Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

MASURAREA APTITUDINILOR MOTRICE GENERALE, A CAPACITATII MOTRICE, A CONDITIEI FIZICE (FITNESS-ului), A CAPACITATII DE PERFORMANTA MASURARI IN DOMENIUL COGNITIV Sl AFECTIV

Sport

+ Font mai mare | - Font mai mic




MASURAREA APTITUDINILOR MOTRICE GENERALE, A CAPACITATII MOTRICE, A CONDITIEI FIZICE (FITNESS-ului), A CAPACITATII DE PERFORMANTA MASURARI IN DOMENIUL COGNITIV Sl AFECTIV

1. APTITUDINILE MOTRICE; CAPACITATEA MOTRICA




In capitolele anterioare am prezentat tehnicile masurarii diferitelor aptitudini motrice care conditioneaza performanta, din punctul de vedere psihomotric. insumarea acestor aptitudini, in forme originale si individuale, este realizata in capacitatea de prestatie fizica a individului.

Aptitudinea motrica globala este constituita dintr-un numar mare de factori si se exprima printr-un scor insumat.

In functie de conceptia generala despre inzestrarea si capacitatea motrica, diferiti autori si societati profesionale au descris anumiti factori componenti ai aptitudinii motrice generale, precum si probe mai mult sau mai putin exacte si valide pentru masurarea acestora. in acest scop au fost propuse baterii de teste motrice pe care manualele de masurare si evaluare a capacitatii si „conditiei' motrice le descriu (vezi si lucrarile Barrow, Darst, Denisiuk, Fleish-man, Kirkendall, Safrit, Thomas & Nelson, Zatiorski s.a.).

Conditia fizica (fitness)

Socotim necesara o scurta discutie asupra termenului folosit aici. in anii '30 ai secolului trecut se folosea termenul de „conditie', pentru a indica starea de pregatire pentru activitate a unui individ. Literatura anglosaxona foloseste termenul de fitness cam pentru aceiasi lucru, in­trucat acest termen se traduce cu „potriveala', adica „stare de sanatate si putere pe care o ai pen­tru a fi capabil sa faci o munca grea sau sport' (in Longman Doctionary) si care nu inseamna altceva decat „adaptare buna' la solicitari, ceea ce se asociaza conceptului de adaptare pe care 1-a descris Charles Darwin in „De 1'origine des especes par voie de selection naturelle', aparuta in 1859. Literatura din domeniul activitatilor corporale confera termenului doua acceptiuni: conditia fizica pentru activitate normala, componenta a calitatii vietii si „conditia' sportivului.

Activitatile pentru conditie fizica (fitness)

Activitatie pentru „conditie' au insotit in mod permanent pregatirea sportivilor, in perioa­da dintre cele doua razboaie mondiale, cand nu aparusera multiplele metode pentru dezvoltarea aptitudinilor motrice. La noi, termenul a fost neglijat, daca nu chiar uitat. A revenit in ultimele decenii odata cu cel de fitness (engl.). Omul modern trebuie sa lupte pentru o stare buna (citim conditie, fizica si psihica), pentru a face fata „stresului vietii'.

Conceptul de „conditie' (fitness)

In mod curent spunem „conditie' sau „fitness' intelegand fie activitatea pentru realizarea acesteia, fie rezultatele sale.

Din punct de vedere logic si metodologic, sfera notiunii de „conditie' cuprinde in ea toate tipurile de activitati destinate realizarii ei. Daca avem in vedere faptul ca unii prefera numai un gen de activitate, inotul, de ex., aceasta ii rezolva nevoia de recreare, dar pentru a-i asigura efectele unei bune conditii trebuie practicata dupa canoanele metodice recomandate de specialisti.

1) Problemele si metodele evaluarii in domeniul activitatilor corporale nu constituie obiectul acestei lucrari. Aici amintim numai cateva dintre acestea, ca informare.

Definitie: „Conditia fizica (Physical Fitness) este capacitatea corpului omenesc de a func­tiona cu vigoare si vioiciune, fara oboseala exagerata, cu suficienta energie pentru a se angaja in activitati de timp liber si pentru a preintampina stresul fizic. Puterea musculara, anduranta, deplinatatea cardio-vasculara si vioiciunea sunt semnele vizibile ale conditiei fizice.' (Celeste Ulrich, 2000, Encarta).

Conceptul de conditie cuprinde in mod deosebit capacitatea motrica, asa cum este definita in manualele de specialitate, la care se adauga indicatorii de ordin psihosociali.

Capacitatea motrica

Privim capacitatea motrica (sau fitness-ul motric, engl) din doua puncte de vedere, psihologic si metodic. Din punct de vedere psihologic continutul capacitatii este alcatuit din aptitudinile psihomotrice - masurate prin teste specifice pentru viteza de reactie, precizie, co­ordonare, echilibru etc. - si se exprima in randament/ performanta. Din punct de vedere me­todologic si metodic (al educatiei psihomotrice, fizice etc), capacitatea motrica este alcatuita din aptitudini motrice (viteza, forta, rezistenta, coordonare, mobilitate, anduranta s.a.), masu­rate prin probe de teren ca alergari, sarituri, aruncari, tragere la tinta, tractiuni, echilibru. Toate aceste aptitudini vor sta la baza invatarii actiunilor tehnice si tactice.

MOTIVATIE

Studiul complex al motricitatii va stimula dezvoltarea stiintei, ca teorie si metodica.

„Capacitatea motrica a individului este o reactie complexa la stimulii ambiantei. Ea cuprinde intr-o unitate caracteristica mai multe elemente cum sunt: aptitudinile psihomotrice (ca inzestrare naturala psihofizica), aptitudinile motrice-sportive (ca expresie concreta si spe­cifica a celor de mai sus), toate influentate, structurate divers si potentate, la niveluri diferite, de maturarea fireasca a functiilor, de exersare si de factorii interni motivationali.' (Epuran. 1976, p. 121)

Conceptul de capacitate motrica, formulat aici, are insemnatate dubla, teoretica, prin con­tributia la stiinta domeniului, si metodica, prin recomandarile privitoare la educatia psiho-motrica si formarea aptitudinilor si capacitatilor motrice.

Cunoasterea capacitatii motrice a unui individ sau a unei colectivitati scolare ori sportive este o necesitate si totodata o obligatie; ea ne informeaza in ce masura procesul instructiv-educativ a fost eficient, precum si asupra diferentelor individuale sau de grup determinate de anumiti factori psiho-sociali.

Vom putea caracteriza capacitatea motrica a unui individ dupa cum acesta raspunde la solicitari, la sarcinile motrice pe care trebuie sa le depasesca. Aceasta este si ratiunea pentru care teoria fitnes-ului pune accent pe capacitatea de adaptare, pe efectele specifice ale exer-citiilor. Se considera ca subiectii sunt in conditie daca suporta solicitarile unui stres fizic. Un rol important este acordat evaluarii periodice a efectelor exercitiilor practicate, prin masurarea puterii, andurantei, coordonarii, mobilitatii, agilitatii.

2. COMPONENTELE CONDITIEI FIZICE

Identificarea si descrierea componentelor fitness-ului este o chestiune dificila, ultimul cuvant clar nefiind inca spus. Teoreticienii domeniului nu s-au pus inca de acord si nici nu sunt semne ca o vor face prea curand.

E. Fleishman, unul din specialistii domeniului si creator de scoala din deceniul 7 al secolului XX, identifica 9 factori (1964):

• flexibilitatea in extensie; • flexibilitate dinamica; • forta exploziva; • forta statica; • forta dinamica; • forta trunchiului; • echilibrul corporal general; • coordonarea generala; • sta-mina (anduranta cardio-vasculara). Probele sunt de teren si nu pretind aparate complicate.

H.B. Fall (1965) evidentiaza noua factori:

• conditia atletica; • nivelul maxim metabolic; • capacitatea respiratorie; • presiunea diastolica; • raspunsul inimii la efort; • capacitatea expiratorie; • tensiunea arteriala;

• forta dinamica; • pulsul in repaus.

L. Denisiuc (1967) considera:

• forta; • puterea; • viteza; • agilitatea (coordonarea); • mobilitatea si • anduranta.

Zuiderma si Baumgarten (1974) au identificat patru factori ai fitness-ului, comuni pentru barbati si femei:

• forta si anduranta trenului superior; • forta si anduranta trunchiului; • forta exploziva si anduranta picioarelor; • anduranta cardio-respiratorie.

R. Kovar (1980) stabileste patru categorii:

• forta - statica maximala si dinamica; • viteza - de reactie, - de realizare; • anduranta -musculara locala, - aerobica totala; • dexteritatea - coordonarea, - echilibrul, - orientarea spatiala, • flexibilitatea articulara.

Exemplele ar putea continua. Modelul Fleishman

Studiile lui E.A. Fleishman, intinse pe mai multe decenii, constituie temeiul evaluarii capacitati motrice si „perceptiv motrice' a individului uman. In 1964 propune probele pentru evaluarea „fitness-ului'.

Factorii domeniului perceptiv-motric (F.A. Fleishman)

Factori

Descriere

Test

1. Precizia controlului

Factor comun sarcinilor care impun adaptari musculare fine si riguros controlate, totusi, nu chiar hipercontrolate, indeosebi cand sunt implicate grupuri musculare importante. Aceasta capacitate intereseaza, in egala ma­sura, miscarile membrelor superioare si ale celor inferioare.

Urmarirea circulara. Subiectul incear­ca sa mentina stiletul in contact cu tinta situata pe marginea unei placi care se invarteste, (pursuit rotor).

2. Coordonarea tuturor membrelor

Capacitatea de a coordona simultan mis­carile diferitelor membre.

Coordonarea ambelor maini. Testul de rotire poate fi considerat valabil.

3. Orientarea raspunsului

Factor comun sarcinilor psihomotrice privind reactia vizuala de discriminare.



Timp de reactie discriminativa. Subiectul trebuie sa basculeze unul din cele 4 intrerupatoare in functie de configuratia luminoasa aparuta.

4. Timpul de reactie

Viteza cu care un subiect este capabil sa raspunda la un stimul cand acesta apare.

Proba clasica de reactie la un semnal luminos.

Subiectul apasa pe un buton indata ce apare semnalul.

5. Viteza miscarii

Viteza cu care un subiect poate efectua o miscare larga a bratului, fara impunerea unei mari precizii.

Se ciocane cu un stilet, alternativ si cat mai repede posibil, pe doua placi, A siB.

6. Controlul vitezei

Factor comun sarcinilor care implica o con­tinua anticipare la adaptarile motorii legate de schimbarile de viteza si/sau de directia unui obiect in miscare.

A mentine pe o tinta, cu ajutorul unui volan, o linie care isi schimba pozitia intamplator.

7. Dexteritate manuala

Capacitatea cunoscuta in psihologia muncii. Adaptarea directiei membrului superior cand manipuleaza obiecte mari.

Testul de manipulare „Minessota'. La fel de pertinent este si testul „O'Connor'.

8. Dexteritatea degetelor

Manipulari de obiecte mici care implica par­ticiparea degetelor.

Testul Purdue. A plasa cat mai rapid posibil cuie mici de lemn in gauri ce au fost facute intr-o scandura.

9.Siguranta bratului

Precizie in realizarea miscarilor facute de ansamblul brat-mana, fara a solicita nici vi­teza, nici forta. Factorul acesta implica, de asemenea, pozitionarea ansamblului brat-mana. Fleishman noteaza ca factorul acesta ar mai putea fi denumit si „tapping'.

Test asemanator cu cel „grecesc' al lui Bonnardel.

Sa se bata cu un creion de trei ori in fiecare cerc, sa se umple cat mai multe cercuri intr-un timp dat.

10. Viteza ansamblului pumn-degete.

Coordonare intre mana si ochi

Se face, cu creionul, un punct in cer-culetele figurii.

11. Punctare sau tintire

Coordonare intre mana si ochi

Se face cu creionul, un punct in cer-culetele figurii.

(Din Thomas, 1995. p. 54.)

In privinta domeniului motricitatii sportive, Fleishman incepe printr-un studiu critic al celor facute anterior si astfel ajunge sa deosebesca mai multe sectoare - cel al fortei, cel al supletei, al echilibrului, al coordonarii si, in sfarsit, cel al andurantei. Din aproape in aproape, el efectueaza mai multe cercetari; apoi propune sa se masoare capacitatea fizica sau valoarea fizica de baza „Basic fitness' cu ajutorul a noua factori, apreciati in zece teste (v. tabelul).

Factorii valorii fizice si testele care ii masoara

Factori

Descriere

Test

1. Forta exploziva

Capacitatea manifestarii unei energii mari, intr-un timp foarte scurt

Aruncarea mingii

2. Suplete statica

Amplitudine articulara

Amplitudinea supletei

3. Suplete dinamica

Capacitate de a efectua miscari rapide si repetate, care implica suplete musculara

Flexie - rotatie

4. Forta statica

Forta maxima manifestata pe moment

Dinamometrie manuala

5. Forta dinamica



Factor care implica actiunea repetata a fortei musculare

Tractiunea la bara fixa

6. Forta trunchiului

Forta dinamica a muschilor trunchiului

Ridicari ale picioarelor

7. Coordonare

Capacitatea de a coordona mai multe parti ale corpului

Saritura cu coarda.

8. Echilibrul corporal ge­neral

Capacitatea de a-si mentine echilibrul

Echilibrul pe o scandura

9. Anduranta (Stamina)

Capacitatea de a efectua un efort prelun­git-

Alergare si mars pe 600 yarzi (550m).

(Din R.Thomas, 1995, p. 56)

Analizad ansamblul lucrarilor lui Fleishman in domeniul motricitatii sportive, Thomas (1975) a propus un nou model, in care afirma ca in reusita sportiva factorii cei mai importanti sunt forta exploziva si anduranta, dupa cum rezulta din cercetarile facute fie asupra copiilor, fie asupra adultilor (Thomas, 1975,1986). Fundamentarile de inceput, din lucrarile lui Fleishman, au cunoscut o dezvoltare diferentiata in fiecare tara.

Componentele fitness-ului modern

Fitness-ul sau conditia au primit deslusiri noi in ultimele decenii. Se considera ca sunt doua feluri de fitness-uri (in scriere si pronuntie romana, adaptata): 1. fitness sportiv, propriu celor care urmaresc performanta si 2. fitness general, al omului obisnuit si care caracterizeza nivelul de adaptare la solicitarile vietii profesionale si sociale, ca atribut al „calitatii vietii'.

Cele cinci componente ale fitness-ului, care sunt si supuse masurarii sunt:

1. Capacitatea aerobica (fitness-aerobic) - masurarea V02 max. prin alergarea de o mila;

2. Puterea si anduranta musculara

3. Flexibilitatea

4. Compozitia corporala - procentul de tesut adipos.

5. Nutritia - cantitatea de alimente si adaosuri consumate intr-o perioada de 5-7 zile, pentru mentinerea masei corporale ideale. (Cf. Physical Education for Lifelong Fitness, 1999) Willis, C.,D., & Frye L., C, (1992, p. 4) deosebesc doua componente ale fitness-ului fizic:

a) Fitness fizic relativ la sanatate, alcatuit din:

- anduranta cardiorespiratorie;

- anduranta musculara;

- putere musculara;

- compozitia corporala si

- flexibilitate.

b) Fitness fizic relativ la abilitati (skills):

- agilitate;

- echilibru;

- coordonare;

- viteza:

- putere si

- timp de reactie.

Masurarea conditiei fizice

Efectuata din ratiuni de evaluare, masurarea conditiei fizice se realizeaza prin baterii de teste, cele mai multe de teren sau sala. Probele de laborator au fost si ele simplificate pentru usurarea examinarii.

O prima cerinta este de a se face o examinare a subiectilor din punct de vedere general, al existentei unor incompetente pentru efortul fizic. Cei cu restrictii nu vor fi supusi probelor care solicita intens anumite sisteme.

A doua cerinta consta din efectuarea masurarilor corporale (antropometrice, grosimea stratului adipos, starea organelor de simt si a organelor interne etc).

Conditia fizica urmeaza a fi evaluata printr-o serie de teste sau probe cuprinse in diferite genuri de baterii de teste, concepute pentru anumite categori de subiecti.

Spre exemplu, Asociatia Americana pentru Sanatate, Educatie Fizica si Recreatie a pro­pus (1976) o baterie pentru examinarea tineretului. Probele sunt urmatoarele: tractiuni in brate, ridicarea trunchiului cu picioarele indoite (60 sec), alergare suveica, saritura in lungime de pe loc, alergare 50 yarzi, alergare 600 yarzi, alergare 9 minute sau o mila (1.609 m).

Centrul de Cercetari in Problemele Sportului din Romania a efectuat o ampla cercetare a „potentialului biomotric al populatiei scolare' examinand in mai multe etape (1969-1971, 1979-1981, 1981, 1990 si in continuare) un numar mare de elevi (peste 25.000). Factorii masurati au fost: inaltimea, bustul, greutatea, perimetrul toracic in inspiratie si expiratie, forta si rezistenta musculaturii abdominale, forta si rezistenta musculaturii spatelui, forta si rezistenta flexorilor si extensorilor scapulo-humerali, mobilitatea coloanei vertebrale si a articulatiei coxo-femurale, detenta verticala, viteza de alergare, indemanarea generala, rezistenta cardiorespira­torie, forta exploziva a bratului. Rezultatele acestor masuratori s-au dovedit a fi foarte utile pen­tru stiinta si pentru factorii de decizie a viitorului educatiei fizice si sportive scolare.

Rezultatele au fost folosite de-a lungul anilor pentru stabilirea Sistemului national de selectie (1976) si a Sistemului unitar de verificare si apreciere (S.U.V.A., 1973), aplicat pen­tru masurarea eficientei educatiei fizice si a sportului in scoli, modificat apoi sub denumirea de Sistemul S.U.V.A.D. (Sistemul unic de verificare, apreciere si dezvoltare), alcatuit din:

a) probe pentru masurarea calitatilor motrice (alergare de viteza, lungime de pe loc, aler­gare de rezistenta, aruncarea mingii medicinale inainte si inapoi cu ambele brate;

b) probe pentru verificarea pregatirii tehnice in unele ramuri de sport;

c) cerinte de practicare aplicativa si de masa a exercitiilor fizice.. In ultimul deceniu s-a renuntat, propunandu-se evaluarea elevilor prin probe similare, dar nestandardizate.

Trebuie sa remarcam faptul ca sistemul de evaluare a efectelor activitatilor de educatie fizica si sport asupra elevilor si studentilor din Romania nu cuprinde, asa cum este in toate tarile dezvoltate, probe si criterii pentru aprecierea efectelor acestor activitati asupra perso­nalitatii elevilor. In aceste sisteme de evaluare sunt precizate criterii pentru evaluarea modului cum au fost realizate obiectivele cognitive si afective, alaturi de cele psihomotrice.

Federatia Internationala de Educatie Fizica z(F.I.E.P.) a propus urmatoarele probe: aler­gare 50 m, lungime de pe loc, aruncarea mingii de oina, alergare de rezistenta, tractiuni in brate sau mentinere in atarnare-indoit, suveica, ridicarea trunchiului din culcat pe spate - 30 sec, mobilitatea coxo-femurala in flexie.

Evaluarea capacitatii subiectului se face in toate aceste baterii prin insumarea scorurilor obtinute la subtestele componente. Acelasi lucru se face si atunci cand masurarile vizeaza eva­luarea criteriala, in selectie.

3. PROGRAMUL „EUROFIT'2

Pe plan european a fost initiat un program larg de unificare a probelor pentru evaluarea capacitatii motrice a tineretului. Unificarea va avea darul de a permite comparatii si, evident, in functie de situatii, posibilitatea de a actiona in consecinta.

Asa cum mentioneaza Handbook for the EUROFIT Tests, „sistemul reprezinta o baterie de teste simpla si practica, bazate pe teste fiabile si valide, avand un raport cost-eficacitate excelent, inscriindu-se astfel in cerintele exprimate de Comitetul pentru Dezvoltarea Sportului al Consiliului Europei. Scopul Consiliului Europei fiind de a realiza o uniune mai stransa intre membri, precum si facilitarea progresului lor social, cultural si stiintific'

In cadrul evaluarii aptitudinilor fizice, au avut loc seminarii ale Consiliului Europei (1978-1987, conform Documentelor Comitetului pentru Dezvoltarea Sportului CD-DS al Consiliului Europei). Este de mentionat ca in 1977, cu ocazia reuniunii Directorilor Institutiilor de Cercetare in materie de sport s-a recunoscut prima data necesitatea evaluarii capacitatii fizice si stabilirii cerintelor pentru copii de varsta scolara din Europa.



Obiectivele proiectului au fost:

- stabilirea unei baterii de teste aprobate de toate tarile Europei;

- sprijinirea invatamantului in activitatea de evaluare a capacitatii fizice a elevilor;

- sprijinirea activitatii de determinare a capacitatii fizice in relatie cu sanatatea. Finalizarea probelor si a modului de testare s-a realizat intr-o perioada mai indelungata de timp, intre 1977 si 1992, perioada in care aceste teste au fost permanent imbunatatite. Criteriile pentru selectia testelor EUROFIT au fost verificate in perioadele mai sus amintite:

- testele au fost clar specificate si verificate pe un numar mare de copii de ambele sexe;

- validitatea interna (interpretare) a testelor a fost stabilita prin analiza factoriala permitand punctarea parametrilor independenti si alegerea testului care corespunde cel mai bine fiecarui aspect al capacitatii fizice;

- a fost demonstrata validitatea externa a testelor (simultaneitatea), prin inregistrarea capa­citatii reale a indivizilor normali, putand fi stabilite si diferentiate ulterior grupe valorice;

- fiabilitatea si obiectivitatea testelor s-au stabilit, pe de-o parte, prin verificari si reverificari si, pe de alta parte, prin studiul comparativ al rezultatelor furnizate de mai multi specialisti;

- testele trebuie sa convina scopurilor unei analize la scara mare si sa fie accesibile si practice pentru a putea fi aplicate in unitati scolare sau cluburi sportive scolare.

(Mihai Epuran, Motricitate si psihism. FEFS - Oradea, 2002)

Capacitatea fizica este o componenta importanta nu numai a sportului si a educatiei fizice, dar in egala masura si a sanatatii, a educatiei sanitare, deosebit de necesare pentru asigurarea unei conditii de bunastare generala. Efectele educatiei fizice ca si ale antrenamentului sportiv se pot comprima in doua directii principale: pe de o parte, cresterea si dezvoltarea fizica, iar pe de alta parte dezvoltarea capacitatii motrice.

Bateria de teste „Eurofit' este formata din 6 masurari antropometrice (inaltime, greu­tate si 4 plici de tesut adipos), 8 teste motrice si 2 teste de anduranta cardio-respiratorie. Ordinea de administrare a testelor:

1. Testul de echilibru Flamingo

2. Atinge placile

3. Flexia trunchiului inainte din pozitia asezat

4. Saritura in lungime fara elan

5. Dinamometrie manuala

6. Ridicari de trunchi din pozitia asezat

7. Mentinut atarnat

8. Cursa naveta de 10x5 metri (acest test trebuie sa fie administrat ultimul). Testele de anduranta:

9. Testul pe bicicleta ergometrica.

10. Testul „cursa naveta'.

Teste de pregatire fizica EUROFIT

DIMENSIUNI

FACTOR

TESTUL- EUROFIT

Rezistenta

cardio-respiratorie

Rezistenta (anduranta)

Testul cursa naveta

Testul pe bicicleta ergometrica

Putere

Putere statica

Putere exploziva

Dinamometru de mana Saritura in lungime (de pe loc)

Anduranta musculara (Rezistenta)

Putere functionala Puterea trunchiului

Mentinut in atarnat Ridicari in asezat din culcat

Viteza

Viteza de alergare (agilitate) Viteza de miscare a mainii

Naveta: 10 x 5 m

Masa pentru „Atinge placile'

Flexibilitate

Flexie

Mobilitate din asezat

Echilibru

Echilibrul total al corpului

Echilibrul in pozitia „Flamingo'

Masuratorile antropometrice

Inaltime,       Greutate

Plicile de tesut adipos

Date de identificare

Varsta (ani, luni) Sex

Evaluarea masurarilor testelor Eurofit se face in percentile, pe baza examinarii lotului de subiecti.

In perioada care urmeaza se considera ca si tara noastra va adopta sistemul EUROFIT.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4805
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site