, privind cu ochii nevinovati in tavan "Carnatu' e cumva inregistrat de holdingul Tiriac?' A negat furibund din cap si din pieptul palpitand tulburat si si-a aruncat privirea pe fereastra pe unde patrundea lumina calda a amiezii.

Asa ca am tras imediat doua concluzii: carnatul se cufunda in istoria nescrisa a lumii, fiind chiar mai vechi decat Arhivele Statului; marca "carnat' are un proprietar chiar mai important decat holdingul Tiriac, deci, dupa cum sugera indraznet din leaganul pieptilor registratoarea, n-ar mai putea fi decat de origine divina.

Asta explica total.

. 3 kg carne macra porc . 1,5 kg slanina

* 3 capatani usturoi . sare, piper dupa gust

* mate (se tin in apa rece, sa nu se usuce)

. miroase: cimbru, ienibahar (cam 2 linguri)

* Stilul "din bardita', deci se toaca normal carnea si slanina, bucatele

. Si usturoiul se toaca, pasta, cu putina apa rece

* Se framanta cu sare, usturoi, miroase
. Se umplu matele:

a)  mai lejer cele ce se vor manca proaspete

b)  mai infundat cele ce merg la afumatoare (si mai sarat - condimentat)

Vesticii - Oradea si Arad - precum si secuii pun multa paprica (boia) ceea ce da carnatilor o frumoasa culoare rosiatica.

Carnatii se fac si in combinatii foarte savante: porc cu capra, cu vaca, cu oaie, si chiar vanat - urs, mistret, iepure - sau alta carne.

Se fac carnati si fara porc: cine n-a auzit de celebrii VJSLI de Hateg, carnati de oieri, facuti din carne de capra si oaie, amestecata?

CARNATII DE PLESCOI, CARNATII OLTENESTI sunt alte cunoscute "marques deposees' ale macelarilor romani, GHIUDEMUL, CARNACIORII DE BRAN, URSARII DE BARGAIE (ghiciti cu ce carne se amesteca porcul pe Valea Bargaielor?) chiar si SALAMUL DE SIBIU (ca ce e salamul decat carnatul plecat la oras, sa se faca domn!?), iata un patrimoniu original ce poate face cinste oricarei bucatarii din lume!

Si astept earciumarul cu ambat si idei care sa-si trimita bucatarul si camionul prin tara, acolo unde e matca acestor minunatii, sa faca intelegeri serioase si cinstite cu oamenii locului si sa-si urce stabilimentul la cel mai inalt rang, acela al ofertei cu produse de origine controlata.

Frate "restaurantor', ia dumneata carnati adevarati de la Plescoi, branza in coaja de brad de la Sboghitesti-Arges, fa mata o lista, ba chiar si o expozitiune cu cateva branzeturi romanesti, asa putine cate sunt ele, cu de-ale porcului, multe, si altele, carnatarii de ti le-am spus mai sus, gusta si alege vinurile bune si vechi romanesti de la mama lor prefiloxerica, Francusa, Grasa, Zghihara, Busuioaca, Tamaioasa, Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Galbena, Plavaie, Ros i oara, Basicata, Creata, Mustoasa, Corb, Seina, Cramposie, Somoveanca, Cadarca, lordana, etc. (vezi cate sunt?) arde-i vreo zece gatituri pe "vechi' - ciorbe, mamaligi, sarmale, saramuri etc - si de nu te vei imbogati mata pe spinarea noastra si a veneticilor ce vin sa ne suga originalitatea (asa cum e ea, modesta sau socanta), sa nu-mi spui mie (ma opresc aici cu retorica) cum vei vrea sa-mi spui.

Mosii de Craciun, sunt o pomana din produse alimentare preparate din carne de porc (carnati si carne fripta) si faina de grau (colac sau paine) insotite de o lumanare aprinsa in prima zi de Craciun, observatii astronomice, previziuni meteorologice, incercarea norocului, alungarea spiritelor mortilor, ingroparea Craciunului sau a Anului Vechi, actele de profilaxie si de divinatie, vrajile si farmecele.
(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an')



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 765
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved