Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

SPORTUL SI PERSONALITATEA

Fitness

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Exercitii pentru muschii abdominali
EXERCITII PENTRU MUSCHII ABDOMINALI
EXERCITII PENTRU MUSCHII DORSALI - poze
COMPOZITIA ALIMENTELOR
Tipul somatic
EXERCITII PENTRU MUSCHII ABDOMINALI
Receptorul androgen
PRINCIPALELE GRUPE DE MUSCHI
Ce sunt steroizii ?
SPORTUL SI PERSONALITATEA


SPORTUL SI PERSONALITATEA




1. Tipuri de personalitate

2. Tipuri somatice si corespondenta dintre sportul practicat si alura corpului

3. Imaginea contemporana a corpului ideal

„Personalitatea reprezinta un set de trasaturi psihice care caracterizeaza fiecare individ. Cercetatorii sugereaza ca personalitatea are un rol important in alegerea unui sport sau a unei alte activitati si ca ea influenteaza performanta.”[1]

Ca si concept, personalitatea este dupa cum afirma Richard Meili obiectul ultim si prin urmare cel mai complex al psihologiei. Studiul personalitatii nu este numai cea mai ambitioasa, ci si cea mai veche arie de interes din cadrul psihologiei; primul care a cercetat aceasta problema a fost Hipocrat (400, i.Cr). Dupa Paul Fraisse (colectia „Psyché”, 1970), „personalitatea este organizarea dinamica a aspectelor cognitive, conative, fiziologice si morfologice ale individului.”

1. Tipuri de personalitate

Oamenii pot fi clasificati in: extrovertitii si introvertiti ca si dimensiune psihologica a personalitatii. „Heysenck a emis ideea ca subiectii extravertiti ar fi cei care cauta o cantitate importanta de stimulare. „Acesata teorie sta la originea scalei de evaluare a extraversiunii. C.Jung a facut din extravesiune una din cele doua caracteristici de baza ale clasificarii sale psihologice.” A.Braconnier”.

Extrovertitii sunt plini de viata, sociabili, optimisti, comunicativi si activi.

Cercetatorii arata ca extrovertitii au urmatoarele tendinte: - agreaza agitatia;

- se plictisesc la antrenamente;

- se bucura de competitiile importante;

- devin nerabdatori cand practica exercitii complicate;

- le plac sporturile cu multa actiune;

- au performante mai bune la tensiune psihica ridicata;

- au toleranta mai ridicata pentru durere;

- prefera sporturile de echipa.

Introvertitii sunt timizi, tacuti, calmi, meditativi si atenti.

Cercetatorii arata ca introvertitii au urmatoarele tendinte:

- prefera sporturile individuale;

- nu agreeaza agitatia;

- muncesc din greu la antrenamente;

- devin nervosi inaintea competitiilor importante;

- efectueaza bine exercitiile complicate;

- agreeaza sporturile care implica mai putin dinamism;

- au performante mai bune la tensiune psihica scazuta;

- nu le plac sporturile care implica contact fizic;

- au toleranta mai scazuta pentru durere.

Atentie !

O persoana nu poate fi etichetata ca introvertit sau extrovertit decat daca este analizata atent in diferite situatii. (O persoana care este foarte comunicativa cu prietenii poate fi timida si tacuta cu strainii.)

Legaturile dintre personalitate si sport sunt generalizari; intotdeauna exista exceptii, de exemplu introvertiti care practica sporturi de echipa.

Exista multe alte moduri de a clasifica personalitatea.

2. Tipuri somatice si corespondenta dintre sportul practicat si alura corpului

Somatic – referitor la corp, al corpului.

Tipurile somatice descriu modul in care este alcatuit corpul. Ele arata conformatia corpului. https://www.doctor.info.ro): Aprecierea fiecarui tip somatic se realizeaza dupa o scala numerotata de la 1 la 7. Exista trei tipuri extreme:

- endomorf extrem cu indicele somatic 7.1.1.



- mezomorf extrem cu indicele somatic 1.7.1.

- ectomorf extrem cu indicele somatic 1.1.7.

Majoritatea oamenilor se situeaza intre aceste extreme, avand indicele somatic cuprins intre valorile expuse mai sus.

Corespondenta dintre sportul practicat si alura corpului

O anumita constitutie a corpului face o persoana mai potrivita pentru un sport decat pentru altele. De exemplu, pentru saritura in inaltime:

- Inaltimea mare si greutatea scazuta reprezinta un avantaj.

- Este necesara o musculatura puternica pentru viteza si salt.

- Constitutia ideala: ectomorf + mezomorf; numita si mezo-ectomorfa.

Este necesara forta, putere pentru a impinge adversarul.

Sportivul trebuie sa aiba o greutate mare, astfel incat sa fie greu de impins sau ridicat.

Constitutia ideala : mezomorf + endomorf, numita si endo-mezomorfa.

Persoanele mezomorfe au o musculatura bine dezvoltata.

Persoanele ectomorfe sunt subtiri si inalte.

Hartile somatice

Indicii tipurilor somatice se pot observa pe hartile somatice.

Cea prezentata alaturi arata indicii medii corespunzatori grupurilor de sportivi de performanta.Toti indicii sunt grupati spre unghiul mezomorf. Aceasta arata importanta tesutului muscular. Halterofilii si luptatorii au un caracter endomorf mai pronuntat.

3. Imaginea contemporana a corpului ideal [4]

Istoria, cu precadere istoria artei, dezvolta cronologia interesului pentru corpul uman, de la idealul frumusetii umane preantice si antice, la dispretul si chinuirea lui in epoca medievala, apoi la Renastere si epocile moderne si postmoderniste, in care se consemneaza diferitele atitudini fata de frumusetea fizica si spirituala a omului. Grecii inca din perioada arhaica, au tintit catre un ideal al omului complet, atat fizic cat si spiritual. Intreaga cultura si civilizatie occidentala au gasit in acest ideal un model demn de urmat. Revenind la Jaeger, acesta afirma: ”numai ea singura, cultura este capabila de a purta in spirit imaginea omului asa cum ar trebui sa fie, utilitatea devenind in acest caz un criteriu indiferent sau in orice caz neesential, criteriul esential fiind kalos, frumosul, in sensul la care ne obliga modelul pe care vrem sa-l atingem, idealul”.

Ideea legaturii stranse dintre minte si trup, ca idee fundamentala a educatiei elene, a devenit un ideal cultural- educativ al majoritatii scolilor pedagogice clasice si moderne. Autoplastia este actiunea de modelare a propriei fiinte - indeosebi corporale - prin activitati specifice. Din punctul de vedere al practicii activitatilor corporale, individul uman isi modeleaza cu precadere fiinta corporala. Caracteristica autoplastica provine din motivatia individului, din intentia a realiza dezvoltarea armonioasa a corpului propriu si, prin aceasta, de a dobandi o imagine superioara despre sine ca persoana.

Aspectul acesta este bine reliefat in activitatile gimnice, amintite mai sus (exercitii calisthenice, ritmice, de formare si expresie corporala, culturism) si destul de accentuat in pregatirea performantei sportive (pregatirea fizica si lucrul in „sala de forta”, in activitatile compensatorii si chiar in cele de timp liber si recreativ. Mai retinem si semnificatia de ordin general a caracteristicii autoplastice a activitatilor corporale, si anume, contributia la dezvoltarea capacitatii de adaptare la situatii noi, cu promptitudine si suplete. Chiar daca acest complement al activitatilor corporale nu este explicit sau vizibil exprimat in psihopedagogia exercitiilor fizice, el este prezent in mod permanent in viata, stand si la baza educarii “plasticitatii” corpului si miscarilor in disciplina mai noua (totusi, cu traditii milenare) a expresiei corporale, in gimnastica ritmica, patinaj si inot artistic, dansuri, culturism si fitness.

Frumusetea corporala impreuna cu frumusetea armoniei miscarilor au fost, din toate timpurile, valorile estetice cele mai laudate si premiate. Plastia corporala, “kalos” coreleaza cu “agathos” din expresia vechilor greci “Kalos kai agathos” - Frumos si bun.

Kalokagathia a reprezentat conceptia estetica din filosofia vechilor greci, conform careia frumosul (kalon) se afla in indisolubila unire cu binele (agathon), esteticul cu eticul. Acest concept este dezvoltat de Socrate si Platon, dupa care frumosul nu poate exista decat ca manifestare a ceea ce este si moral. Spre deosebire de alte epoci, conceptul de corp uman un mai reprezentata astazi un simplu „suport material” in care salas­luieste spiritul individului. El reprezinta din ce in ce mai mult o com­ponenta importanta a personalitatii umane. Conceptia actu­ala despre corp tinde sa-l transforme pe acesta intr-un obiectiv de interes major al omului contemporan, care este atras de o ima­gine fizica ideala, imagine care sa-i serveasca si sa corespunda normelor si regulilor sociale.

La prima vedere, o reflexie filozofica asupra imaginii unui corp uman perfect construit, poate parea fara sens. Viata in sine solicita corpul, asa cum este el reflectat si prezent, zi de zi. Asa ca, relatia individ - corp este perceputa si poate fi analizata ca o simpla relatie instinctuala.

Totusi exista diferite moduri de a exista a corpului uman si diferite conceptii ale indivizilor de a convietui si a intelege aceasta relatie. Nu este locul aici de a analiza relatiile dintre oameni si corpurile lor si nici ale modalitatilor diferite de existenta a corpului uman. Insa o analiza a relatiilor particulare corp-persoana, atunci cand (sau daca) se accepta modelarea lui dupa unele idei sau modele pe care le propune cultura contemporana, ar fi de interes.

Intrebarea este daca ne intereseaza propriul corp, ca pe un obiect, ca pe un simplu fetis, sau daca ne intereseaza mai de­graba motivele care duc la involutia trupeasca (lumeasca) de-a lungul vietii fiintei umane? Aceasta intrebare este justificata, avand in vedere con­textul epocii industriale in care muncile grele sunt automatizate. Atata timp cat exista o intelegere corecta a necesitatii in­fluentarii fizice al propriului organism si atata timp cat se folosesc modalitati optime de producere a unor modelari fizice, in fun­ctie de caracteristicile si potentialurile fizice individuale si in functie de cultura si cerintele societatii in care traim, aceasta conceptie este laudabila.

De-a lungul istoriei au mai fost prezentate corpuri perfecte, dar niciodata asa cum sunt ele mediatizate astazi. Moda im­pune un singur model pe care toata lumea il accepta. Daca do­resti sa fi modern esti obligat sa-ti modifici propriile carac­teristici conform modei, prin diferite modalitati.

O modalitate de manipulare a prezentei fizice a indivizilor este reprezentata de operatiile estetice. La inceput operatiile estetice au avut rol reparatoriu in urma unor vatamari fizice iremediabile, mai tarziu ele au trezit interesul marilor vedete in scopul de a-si remedia defectele estetice. Astazi chirurgia estetica sta la indemana oricui, fiind chiar puternic mediatizata prin programele comerciale ale televi­ziunilor si prin lumea internetului.

Adevarata fateta a modelului ideal este reprezentata, de fapt, de conexiunile dintre perfectiunea estetica si evolutia etica a persoanei. Deci corpul ideal nu este doar estetica ci si etica. Dietele si activitatile fizice sunt cele mai bune cai de a-ti dirija propriul corp si implicit propria-ti viata. Controlul si puterea de supraveghere a infatisarii fizice este considerata o activitate etica, fara de care nu se poate ajunge la o integritate morala. Pe langa aceasta antrenamentul regulat si constient nu este o activitate neutra ci stimulatoare, rezultatele obtinute maresc increderea in fortele proprii. O persoana de succes trebuie sa-si mentina conditia fizica si silueta chiar daca este pusa in situatia de a apela la dieta si exercitii fizice.



Conotatia termenilor „muschiulos” si „slaba” s-a schimbat foarte mult in ultimii ani, si are acum o reala conotatie etica. Daca in trecut muschii erau asociati cu insensibilitatea, prostia si animalismul, acum muschii sunt un simbol al atitudinii corecte in fata vietii. Daca in trecut o femeie obeza era asociata cu maternitatea, frumusetea si caldura caminului, acum o femeie slaba simbolizeaza incredere in sine, libertate si control. Sa fi musculos, respectiv, slaba, inseamna ca te intereseaza propriul corp si ca ai puterea sa-ti „slefuiesti” propria viata.

Corpul musculos este prezentat din ce in ce mai des in mass-media, in filmele de succes si in reclamele comerciale ale televiziunilor ca un simbol al sigurantei de a deveni ceea ce ti-ar placea sa fi si o modalitate fara de care nu poti obtine succes, putere, bani si afectiune.

Valoarea sociala a femeii este asociata cu prezenta fizica, cu silueta si cu conceptia de aparitie publica. Pentru orice femeie infatisarea este foarte importanta pentru ca o prezenta placuta si atractiva o ajuta sa-i castige mult mai usor locul de munca, statutul, popularitatea, prietenii, relatiile si posibilii parteneri doriti.

Silueta si agreabilitatea reprezinta simbolurile unei femei de succes: statut socio-economic stabil, independenta si control de sine. Excesul de greutate corporala, reflecta inadaptabilitate morala sau personala, lipsa de vointa, dezordine interioara, si este un semn al disconfortului emotional moral si spiritual.

Ideea de cult al corpului feminin si masculin a devenit din ce in ce mai puternica. Din acest motiv, acuzele si criticile la adresa corpurilor inestetice devin tot mai acerbe, iar persoanele neingrijite sunt incadrate in mediocritate si inferioritate etica.

In acest context este interesant de observat ca notiunile si imaginile de slab, respectiv subtire a top-modelelor si corpolent respectiv muschiulos al bodybuilderilor, au patruns pana si in jucariile copiilor.

Papusile bebe, au fost inlocuite cu Barbie si cu Ken care reprezinta fata de cariera si baiatul plin de succes. Nu este surprinzator faptul ca aceste doua imagini repre­zinta pentru diferiti indivizi un criteriu de evaluare proprie.

Ansamblul de reguli morale ce privesc capacitatea de autocontrol, reprezinta punctul culminant al constructiei sociale a omului modern. A fi in stare sa-ti controlezi aspectul fizic, profilul intelectual si etic reprezinta de fapt scopul real al vietii.

Suntem cu totii supusi presiunilor sociale ce ne cer sa demonstram calitati obiective conforme cu energia reglata de normele sociale. Reusita modelarii noastre fizice in concordanta cu cerintele modei fac dovada practica si evidenta a puterii noastre de autocontrol. Convingerea ca avem puterea sa ne corectam neajunsurile fizice, ne incurajeaza sa dorim un corp ideal.

Astfel bodybuilding-ul a ajuns in tarile vest - europene un fenomen foarte semnificativ in acest sens. Acest fel de activitate fizica te invata cum sa actionezi asupra tuturor grupelor mus­culare cu o precizie tehnologica care sa-ti permita „sculptarea” dorita a intregului corp. Consecinta a acestui fapt este ca, din ce in ce mai multi oameni sunt convinsi ca corpurile lor sunt doar niste simple obiecte pe care le pot modela sau reconstrui dupa bunul lor plac.

Prin intermediul mass-mediei, si nu numai, ni se spune frecvent ca ne putem alege propriul corp si ca visul nostru, de a ne fauri un corp ideal poate sa devina realitate. Suntem convinsi frecvent ca daca dorim ceva putem obtine fara probleme.

Acest mesaj vorbeste de un corp perfect care poate fi construit usor prin gimnastica sau dieta. Toate aceste mesaje fac ca mitul controlului sa fie din ce in ce mai puternic.

Partea intunecata a modelarii fizice, pe care nu o spune nimeni, consta in consecintele unei practici necontrolate, cu rezultate fatale determinate de dependenta de exercitii si de dereglari alimentare. Astazi oamenii nu intra in viata interactionala ca unitati independente si interdecizionale, iar putini dintre acestia ope­reaza cu principiile abstracte ale teoriei deciziei rationale. Particularitatile sociale politice si culturale ale persoanelor precum si experienta pe care au acumulat-o, influenteaza des deciziile pe care ei sunt pusi sa le ia. Daca nu ar exista termenul de „decizie libera”, factorii care contribuie la slefuirea comportamentului ar fi influentati de multe constrangeri care ar avea consecinte periculoase. Consecintele periculoase a bodybuilding-ului (me­ga­rexia) si a dereglarilor alimentare (anorexia).

Problema este ca in societatea moderna, in special in randul tinerilor si a persoanelor adulte active, constiente de necesitatea imbunatatirii imaginii proprii, acest deziderat este perceput diferit, din doua puncte de vedere:

- al indivizilor care inteleg corect importanta conceptului de „good look” si incearca infaptuirea lui in mod natural, mentinand un control permanent in limitele decentei,

- al indivizilor care inteleg gresit conceptul de „good look” si pierd controlul asupra imaginii armonioase si placute a prezentei lor fizice, folosind metode artificiale.

In cazul celei de a doua categorii de indivizi, consecinta nefasta a neintelegerii limitelor de modelare a propriului corp duce la triumful unui trup impersonal care incearca sa ascunda golul interior creeat de instrainarea lui fata de vechea identitate si la triumful unui individ care devine incapabil sa-si accepte adevarata natura, obarsie si existenta. Un astfel de individ va deveni cel mai probabil un caz patologic, iar noul lui „habitat”, va fi incapabil sa-i inteleaga noile impulsuri si nevoi.

Aceasta situatie se intalneste in cel putin doua cazuri patologice, diametral opuse, din cauza intelegerii diferite a conceptul de sine si a rezultatului la care se doreste sa se ajunga in urma manipularii severe a propriului corp:

- anorexia - boala mentala caracterizata prin repulsie fata de alimente, ce produce pierdea totala a poftei de mancare si pierderea stapanirii de sine in scopul de a slabi;

- megarexia - corpolenta excesiva - boala mentala caracterizata prin practicarea in exces a exercitiilor fizice asociate cu consumul de anabolizante si prin pierderea controlului de sine in scopul castigarii corpolentei.

Similitudinea intre cele doua situatii este reflectata in manipularea excesiva si severa a propriului corp. Persoanele care cad victima unei astfel de situatii, sunt considerate persoane cu comportament patologic cauzat de ideea gresita despre imaginea corpului perfect.

Prin implementarea ideii de acceptare a remodelarii propriul corp dupa capriciile modei si nu dupa paternul cultural, se ajunge uneori la diete stricte si la antrenamente severe, ce duc unele persoane la repulsie fata de alimentatie sau la consum inrait de exercitii fizice si anabolizante. Consecintele acestor situatii, nu sunt numai negative ci si periculoase, iar presiunea psihica asupra victimelor poate avea, consecinte patologice.

Cu toate ca aceste consecinte privesc o mica parte a populatiei, totusi, argumentarea necesitatii constructiei sociale a corpului, devine dificila cu atat mai mult cu cat, modelele pot fi diferite in functie de deosebirile dintre culturi si societati.

Notiunea de „naturalete corporala” presupune, ca corpul uman exista si este inteles separat de interpretarea sociala a realitatii. Orice persoana, in intruchiparea sa, pentru a trai nu are doar dorinte si nevoi contextuale istorice si culturale ci si numeroase nevoi si dorinte sociale.

Atat persoanele anorexice cat si bodybuilderii sunt niste victime a unui control extrem al corpurilor lor in incercarea de a ajunge la imaginea corpului perfect. In astfel de context anorexicii vor sa piarda din greutate fara sa aiba importanta cat sunt de slabi, chiar daca scopul lor nu este numai utopic. Corpul anorexic nu este numai un corp docil a carui nevoi si dorinte sunt controlate si negate dar este de asemenea o consecinta a comportamentului unei persoane foarte bolnave, in care se poare citi, cu oroare, triumful suferintei.

Bodybuilderii sunt ahtiati dupa cresterea masei musculare si tonusului musculaturii pectorale in special. In acest sens comportamentul lor este exact opusul anorexicilor. Corpul lor musculos este modalitatea lor de a subscrie „directivelor” culturale a corpului perfect. Grasimea este vazuta ca primul dusman la fel ca si mancarea pentru anorexici. Asa cum persoanele anorexice vor sa scada in greutate fara sa aiba importanta starea corpul lor, tot asa si bodybilderii vor sa-si mareasca masa musculara fara sa ia in considerare ca sunt deja prea mari.

Scopul bodybuilderilor este de asemenea utopic si poate deveni periculos in special cand ei incep sa ingereze substante anabolizante, daunatoare organismului. Cresterea masei musculare poate fi vazuta ca un fel de „megarexie „ si astfel obsesia cresterii masei musculare este de fapt cealalta parte a aceeasi probleme. Bodybuilderii si persoanele anorexice isi modeleaza propriile corpuri pentru a fi acceptati si isi folosesc propriile corpuri ca o modalitate de a-si controla propriile vieti. Adevaratul scop a bodybuilderilor si a anorexicilor este puterea de control asupra propriului corp si dorinta acestora de a starni admiratia celorlalti.



Actionand asupra corpului lor bodybuilderii si anorexicii se ghideaza de fapt dupa valorile culturale dominante. Constructia fizica a corpurilor este vazuta ca o modalitate de a ajunge la succes, de a atrage atentia, de a obtine dragostea si in final de a iti construi o identitate masculina. Prin aspectul lor mare bodybuilderii cred despre ei insusi ca sunt mari. Rezultatul este pierderea identitatii personale si o goliciune interioara pe care nimeni nu o poate satisface. Prin construirea propriului corp bodybuiderii isi demoleaza propria personalitate si nu mai sunt in stare sa simta propriile nevoi si senzatii. Durerea foamea si oboseala sunt in mod frecvent negate. Dar negarea nevoilor primare atrag dupa ele o negare a autenticitatii.

Persoanele anorexice si bodybulderi trebuie sa fie ajutati prin psihanaliza sa-si dezvolte perceptia corecta a propriei corporalitati, unde nevoile si apetiturile fizice pot fi cunoscute si acceptate ca si senzatii proprii. Psihanalistii se straduiesc sa creeze medii de reabilitare emotionala unde nevoile sa fie pe de-a intregul acceptate si recunoscute. Aceste fenomene au in comun ideea ca trupul nostru natural este ceva imperfect care nu poate fi acceptat asa cum este.

Opinia noastra este ca trebuie sa ne controlam, sa ne influentam corpul si sa-l schimbam in functie de cerintele societatii contemporane, dar numai in masura in care, consecintele acestui lucru sunt constructive, fara sa afecteze integritatea psihica si fizica a individului.

Intrebari curs IX SPORTUL SI PERSONALITATEA

1. Alegeti dintre trasaturile enumerate mai jos cele specifice tipului de personalitate

extrovertit:

a) prefera sporturile individuale;

b) agreeaza agitatia;

c) nu agreeaza agitatia;

d) se plictisec la antrenament;

e) muncesc din greu la antrenament;

f) se bucura de competitii importante;

g) devin nervosi inainte de competitii importante;

h) le plac sporturile cu multa actiune.

2. Alegeti dintre trasaturile enumerate mai jos cele specifice tipului de personalitate

introvertit:

a) nu agreaza agitatia;

b) efectueaza bine exercitii complicate;

c) devin nerabdatori cand practica exercitii complicate;

d) prefera sporturile de echipa;

e) au toleranta ridicata la durere;

f) au toleranta scazuta la durere;

g) nu le plac sporturile care implica contact fizic;

h) apreciaza sporturile care implica mai putin dinamism.

3. Ce inseamna tipul somatic ectomorf ?

a) umeri largi, solduri inguste;

b) mult tesut adipos depus pe coapse si brate;

c) glezne si incheieturi subtiri;

d) torace si abdomen ingust.

Care sportivi sunt situati intre tipul somatic mezomorf si endomorf ?

a) -

b) -

Raspunsuri curs IX

b, d, f, h.

a, b, f, g,h.

d.

a - halterofilii, b - luptatorii.



Rose Marie Gallagner,(2000), Recapitulari prin diagrame, Educatie fizica, Editura All Educational, p.48

Carmen Isac, Teza dedoctorat, (2005), Educarea expresivitatii corporale in lectia de educatie fizica scolara, ANEFS

Roland Doron, Francoise Parot (2006)– Dictionar de psihologie, Editura Humanitas, pg.313.

Rusu Flavia (2008) – Note de curs Fitness, multiplicat UBB, Cluj-Napoca






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 657
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site