Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

Handbalul - DIMENSIUNILE TERENULUI DE JOC - ISTORIA JOCULUI DE HANDBAL DIN ROMANIA

Sport

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SIMBOLURI SI CEREMONII OLIMPICE
JOCURILE OLIMPICE MODERNE SI PROBLEME CU CARE S-A CONFRUNTAT MISCAREA OLIMPICA
FEDERATIA ROMANA DE GIMNASTICA RITMICA - REGULAMENTE
PROIECT DIDACTIC (ANTRENAMENT) Clasa cu program sportiv integrat – fotbal -
INTRODUCERE IN OLIMPISM
Plan calendaristic semestrial I – II Sport si Educatie fizica - Clasa a VI-a
OLIMPISMUL IN ANTICHITATE
DEFINITIA PERFORMANTEI SPORTIVE
ROMANIA LA JOCURILE OLIMPICE
COLEGIUL CENTRAL AL ANTRENORILOR

Handbalul




Este un joc de echipa, aceasta fiind alcatuita din 7 jucatori (6 jucatori de camp si 1 portar) dar pe foaia de arbitraj pot fi trecuti

pot fi trecuti 12 jucatori; cei 5 jucatori, de rezerva, pot schimba, oricand in timpul jocului, pe cei din teren. Jocul consta in incercarea de a introduce mingea in poarta echipei adverse si de a apara in acelasi timp propria poarta impotriva atacurilor adverse. Mingea se joaca cu mainile, dar este permisa atingerea ei cu orice parte a corpului (cu exceptia picioarelor de la genunchi in jos); portarul poate folosi si picioarele pentru a-si apara poarta.

Jucatorul, in posesia mingii, are dreptul sa se deplaseze maximum 3 pasi cu mingea in mana, dupa care trebuie sa o paseze. Pentru parcurgerea unei distante mai mari, jucatorul trebuie sa dribleze ca la baschet. Mingea poate fi tinuta in mana maximum 3 secunde. La inceputul fiecarei reprize, sau dupa marcarea unui gol, jocul se reia de la centrul terenului .

TERENUL DE JOC

CARACTERISTICI GENERALE

DIMENSIUNILE TERENULUI DE JOC

Terenul de joc este un dreptunghi cu lungimea de 40 metri si latimea de 20 metri si este compus din doua spatii de poarta si o zona de joc. Liniile laturilor lungi sunt numite linii de margine, iar liniile laturilor scurte sunt numite linii de poarta (intre barele portii) sau liniile exterioare portii (de ambele parti ale portii). In jurul terenului de joc trebuie sa existe o zona de siguranta, cu o latime de cel putin 1 metru de-a lungul liniilor de margine si 2 metri in spatele liniilor exterioare portii. Caracteristicile terenului de joc nu trebuiesc modificate in timpul jocului, astfel incat una dintre echipe sa fie avantajata.

Portile

In centrul fiecarei linii exterioare a portii se gaseste o poarta. portile trebuie sa fie solid ancorate de podea sau de peretii din spatele lor. Portile au la interior o inaltime de 2 metri si o latime de 3 metri. Barele verticale ale portii sunt unite de o bara orizontala in partea superioara. Partea posterioara a barelor portii trebuie sa fie aliniata cu muchia posterioara a liniei de poarta. Barele verticale si bara transversala trebuie sa fie patrate in sectiune, cu laturile de 8 cm. Pe cele 3 laturi care sunt vizibile dinspre terenul de joc, barele trebuie vopsite in 2 culori contrastante, care sa fie diferite si de culorile din jurul portii. Portile trebuie sa aiba o plasa, atasata in asa fel incat o minge intrata o data in poarta sa ramana acolo.

Liniile terenului de joc

Toate liniile terenului fac parte integranta din spatiile pe care le delimiteaza. Liniile de poarta vor avea 8 cm latime intre barele portilor, in timp ce toate celelalte linii vor avea 5 cm latime. Liniile dintre doua suprafete adiacente pot fi inlocuite cu culori diferite intre suprafete adiacente ale podelei.

In fata fiecarei porti este un spatiu de poarta. Spatiul acesta este delimitat de o linie a spatiului de poarta (linia de 6 metri), care este trasata astfel:

1. O linie de 3 metri lungime direct in fata portii; aceasta linie este paralela cu linia de poarta, si la la 6 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posteriora a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei spatiului de poarta);

2. Doua sferturi de cerc, fiecare cu o raza de 6 metri (masurata de la coltul interior posterior al stalpilor portii), care fac legatura intre linia de 3 metri lungime si linia exterioara a portii.

Linia de 9 metri

Linia de aruncare libera (linia de 9 metri) este o linie intrerupta, trasata la 3 metri in afara liniei spatiului de poarta. Atat segmentele de linie cat si spatiile dintre ele masoara 15 cm.NERAT - AFIRMARE

Linia de 7 metri

Linia de 7 metri este o linie lunga de 1 metru, marcata in fata portii. Este paralela cu linia de poarta si aflata la 7 metri de aceasta (distanta masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 7 metri).

Linia de restrictie

Linia de restrictie (limitare) a portarului (linia de 4 metri) este o linie cu lungimea de 15 cm, marcata in fata portii. Este paralela cu linia de poarta si la 4 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 4 metri);

Linia de centru

Linia de centru uneste mijlocul liniilor de margine.

Linia de schimb

Linia de schimb (un segment din linia de margine) pentru fiecare echipa, se intinde de la linia de centru pana la un punct aflat la o distanta de 4.5 metri de aceasta. Acest punct al liniei de schimb este marcat de o linie paralela cu linia de centru si care se intinde pe o distanta de 15 cm inauntru liniei de margine si 15 cm in afara liniei de margine (inauntrul si in afara terenului de joc..

GENEZA INTERBELICA PERIOADA :

TREI RADACINI MULTINATIONALE

            Handbalul este un joc sportiv relativ tanar, care a aparut in Europa la sfarsitul secolului al 19-lea si inceputul secolului 20.

            Originile lui sunt insa mult mai departate si le gasim in unele jocuri cu caracter popular practicate in Evul Mediu si in jocurile dinamice folosite in scolile din centrul si nordul Europei la inceputul secolului al 19-lea.

            Toate acestea ca principale surse de origine, au fost contopite si modernizate sub influenta unor jocuri sportive deja cu statut de competitie: baschetul, rugbyul si mai ales fotbalul.

            In toate variantele lui, jocul de handbal a aparut mai intai in scoli ca material didactic, rod al imaginatiei creatoare a unor eminenti profesori de educatie fizica. Vom lua in considerare ca data de atestare a fiecarei variante, momentul in care depasesc “curtea scolii” iar ca “parinte” pe cel care i-a dat un regulament oficial si l-a lansat intr-o forma competitionala in afara orelor de educatie fizica.

            Se disting si sunt atestate trei radacini multinationale, fiecare cu o varianta nu prea mult deosebita de handbalul consacrat si practicat astazi in 2000 pe toate cele cinci continente.

            1. DANEMARCA 1904 “HAANDBOLD” profesor HOLGER NIELSEN

            2. CEHOSLOVACIA 1905 “HAZENA” profesor VACLAV KARAS

            3. GERMANIA 1919 “HANDBALL” profesor KARL SCHELENTZ

            1. Handbalul nordic de sala Povestea adevarata a jocului de handbal incepe in anul 1898, cand directorul scolii REALE din localitatea ORDRUP – Danemarca, interzice elevilor practicarea fotbalului din cauza numeroaselor accidentari care determinau foarte multe absente de la cursuri. Pentru a nu renunta la jocul cu mingea, baietii din clasele superioare au inceput sa joace fotbal … cu mana.

            Profesorul lor de educatie fizica HOLGER NIELSEN, participant la prima editie a Jocurilor Olimpice moderne in anul 1896, la probele de tir si scrima, este cucerit de aceasta idee a elevilor sai, dand acestui nou joc un cadru organizat, stabilind si primele reguli. Il denumeste in mod logic “HAANDBOLD” in replica la FOOTBALL. Terenul avea cca 45m x 35m, atat cat permitea curtea scolii, poarta 2m x 3m, echipele erau formate din 7 jucatori, la fel ca astazi, dar mingea era tot de fotbal si se purta ca la rugby (driblingul a aparut ceva mai tarziu), se arunca le la o linie dreapta (ca la handbalul pe plaje de astazi) aflata la o distanta care a variat intre 8 si 6 metrii.

            In anul 1904 profesorul HOLGER NIELSEN redacteaza si tipareste intr-o mica brosura un regulament al acestui nou joc sportiv practicat in aproape toate scolile din Danemarca, iar dupa 1906 si in Suedia.

            Am socotit anul 1904 data oficiala “de nastere” a handbalului ca joc sportiv deoarece atunci a aparut primul regulament oficial si primele jocuri interscoli din diverse orase, si nu 1898 cand s-a petrecut povestea noastra dar care a ramas in cercul inchis al „curtii scolii respective”.

            2. Hazena Tot la inceputul secolului 20, dupa unele date in 1894, in Cehoslovacia inspectorul ministerial pentru educatie fizica JOZEF KLEMKER introduce in programa scolara un joc dinamic asemanator ca idee generala cu handbalul de astazi.

            In anul 1905 profesorul VACLAV KARAS din Praga, si imediat in 1906 profesorul ANTONIM KRISTOF consacra acest joc dandu-i un cadru competitional cu regulamente denumindu-l CESKA HAZENA spre a se deosebi mai clar de handbalul nordic dar si pentru a-si asigura paternitatea.

            Terenul de joc avea 35m x 25m, numarul jucatorilor a fost de la inceput 7, mingea era din acest an (1905) una speciala mult mai mica ca cea de fotbal, a aparut si driblingul la 4-5 pasi dar putea fi repetat, semicercul era mai intai la 4m apoi in final la 6m. Poarta 2,40 pe 2m. Diferenta evidenta fata de cel nordic era doar faptul ca se putea juca si pasa din semicerc dar numai din afara lui se arunca la poarta. La noi in tara este mentionat prin 1922 la Sibiu, forma sa initiala de joc fiind intre doua echipe a cate 11 jucatori, pe un teren ca si cel de fotbal. In 1928, la Reghin se infiinteaza prima echipa feminina. Din 1926 apar mentiuni despre handbalul in 7, numit «Hazena», in Cehoslovacia si Iugoslavia; la inceput, acest handbal redus se practica numai de femei. Dupa 1930, handbalul in 11 patrunde in Moldova, Banat, Muntenia.

La Jocurite Olimpice din 1936 participa si echipa tarii noastre, care se claseaza pe locul V. In acelasi an se constituie Federatia Romana de Handbal. In 1947-1948 ia fiinta campionatul national de handbal baieti si fete, iar in 1950 se organizeaza divizia pentru echipe masculine.

Prima mare afirmare ne-o aduce medalia de aur cucerita de fetele noastre la Festivalu

            Jocul foarte raspandit in Cehoslovacia a avut perioada lui de glorie, chiar si un unic Campionat Mondial – feminin in 1930 la Praga castigat bineinteles de Cehoslovacia. Raspandirea lui s-a limitat la cateva tari din jurul Cehoslovaciei si in Romania dar numai sub forma de demonstratie ale unor echipe feminine.

            3. Handbalul “mare” – pe terenul de fotbal in 11 jucatori – este o “inventie nemteasca” si il are ca autor final pe profesorul KARL SCHELENZ, seful catedrei de atletism de la facultatea de educatie fizica din Berlin.

            Profesorul SCHELENZ a experimentat cu studentii lui timp de doi ani o varianta a unui joc cu mana inspirat din cateva jocuri dinamice folosite in orele de educatie fizica: TORBALL, FOLKERBALL si o varianta denumita chiar HANDBALL pe care profesorul MAX HEISER l-a definit si practicat chiar din 1917. A preluat de la fiecare cate ceva le-a scos din sala de gimnastica si intr-o forma finala le-a transpus pe terenul de fotbal respectand dimensiunile si marcajul respectiv.

            Primele jocuri demonstrative au loc in cadrul serbarilor sportive de sfarsit de an (1919), iar imediat in toamna se organizeaza competitii locale la Berlin dar si in alte orase.

            Raspandirea handbalului in 11 jucatori in Germania este extrem de rapida fiind socotit sport national oarecum in opozitie cu fotbalul de origine engleza.

            Imediat in anul urmator 1920 se organizeaza la Berlin “Cupa Germaniei” cu 10 echipe masculine, 4 feminine si 4 de juniori! Iar din 1921 el se raspandeste si in tarile vecine, in primul rand in Romania, in Ardeal prin intermediul profesorilor de educatie fizica, unii chiar absolventi ai facultatii din Berlin.

            Nemtii l-au socotit ca sport national, in orice caz copilul lor de suflet si l-au denumit “GROSSFELD HANDBALL” (handbal pe teren mare) spre a-l deosebi categoric de cel nordic caruia i-au zis “HALLEN HANDBALL” (handbalul de sala) si de CESKA HAZENA.



            Raspandirii lui explozive in Germania si apoi in Europa ii urmeaza o perioada de glorie si dominatie. In 1925 primul meci international AUSTRIA – GERMANIA 6-3 la masculin iar in 1930 primul joc la feminin AUSTRIA – GERMANIA 5-4.

            In 1936 la Berlin handbalul (in 11 jucatori) este prezent prima oara la Jocurile Olimpice, locul 1 Germania iar Romania locul 5. De notat ca conditionata de Federatia Internationala, Germania organizeaza si un C.M. de handbal in 7 cu un ecou foarte slab, doar 5 echipe – Romania nu a participat.

            In toata aceasta perioada si in continuare pana in anii 60 handbalul in 11 domina categoric arena internationala iar cel in 7 jucatori putem sa-i spunem cu adevarat nordic fiindca se juca cu deosebire, in Danemarca si Suedia, in celalte tari din Europa se faceau cei drept demonstratii si chiar turnee uneori de hazena sau handbal in 7 combinat mai mult ca o curiozitate. Dupa anii 60, ultimul C.M. de handbal in 11 la masculin 1959 si la feminin 1960, el va ceda total dominatia in favoarea fratelui mai mic (handbal in 7) care va ramane singur si total stapan pe arena sportiva. Dupa anii 70 nici nu se mai vorbeste de handbalul in 11 si de Hazena de parca nici nu au existat.

APARITIA JOCULUI DE HANDBAL IN ROMANIA

            In Romania handbalul a patruns prin “filiera germana” in anii 1920 – 1921 imediat dupa lansarea lui oficiala la Berlin in anul 1919 de catre profesorul KARL SCHELENTZ.

            Ne referim la handbalul in 11 jucatori pe terenul mare de fotbal care va domina categoric cele doua surori mai mici – handbalul in 7 pe teren mic si Hazena ceha – in toata aceasta perioada interbelica.

            Adevarata poveste a handbalului din Romania incepe in anul 1920 cand un mic grup de profesori de educatie fizica din Ardeal, de la Sibiu, Bistrita si Brasov, unii cu studii superioare de specialitate in Germania sunt invitati de rectorul facultatii din Berlin si de fostul lor profesor de atletism KARL SCHELENTZ (parintele handbalului in 11 jucatori) sa asiste la marile serbari sportive traditionale cu ocazia sfarsitului de an scolar, abia reluate dupa razboi.

            Cu aceasta ocazie profesorii nostrii au asistat si la o serie de meciuri din marea competitie “Cupa Germaniei” – aflata la prima editie – cu o participare extraordinara: 10 echipe masculine, 4 feminine si 4 de juniori.

            Intorsi in tara si entuziasmati de virtutiile acestui sport, l-au introdus imediat in orele de educatie fizica din scolile in care predau.

            In anul urmator 1921 incep deja meciurile inter-clase in scoli, la Sibiu chiar pe stadionul central, iar din 1922 putem vorbi de primele jocuri inter-orase cu echipe formate din elevi dar si cativa absolventi si chiar profesorii acestora.

            Promotorul acestor actiuni si cel pe care putem sa-l numim “parintele” handbalului din Romania a fost profesorul WILHELM BINDER titularul catedrei de educatie fizica de la Liceul BRUKENTAL din Sibiu care l-a introdus ca disciplina obligatorie in scoala imediat dupa ce vazuse la Berlin meciurile din Cupa si demonstratiile studentilor Facultatii de Educatie Fizica.

            Tot WILHELM BINDER a organizat si primele meciuri de handbal cu public pe stadionul central din Sibiu intre elevii lui, a fost astfel primul antrenor si primul arbitru din istoria handbalului romanesc. A condus la centru ca unic arbitru toate jocurile din primii ani inclusiv cele de fete de la liceul din localitate.

            Presa din Sibiu din acele vremuri atesta toate acestea mai intai prin ziarul de limba germana SIEBEN BURGISCHE DEUTSCHES TAGEBLATT numarul 14442 din 18 iunie 1921 care semnaleaza primul meci cu public – pe stadionul mare – al unor echipe de elevi de la Liceul Brukental iar peste o saptamana si primul meci de handbal feminin intre elevele liceului de fete din localitate.

            Suntem indreptatiti, pe baza acestor atestari oficiale sa spunem ca “data nasterii” jocului de handbal in Romania este 18 iunie 1921, locul Stadionul Central din Sibiu, “parinte” profesorul WILHELM BINDER iar ca participanti elevii liceului Brukental si elevele liceului de fete.

            Handbalul (in 11 jucatori) se raspandeste apoi foarte repede in principalele orase din Ardeal, apoi in Banat (Timisoara, Lugoj, Arad 1927 – 1928) si in Regat (Bucuresti, Ploiesti 1930 – 1933), mai apoi si in Moldova (1934 – 1935).

            Incepand cu anul 1931, Sibiul preia organizarea unei competitii de amploare “Cupa Transilvaniei”, care din 1933 va cuprinde si echipe din Banat (Lugoj si Timisoara) iar din anul 1934 se transforma in campionat national pe trei ligi: Nord – Ardealul; West – Banatul; Sud – Bucuresti si Ploiesti. In tot acest timp echipa din Sibiu se afla pe primul loc.

            Dupa ce in anul 1933 handbalul intra alaturi de Volei si Baschet in F.R.V.B.H. in 1936 se constituie independent Federatia Romana de Handbal (F.R.H.).

            Seria jocurilor internationale este deschisa in 1934 de o echipa a orasului Sibiu care intreprinde un turneu de 11 jocuri in Cehoslovacia si Germania iar in 1935 primim vizita unei echipe din Munchen care sustine 4 jocuri la Sibiu si Bistrita.

            In anul 1936 la Berlin, handbalul (masculin in 11 jucatori) este introdus pentru prima oara in programul Jocurilor Olimpice. Echipa Romaniei participa la aceasta prima editie a handbalului la J.O. si obtine un onorant loc V, avand in vedere conditiile de constituire si pregatire a echipei nationale aflata la prima ei actiune.

            In anul 1938 Federatia Internationala de Handbal Amator (I.H.F.A.) organizeaza prima editie a Campionatelor Mondiale de handbal in 11 jucatori. Echipa Romaniei ocupa tot locul V dar acum din 12 echipe aproape toate cu mai vechi state de pregatire si jocuri internationale de pregatire.

            In ordine cronologica urmeaza Hazena care a patruns la noi imediat dupa handbalul in 11 jucatori, chiar in anul 1924 se semnaleaza in Banat primele jocuri demonstrative ale unor echipe feminine. In acea zona, respectiv la Timisoara, Arad si Lugoj, hazena are o scurta perioada de avant. In 1926 se organizeaza o competitie cu 6 echipe feminine iar formatia Industria Lanei Timisoara efectueaza un turneu international in Iugoslavia

           In aceeasi perioada 1925 – 1927 au loc si in Bucuresti jocuri demonstrative tot ale unor echipe feminine. Dar pana in anul 1939 nu poate fi vorba de un sistem competitional si de o raspandire care sa depaseasca zona Timisoarei si a Bucurestiului.

           Handbalul in 7, cel nordic pe teren mic a patruns foarte timid la noi in tara dupa 1930. La inceput se confunda cu Hazena, dar de regula era socotit un mijloc de pregatire in timpul iernii pentru echipele de handbal in 11 jucatori.

           Abia in anul 1937 se semnaleaza, la Sibiu, un turneu de sala cu participarea a 8 echipe din Sibiu si Medias, respectiv cele care evoluau in Campionatul de handbal in 11.

ISTORIA  JOCULUI   DE   HANDBAL   DIN   ROMANIA

CRONOLOGIE

            Geneza 1921 – 1939

1920 Profesorul WILHELM BINDER de la liceul BRUKENTAL din Sibiu, introduce handbalul ca disciplina obligatorie la orele de educatie fizica pentru toate clasele.

            Decizia a luat-o dupa ce in vara aceluiasi an, asistase la BERLIN si MUNCHEN la o serie de jocuri si demonstratii de HANDBALL (in 11 jucatori, pe terenul mare de fotbal) creatie a Profesorului Universitar KARL SCHELENZ, de la Facultatea de Educatie Fizica din Berlin.

Cu prilejul serbarilor de sfarsit de an scolar, pe stadionul mare din Sibiu are loc un joc demonstrativ de handbal intre elevii profesorului WILHELM BINDER care a oficiat si ca arbitru.

            Cotidianul de limba germana SIEBENBURGISCHE – DEUTSCHES TAGEBLATT   Nr. 14442 din 18 iunie 1921 consemneaza urmatoarele: “…DEMONSTRATIA DE GIMNASTICA A TUTUROR SCOLILOR A AVUT LOC IN ZIUA DE 17 IUNIE 1921, JOCURILE LIBERE CARE AU CONTINUAT, AU AVUT URMATOARELE REZULTATE: CLASA V-a REALA, CONTRA CLASA V-a GIMNAZIU, BAIETI, LA HANDBAL 1:0”.

            Acelasi cotidian anunta cateva zile mai tarziu: “IN PROGRAMUL PENTRU DEMONSTRATIA DE SFARSIT DE AN A SCOLILOR DE FETE (24 IUNIE) LA PUNCTUL 3 “JOCURI GENERALE” ESTE PREVAZUT SI UN JOC DE HANDBALL”

            Pe baza acestor documente scrise afirmam cu siguranta ca 1921 este “anul de nastere” a handbalului in Romania si mai precis ziua de 17 iunie ca data certa a primului meci de handbal desfasurat in tara noastra.

            Atestarea oficiala scrisa confirma si PRIMUL ANTRENOR dar si PRIMUL ARBITRU din Romania, profesorul WILHELM BINDER, titularul catedrei de educatie fizica de la LICEUL BRUKEMTAL din Sibiu, ai caror elevi sunt deci si primii jucatori de handbal din Romania.

1922  Handbal in 11 jucatori – la Sibiu pe stadionul central in ziua de 3 mai 1922 in cadrul unor ample serbari campenesti, in fata a peste 2000 de spectatori, a avut loc: “o mare demonstratie de handbal intre elevii claselor mari” sub conducerea profesorului Wilhelm Binder, care a entuziasmat tribunele si mai apoi intregul oras. In saptamana urmatoare, ziarul amintit mai sus, revine de trei ori asupra acestor jocuri consacrand definitiv, existenta handbalului ca joc sportiv de competitie.

1924  Handbal in 11 jucatori – la Sibiu, se organizeaza o prima competitie oficiala “Campionatul Scolar al orasului la handbal” care s-a desfasurat pe stadionul mare cu programare anterioara, arbitrii, numerosi spectatori, clasamente si premii.

            La Bistrita, Sighisoara si Brasov handbalul incepe sa se joace frecvent mai intai in liceele mari, unele de limba germana, unde erau profesori de educatie fizica “scoliti” la BERLIN.

            In acelasi an se semnaleaza primele jocuri inter-orase Sibiu – Sighisoara, Sibiu – Bistrita si Bistrita – Brasov meciuri amicale desfasurate de regula in cadrul unor serbari sportive ale societatilor de gimnastica din orasele respective.

            Asociatia sportiva H.T.V. (HERMANN STADTER TURNVEREIN) din Sibiu, si concomitent asociatiile similare din Medias si Brasov, infiinteaza sectii de handbal independente, pe structura unor adevarate cluburi specializate.

            - HAZENA – in acest an (1924) se semnaleaza ii primele jocuri demonstrative in BANAT ale unor echipe feminine.

            Presa din Timisoara atesta oficial un joc cu public intre echipele din Jimbolia si Timisoara (R.G.M.), scor final 2-0. “Hazena” este un joc originar din CEHOSLOVACIA foarte asemanator cu handbalul in 7 jucatori, de origine nordica.

1925 Handbal in 11 – la Sibiu, Bistrita si Brasov si mai apoi la Arad se organizeaza in continuare competitii scolare, mai ales toamna si primavara.

            INTERNATIONAL – in Austria se desfasoara PRIMUL JOC INTERNATIONAL DIN ISTORIA HANDBALULUI (in 11 jucatori - masculin) Austria – Germania 6-5

            HAZENA (handbal in 7) – la Bucuresti se infiinteaza echipele feminine MACABI si STRUINTA in replica la echipele masculine de fotbal. Au avut loc si cateva jocuri demonstrative de regula in deschidere la meciurile de fotbal, pe stadionul CIOCANUL (fost MACABI) intre Juventus si Universitatea Obor. Demonstratia de pe stadionul din Obor a fost mult mediatizata in presa, chiar cu fotografi pe prima pagina. La Bucuresti insa nu poate fi vorba de o competitie, ci numai de cateva demonstratii pentru deliciul spectatorilor de fotbal.

1926 HAZENA – la Timisoara se inscriu in prima competitie oficiala de Hazena 6 echipe feminine, un real succes pentru inceput. Echipa feminina INDUSTRIA LANEI intreprinde un turneu de 3 jocuri in Yugoslavia. Este prima deplasare peste granita si primele intalniri internationale din istoria handbalului romanesc, si mai putem spune ca ILSA Timisoara este prima echipa feminina de handbal stabila, serioasa si consolidata ca atare si care dainuieste pana astazi in 2001.

            Handbal in 11 – la Sibiu se desfasoara primul Campionat Scolar pe etape saptamanale cu elevi din clasele V – VIII (clasa IX – XII astazi).

1928 Handbal in 11 – la Sibiu profesorul WILHELM BINDER organizeaza PRIMUL CURS DE ARBITRII cu opt candidati si in final cu doar doi absolventi.   

            La REGHIN se infiinteaza prima echipa feminina de handbal din zona, cuprinzand in majoritate eleve dar si senioare, muncitoare sau profesoare de sport.

            La Sibiu, Brasov, Bistrita, Medias si Sighisoara se organizeaza competitii scolare cu regularitate si ocazional intreceri inter orase cu elevi si seniori – profesori de sport, fosti elevi.

            INTERNATIONAL – la Amsterdam handbalul este prezent prima oara la Jocurile Olimpice, este drept sub forma unor demonstratii de popularizare, dupa ce la un congres C.I.O. anterior, el fusese trecut pe lista sporturilor “la alegere”.

            Tot la Amsterdam la 4 august 1928 a avut loc CONGRESUL DE CONSTITUIRE A FEDERATIEI DE HANDBAL AMATOR (F.I.H.A.) cu 11 tari. Desi cu doi membrii prezenti, dar fara mandat, Romania nu a participat oficial.

            Se tipareste primul Regulament International de Arbitraj al F.I.H.A. (handbal in 11 jucatori).

1928 – 1930           Handbal in 11 – majoritatea Asociatiilor Sportive (TURNVEREIN – societati de gimnastica) din Ardeal infiinteaza puternice sectii de handbal dupa modelul celor din Germania. Pe langa deja infiintatele sectii de la SIBIU, SIGHISOARA si BISTRITA apar si la MEDIAS, BRASOV si CISNADIE, apoi la LUGOJ (Muncitorul), TIMISOARA (echipa Rapid Timisoara), RESITA (S.S.M.R.) si BUCURESTI (Viforul Dacia si CFR).

            Dupa anul 1930 se poate vorbii in Romania de sectii si echipe de handbal puternice si bine organizate in centrele de mai sus, si apar tentative mai timide la inceput la Bacau, Galati, Buhusi si Ploiesti.

            Hazena (handbal in 7) – incep sa se inmulteasca demonstratiile unor echipe feminine la Bucuresti, Ploiesti si in Banat. La Arad si Timisoara unde participa si Lugojul se organizeaza o competitie si cupe cu o oarecare continuitate.

1930 - la Berlin, cu ocazia celui de-al II-lea Congres al F.I.H.A. (Federatia Internationala de Handbal Amator), Romania devine membra cu drepturi depline. Cu aceeasi ocazie se solicita C.I.O. introducerea handbalului la J.O.

            Handbal in 11 – in Austria are loc primul JOC INTERNATIONAL DE HANDBAL FEMININ: Austria – Germania 5-4 (1-4).

            Hazena – in Cehoslovacia la Praga se organizeaza un prim dar si ultimul Campionat Mondial de Hazena; pe primul loc Cehoslovacia, pe locul doi IUGOSLAVIA iar pe trei POLONIA.



1931 Handbal in 11 – orasul SIBIU prin comisia de handbal, preia organizarea unui Campionat al Transilvaniei, cu participarea oraselor SIBIU, BRASOV, BISTRITA si REGHIN, aceasta va fi si ordinea in clasament. Multi specialisti din “vechea garda” il socotesc ca PRIMUL CAMPIONAT al handbalului din Romania. Clasament: 1. Sibiu; 2. Bistrita; 3. Brasov; 4. Reghin (masculin), dar au loc si doua jocuri Reghin – Sibiu la feminin. Inregistram astfel in acest an 1931 si primele jocuri oficiale intre echipe feminine.

1932  Handbal in 11 – Campionatele scolare sunt deja competitii de traditie si regularitate la Sibiu, Brasov, Bistrita, Sighisoara si Medias.  

            CAMPIONATUL TRANSILVANIEI (pe care noi l-am asimilat cu un campionat national al acelor vremuri de pionierat) continua cu editia a II-a. Clasament: 1. Societatea de Gimnastica Sibiu; 2. S.G. Bistrita; 3. C.S. Reghin 

1933 Handbalul din Romania se organizeaza pentru prima oara intr-o structura unitara pe plan national. Comisiile care activau la Sibiu (prima si cea mai puternica din tara), Brasov, Ploiesti, Timisoara, Arad, Lugoj si Bucuresti, integrandu-se in deja existenta Federatie Romana de Baschet si Volei, care devine astfel F.R.B.V.H. avand ca presedinte unic pe profesorul NICOLAE DUTESCU. Evenimentul este marcat printr-o activitate mult mai bogata si organizata, in intreaga tara.

            Se organizeaza PRIMA COMPETITIE CU CARACTER NATIONAL prin extinderea “Campionatului Transilvaniei”. In finala pe tara S.G. (TURNVEREIN – Societatea de gimnastica) SIBIU – S.C. MUNCITORUL LUGOJ 15-1.

            Se organizeaza si primele jocuri intre echipele feminine ale oraselor Sibiu, Medias, Sighisoara si Brasov meciuri amicale care se desfasurau de regula in deschidere la cele oficiale ale baietilor.

            Echipa masculina din Sibiu – putem spune acum campioana tarii – intreprinde un turneu in tara obtinand numai victorii ceea ce confirma valoarea si titlul obtinut. La Bucuresti, jocurile echipei din Sibiu starnesc un interes deosebit si putem spune ca au contribuit decisiv la lansarea handbalului, ca specializare aparte. La inceput echipele din Bucuresti: Viforul Dacia, CFR Colentina sau Avantul, iar la Ploiesti Petrolul sau Teleajenul erau formate din jucatori de baschet, rugby, volei sau atleti si cativa handbalisti din ardeal.

            In Moldova are loc primul meci intre echipele din Piatra Neamt si Bacau.

            Handbal in 11 – Campionatul Transilvaniei aflat la a III-a editie se largeste capatand un caracter national. Acest, sa spunem, prim campionat national este castigat de Scoala de Gimnastica (SK) din Sibiu, care invinge in finala pe C.S. Muncitorul Lugoj cu scorul de 15-1.

            La Sibiu, Brasov, Medias si Sighisoara se desfasoara primele campionate locale cu echipe de seniori la masculin dar si la feminin. Se organizeaza si primele meciuri feminine, intre echipele oraselor Sibiu, Brasov, Sighisoara si Medias.

            La inceput tot Sibiul este invingator si la feminin dar vom asista in anii urmatori la „atacul” echipelor din Sighisoara si mai ales Medias.

1934  Handbal in 11 – nou constituita federatie organizeaza ceea ce am putea denumi cu adevarat: UN CAMPIONAT NATIONAL DE HANDBAL, pe trei ligi: Centru – Ardeal, Vest – Banat si Sud – Bucuresti-Ploiesti, castigat de S.G.Sibiu, 7-2 in finala cu Viforul Dacia din Bucuresti (compusa inca din atleti si rugbisti, dar si cativa handbalisti).

            Primele jocuri internationale de handbal au loc in deplasare, echipa din Sibiu efectueaza un turneu de 11 jocuri in Cehoslovacia si Germania obtinand 7 victorii.

            La Ploiesti in ziua de 26 octombrie 1934 a avut loc pe terenul Tricolorul (actualul stadion Municipal) primul joc demonstrativ de handbal in 11 jucatori. Initiator a fost TUDOR DOBREANU – DOREL care atunci era elev in Bucuresti si juca handbal la Viforul Dacia; el era insa din Ploiesti. 

            International – la Congresul al treilea al F.I.H.A. de la STOCKHOLM numarul tarilor afiliate a ajuns la 34.

            Hazena – in ziua de 10 septembrie 1934 ziarul “Sportul Zilnic” care apare la Bucuresti isi anunta cititorii ca in deschidere la un meci de fotbal se va disputa “partida de Hazena” intre echipele feminine Unirea si Staruinta.

1935 Handbal in 11 – au loc primele intalniri internationale in Romania, o echipa studenteasca a orasului Munchen invinge echipele H.T.V. Sibiu cu 9-8 si STSU Brasov cu 9-2.

            La invitatia unuia din pionierii handbalului din Romania marele jucator, arbitru si antrenor IOAN SCHUSCHNING, soseste la Sibiu parintele handbalului in 11, pe teren mare KARL SCHELENTZ de la Facultatea de Educatie Fizica din Berlin. El a condus antrenamente demonstrative la toate nivelele inclusiv cu echipa nationala in curs de constituire, si a tinut cursuri de antrenori si arbitrii.

            In campionatul national masculin, se impune din nou S.G. Sibiu, care invinge in finala pe S.G. Sighisoara.

            Hazena – la Bucuresti pe terenul VENUS, studentele de la ANEF fac o reusita demonstratie de Hazena (asemanatoare cu handbalul in 7) in fata a peste 8000 de spectatori in deschidere la un joc de fotbal.

            Se disputa primul joc international de handbal in 7 jucatori: Suedia – Danemarca scor 18 – 12.

1936 In seara zilei de 7 aprilie 1936 are loc sedinta de constituire a Federatiei Romane de Handbal – desprinzandu-se astfel de F.R.B.V.H. si devenind independenta, ea avand la conducere pe marele arbitru si jucator DRAGAN.

            Handbal in 11 – se constituie echipa masculina a Romaniei, care dupa un foarte scurt stagiu de pregatire sustine PRIMUL MECI INTERNATIONAL inter-tari din istoria handbalului nostru: ROMANIA – POLONIA 6-4, iar in revansa Bucuresti – Cracovia 3-7, ambele intalniri au avut loc in Polonia.

            O selectionata din Germania sustine cateva jocuri la Sibiu si Brasov, cu scopul de a strange fonduri in vederea participarii echipei noastre la Jocurile Olimpice. Se vand insigne, fanioane, programe, iar in final fiecare sportiv contribuie personal cu o anumita suma; numai asa vom participa la J.O. Mentionam si sprijinul consistent al oraselor Medias, Brasov si Lugoj prin vanzarea de insigne si fanioane.

            Pentru prima oara handbalul este prezent la Jocurile Olimpice (desi fusese introdus de C.I.O. ca sport la alegere inca din 1930). La Berlin are loc un turneu de sase echipe (masculine) la care participa si echipa noastra. Clasament: 1. Germania; 2. Austria; 3. Elvetia; 4. Ungaria; 5. ROMANIA; 6. S.U.A. Rezultate: Romania cu Austria 3-18; cu Elvetia 6-8 si 10-3 cu S.U.A. Echipa nationala a fost formata din 12 jucatori din Sibiu, Bucuresti, Medias si Brasov. Fratii HAFFER, SPECK, ZACHARIS, HOCSMAN, HALMEN, SCHUSTER, HEIDEL, SONNTAG, HERZOG, KIRSCHNER (si antrenor), ZOLLER din Sibiu; COMANESCU, DRAGAN si FRESCI din Bucuresti; HOLZTREGER si KAZEMIERSCHI din Medias; ORENDI din Brasov.

            Dupa J.O. de la Berlin, echipa noastra evolueaza si la Munchen in fata unui stadion arhiplin. Nationala Germaniei prima Campioana Olimpica a handbalului, ne invinge foarte greu cu un gol (13-12) acordat de un arbitru “local” se pare dupa expirarea timpului de joc.

            La 5 noiembrie 1936 pe stadionul Municipal din Ploiesti are loc primul joc amical al primei echipe de handbal “PRAHOVA” in compania echipei T.V.B. din Bucuresti, care invinge cu 5-3 (3-1). Punctele echipei din Ploiesti au fost opera lui Tomi Vulcanescu si Dorel Dobreanu.

            In campionatul national pe locul intai din nou echipa Sibiului iar pe II S.G. Bistrita.

1937 Handbal in 11 – echipa nationala de baieti de aceastia data cu o componenta mult mai larga, sustine doua jocuri internationale cu Polonia la Lublin 5-7 si la Sibiu cu Austria, o mare victorie 8-7.

            In 4 noiembrie 1937, pe stadionul Municipal din Ploiesti are loc primul joc oficial pentru Campionatul LIGII DE SUD la handbal, intre echipa PRAHOVA si formatia Viforul DACIA din Bucuresti, scor 6-3 (2-0) pentru oaspeti.

            Prima echipa, in care au evoluat urmatorii: SENCHEA CORNEL, VIRGIL CONSTANTINESCU „FURNICA” (portari); DOBREANU Tudor, POSTELNICESCU Emil, ANTONESCU Ion-Turcu; BOBEI Dan; ZAMFIRESCU Mircea; REINHARD Gunther; VULCANESCU Tomi; fratii DIETRICH Gustav si Carol (care a fost si primul antrenor); PENESCU Mihai; SPIRESCU Romulus; COSTIN Victor-Orchi; POPESCU Ion-„Balaon”; RADULESCU Cila; ERCULESCU Cornel; IRIMESCU Grigore, bineinteles toti din Ploiesti, dar unii studiau la Bucuresti.

            In campionatul national aceeasi ordine pe podium: 1. S.G. Sibiu; 2. S.G. Bistrita.

            Handbal in 7 – la Sibiu se organizeaza in iarna PRIMUL TURNEU DE HANDBAL IN SALA cu participarea a sase echipe din localitate si doua din Medias. Turneul pentru echipele masculine in 7 jucatori pe teren mic s-a desfasurat sistem fulger (doua reprize a 15 minute). Jocurile au placut foarte mult, dar turneul nu a fost finalizat deoarece pompierii au interzis in ultima zi sa se faca focul in sala.

            International – consemnam primul Curs de Arbitrii organizat de Federatia Internationala la Berlin – Muggelsee, la care participa si absolva si IOAN SCHUSCHNING din Sibiu, care primeste PRIMUL ECUSON DE ARBITRU INTERNATIONAL din handbalul romanesc.

1938 Handbal in 11 – in mai multe orase din Germania se desfasoara PRIMUL CAMPIONAT MONDIAL DE HANDBAL masculin pe terenul mare asa cum spuneau si scriau toti in Germania – tara de origine a acestei variante GROSSFELDHANDBALL.

            In pregatire echipa nationala a Romaniei sustine doua jocuri ambele la Sibiu. Pierdem cu echipa Poloniei (7-10) dar castigam cu Suedia (10-8) ceea ce ne da sperante justificate.

            La Campionatul Mondial insa, dupa ce invingem echipa din Luxemburg cu 11-6, pierdem de aceasta data in fata suedezilor (6-7) si nu ne calificam pentru semifinale, ne clasam insa pe locul V dupa o noua victorie asupra Luxemburgului (12-6). Clasamentul primei editii a Campionatului Mondial de handbal (in 11 jucatori): 1. Germania; 2. Elvetia; 3. Ungaria; 4. Suedia; 5. ROMANIA; 6. Cehoslovacia; 7. Polonia; 8. Danemarca; 9. Olanda; 10. Luxemburg.

            Prima editie a C.M. de handbal in 11 masculin 1938 GERMANIA

ROMANIA     loc V

            Antrenori / jucatori: rugam pe cei care detin informatii, chiar partiale, sa ne sprijine in a reconstitui echipa si antrenorii care au participat la acest prim Campionat Mondial.

La acest prim Campionat Mondial a oficiat ca arbitru si Ioan SCHUSCHNING din Sibiu; este deci primul arbitru roman care conduce jocuri la un C.M.   

            Dupa C.M. echipa Germaniei Campioana Mondiala, efectueaza un turneu in Romania invingand la Sibiu cu 3-14 o selectionata din Ardeal si la Bucuresti cu 3-18 o echipa cu 50% jucatori din capitala. A fost PRIMA INTALNIRE INTERNATIONALA INTER TARI LA HANDBAL care s-a desfasurat in Bucuresti si desi infrangerea a fost severa, jocul a constituit o buna propaganda. In capitala existau deja patru echipe de handbal Viforul Dacia, CFR, Macabi si Staruinta si vor mai aparea imediat alte 2-3.

            - In campionatul intern echipa din Sibiu care s-a mai denumit si Arsenal, este in continuare pe primul loc pentru a opta oara consecutiv daca punem in calcul si “Cupa Transilvaniei”, pe locul II S.G. Sighisoara.

            - La Brasov “GAZETA TRANSILVANIA” semnaleaza pe terenul OLIMPIA desfasurarea unei noi editii a Campionatului Scolilor Secundare din 5 judete. Pe locul intai s-a clast Liceul “HOMTERUS” din Brasov.

            - Dar campionatele scolare se desfasurau deja cu regularitate in intreaga Transilvanie, in majoritatea oraselor din Banat, la Ploiesti, Bucuresti, Galati, Piatra Neamt, Bacau.

            - La Federatia Romana de Handbal erau afiliate in acest an, 1938, peste 25 de sectii de seniori cu un total de 400 membrii – jucatori, ceea ce, referindu-ne la situatia de atunci si la tineretea acestui joc sportiv, era chiar foarte bine.

            - Tot in Germania se organizeaza in acelasi an si Campionatul de Handbal in 7 jucatori – masculin HALLEMHANDBAL cum spuneau nemtii. Federatia Internationala a conditionat disputarea in aceeasi tara si in acelasi an a celor doua campioante pentru cele doua forme ale aceluiasi joc sportiv. Clasament: 1. Germania; 2. Austria; 3. Suedia; 4. Danemarca, deci numai 4 echipe ceea ce atesta ca dezvoltarea acestu sport era inca foarte lenta si limitata in acei ani. Romania nu a participat desi, mai ales jucatorii din Bucuresti doreau acest lucru.

.La noi in tara este mentionat prin 1922 la Sibiu, forma sa initiala de joc fiind intre doua echipe a cate 11 jucatori, pe un teren ca si cel de fotbal. In 1928, la Reghin se infiinteaza prima echipa feminina. Din 1926 apar mentiuni despre handbalul in 7, numit «Hazena», in Cehoslovacia si Iugoslavia; la inceput, acest handbal redus se practica numai de femei. Dupa 1930, handbalul in 11 patrunde in Moldova, Banat, Muntenia

Handbal in 11 – in preajma razboiului activitatea handbalistica scade considerabil in momentul in care se dezvoltase atat pe plan intern cat si international.

            In aceasta situatie au loc totusi doua intalniri internationale, la Bucuresti pe stadionul ANEF (ulterior Republicii si apoi demolat). Echipa reprezentativa masculina a Romaniei se revanseaza in fata Suediei dupa infrangerea de la C.M. 1938, scor 5-4. de mentionat ca golul victoriei din jocul cu echipa Suediei a fost marcat de profesorul universitar si rector la ANEF, mai tarziu LEON TEODORESCU care intre fotbal si baschet, a mai practicat si handbalul, dovada a polivalentei sportivilor din acele vremuri.



            Tot la Bucuresti si tot pe stadionul ANEF pierdem de aceasta data la scor 3-19 in fata Campioanei Olimpice si Mondiale Germania.

            In campionatul intern sirul neantrerupt de victo9rii ale Sibiului este stopat de cea care de ani de zile o secunda. Loc I S.G. Bistrita; loc II S.G. Sighisoara si loc III S.G. Sibiu.

          In perioada razboiului activitatea handbalistica in mod practic aproape a incetat si totusi impatimitii acestui sport din Ardeal si Bucuresti reusesc sa organizeze sporadic intalniri amicale si chiar campionate. Din fericire handbalul este mentinut ca joc sportiv in cadrul multor unitati militare sub forma unor concursuri intre cei de la aviatie si vanatorii de munte, in special. In 1940 se organizeaza totusi un campionat scolar pana la nivelul de judete, castigat tot de elevii din Sibiu.

            In anul urmator, 1941, Federatia de Handbal trece pe langa cea de Fotbal in cadrul restrangerii lor in UFSR (Uniunea Federatiilor Sportive din Romania – forul suprem al sportului din tara noastra). Un fel de campionat national neomologat si incomplet cu multe absente si cu victoria echipei VIFORUL DACIA din Bucuresti care in jocul final castiga prin neprezentarea adversarului (Sibiul).

            In anul 1942 consemnam numai faptul ca se disputa la Ploiesti direct un turneu final al Campionatului National si acesta neomologat cu reprezentantii oraselor: Bucuresti, Medias, Resita si Ploiesti. Castiga echipa liceului din Medias, echipa care repeta performanta si in anul urmator 1943 cand la Bucuresti intrece in jocul final pe Viforul Dacia cu scorul de 13-10, dar datorita numeroaselor absente de la jocuri, campionatul nu este omologat.

            In 1943, 1944 si 1945 activitatea este redusa la maxim, doar in anul 1945 organizatia Sportul Popular (noul for de conducere al sportului), organizeaza o prima competitie de mase – multisportiva, care cuprinde si handbalul, precum si unele intalniri sportivo – amicale, intreechipe individuale nou aparute atat la masculin si mai ales la feminin.

In aceasta situatie in toata perioada razboiului 1940 – 1945 desi au fost organizate competitii cu turnee finale nu putem spune ca a existat oficial un Campionat National.       

  Prima mare afirmare ne-o aduce medalia de aur cucerita de fetele noastre la Festivalul Mondial al Tineretului din 1955. Tot fetele devin, in 1956, campioane mondiale la handbal in 11, iar in 1962 si la handbal in 7.

Echipa masculina cucereste primul titlu de campioana mondiala in 1961. Ultirnul an de existenta al handbalului in 11 este 1963, dupa care viteza, spectaculozitatea, numarul mare de goluri si dezvoltarea rapida a handbalului in 7 inving definitiv. In perioada care a urmat, baietii nostri ne aduc mari satisfactii la campionatele mondiale si Jocurile Olimpice, unde cuceresc medalii de aur, argint sau bronZ

RECONSTRUCTIE – CONSOLIDARE – GLORIE

PRIMELE MEDALII

Activitatea handbalistica reancepe puternic imediat dupa razboi chiar din anul 1945. Structura nou creata “Organizatia Sportul Popular”, organizeaza “Cupa Victoriei” la mai multe ramuri de sport, handbalul (in 11) este prezent chiar de la inceputurile acestei competitii care s-a vrut sa fie “de masa” si partial a reusit.

Se reia campionatul intern in care pe locul I la feminin se va clasa echipa KARES din MEDIAS. De acum in continuare ani multi, centrul de greutate al handbalului feminin in 11 din Romania, va fi in acest oras. Principalul artizan al acestor succese a fost antrenorul BRUNO HOLSTREGER cel pe care il vom gasi si ca primul antrenor al nationalei de senioare in 1949. La masculin o mare surpriza, castiga VICTORIA SIGHISOARA, care detroneaza – dar numai pentru un an – echipa din Sibiu, in plina reorganizare si preluata temporar de C.F.R.-ul din localitate.

1947 In campionatul intern, care este inca foarte clar dominat de echipele din Ardeal, la feminin acelasi KARES MEDIAS cu acelasi BRUNO HOLSTREGER.

La masculin lucrurile “intra in normal” pe primul loc Sibiul, acum cu o noua denumire “de legenda”: ARSENAL. Pe locul II VOINTA SIGHISOARA.

Situatia in campionatul intern este in linii mari aceeasi. La feminin dominatia orasului Medias este categorica si se petrece chiar un fapt unic: in finala campionatului se intalnesc doua echipe din acelasi oras, IRTI Medias invinge pe VOINTA Medias. La masculin locul I revine echipei ARSENAL Sibiu, iar pe locul II in fine apare si o echipa din Regat: “11 Iunie” Ploiesti.

La feminin in campionat se produce o surpriza, monopolul echipelor din Ardeal incepe sa se clatine. Pe locul I Record Medias, pe II C.F.R. Sighisoara iar pe III o surpriza: CLUBUL SPORTIV UNIVERSITAR BUCURESTI, antrenori Victor Cojocaru, Constantin C. Popescu – Pilica. La masculin in continuare pe locul I Arsenal Sibiu, iar pe doi CFR Sighisoara, echipe vecine si rivale de ani de zile.Dar anul 1949 este marcat de un eveniment major: la Timisoara se organizeaza primele meciuri internationale dupa razboi, la masculin: ROMANIA – UNGARIA 1-7, antrenor Victor Cojocaru, iar la feminin este chiar primul meci international de handbal din istoria acestui sport: ROMANIA – UNGARIA 1-4, antrenor: BRUNO HOLSTREGER. Convocate in pripa la Timisoara dupa o selectie mult disputata pe axa Sibiu – Medias – Bucuresti, echipele noastre au fost mai putin pregatite si fara nici o experienta anterioara au cedat la scor.Un alt eveniment al anului 1949 care trebuie remarcat a fost competitia de masa, CUPA TINERETULUI MUNCITOR, care angreneaza – scrie ziarul “SPORTUL POPULAR” – peste 1000 de echipe din intreaga tara. Chiar daca cifra, in emtuziasmul acelor timpuri, este putin exagerata, totusi aceasta competitie a fost cea care a pus, sa spunem, “baza de mase” a handbalului din Romania.

De acum putem sa spunem ca jocul de handbal – deocamdata cel in 11 – este raspandit in toata tara si practicat atat de fete cat si de baieti. Se reorganizeaza Federatia Romana de Handbal, care ani buni, se va numi COMISIA CENTRALA DE HANDBAL si va fi atasata o scurta vreme la Federatia Romana de … Fotbal si chiar de Rugby.

Hazardul, sau pentru handbalul romanesc providenta divina, face ca dintre salariatii de la Fotbal, cel mai tanar si nou venit, LUCIAN GRIGORESCU, fost fotbalist de B la Ramnicu Valcea, sa fie repartizat sa raspunda de handbal. LUCIAN GRIGORESCU, ulterior profesor de educatie fizica, a condus destinele handbalului ca un functionar desavarsit timp de 36 de ani (1950 - 1985), de numele lui, vom vedea, sunt legate o buna parte din succesele handbalului romanesc. Din acest an 1950, putem vorbi de o activitate competitionala de regularitate, bine si corect organizata. - La masculin, pentru prima oara se organizeaza un campionat national cu 12 echipe, sistem Divizia A, tur – retur: C.N. Editia 14-a 1950: Handbal masculin in 11

1. CCA Bucuresti – antrenor: Francisc Monis;

2. Metalul Sibiu – antrenor: Ioan Schuschning;

3. Stiinta Timisoara – antrenor: Gheorghe GuNes.

Se poate aprecia ca antrenorul FRANCISC MONIS “racolat” de la Sibiu de catre CCA Bucuresti – odata cu o serie de jucatori din Sibiu, Cisnadie si Agnita a fost primul tehnician profesionist din handbal – toti ceilalti erau fie cu ½ norma, fie chiar “voluntari”. - La feminin cele 12 echipe sunt impartite in patru grupe geografice si se incheie cu un turneu final de patru echipe.

C.N. Editia 5-a 1950: Handbal feminin in 11

1. Flamura Rosie Medias – antrenor: Vilhem Lapka;

2. CSU Bucuresti – antrenor: Constantin C. Popescu – Pilica;

3. Flamura Rosie ILSA Timisoara – antrenor: Ion Stanescu.

Dupa cum se vede Mediasul domina in continuare, dar studentele din Bucuresti (majoritatea la ANEF) urca. Apare un nou centru, Timisoara cu echipa fabricii Industria Lanei ILSA, care va rezista in campionat fie in A, fie in B, pana in anul 2001. Dezvoltarea accentuata a handbalului in toata tara este atestata de cele peste 200 de echipe inregistrate la F.R.H. si participante in competitii (in afara de cele scolare) si prin aparitia unor noi centre puternice Timisoara si Bucuresti a unei serii de antrenori de valoare care vor avea o lunga si fructuasa cariera competitionala interna si internationala.

- La sfarsitul anului 1950 la Strandul Tineretului din Bucuresti au fost convocati o mana de oameni – circa 20 – toti antrenori, cu si fara calificare, dar in special mari iubitori si devotati ai handbalului. Timp de aproape doua saptamani, intr-un dormitor comun care tinea loc si de sala de mese, asezati pe paturi de campanie inghesuite in jurul unei sobe de tabla, cand incinsa, cand rece, cei prezenti au participat aproape non – stop la un ciclu de lectii teoretico – practice, dar si la dezbateri furtunoase. Discutiile se prelungesc pana noaptea tarziu si din framantarile, dezbaterile ce au avut loc atunci din schimburile de informatii s-a legat un limbaj comun concretizat intr-o CONCEPTIE UNITARA DE PREGATIRE SI DE JOC. Asa s-au nascut primii germeni a ceea ce se va numi SCOALA ROMANEASCA DE HANDBAL. Stau marturie profesiunea de credinta a venerabililor antrenori si profesori ai handbalului – care mai sunt intre noi, ca atunci in 1950 s-a cristalizat in cele 20 de pagini – scrise de mana – “prima CONCEPTIE DE JOC SI PREGATIRE”, primele directii de unificare a procesului de antrenament, de terminologie, de limbaj tehnic. Si astazi, in anul 2001 multe pagini din acest proces-verbal de la Strandul Tineretului sunt inca perfect valabile. Atunci, discutiile si chiar disputele aprige intre experimentatii antrenori din Ardeal: IOAN SCHUSHICHNIG, WILHELM KIRSCHNER, FRANCISC MONIS, BRUNO HOLSTREGHER, OTTO si WILHELM SCHMIDT si profesorii teoreticieni din “Regat”: VICTOR COJOCARU, DUMITRU POPESCU-COLIBAS, tanarul asistent IOAN KUNST cu cei cativa studenti de la specializare: LULU CALIMAN, CONSTANTIN C. POPESCU – PILICA, ca si proaspatul – pe atunci – secretar al COMISIEI CENTRALE DE HANDBAL, profesorul de mai tarziu LUCIAN GRIGORESCU, care a stat zi de zi in “bancile”, de fapt pe “paturile salii de curs”. Din apriga disputa intre “ardeleni”, mai bine zis “nemtii nostrii”, toti deja antrenori cu experienta, adepti total ai scolii germane, a profesorului KARL SCHELEMTZ si “regatenii” adeptii scolii ANEF-ului de atunci, s-a facut lumina in primul rand in terminologie – ca sa vorbim aceeasi limba – dar si suita mijloacelor de invatare si perfectionare a jocului si in antrenamentul echipelor.

Consensul a fost general si toti acesti antrenori pionieri ai scolii romanesti de handbal s-au declarat inca elevi si au stabilit in concluzie: “mai avem foarte mult de discutat si de invatat, unii de la altii, va trebui sa ne vedem mai des” si de atunci aceste cursuri au fost tinute – cu unele exceptii Cursul de la Strandul Tineretului din 1950 a stat la baza Scolii Romanesti de Handbal si explica multe din cauzele fundamentale ale succeselor handbalului romanesc in perioadele ce vor urma. Si una din aceste “cauze” trebuie spus clar ca a fost influenta germana pe culoarul careia a patruns handbalul in Romania, in mod concret a specificului nemtesc: ORDINE si DISCIPLINA, MUNCA SERIOASA si ORGANIZARE METICULOASA.

Acest “stil nemtesc” de munca si viata combinat cu cel latin, plin de fantezie si imaginatie, plus cel balcanic cu “orientari si adaptari abile la situatii noi”, au stat la baza formarii tehnicienilor si oamenilor care vor duce handbalul romanesc in varful piramidei in lume. In acelasi an 1950, semnalam si primele jocuri de handbal in 7, ceva mai constant organizate in sali, deocamdata ca mijloc de pregatire – iarna – pentru echipele de handbal in 11.

Pentru toate acestea socotim anul 1950 ca deosebit de important, cu adevarat anul renasterii

Handbalului romanesc si al inceputului unui drum glorios.

1951 pe plan international dupa esecul din 1949 cu echipele maghiare, se face o noua incercare dar numai pentru echipa masculina. Confruntarea cu puternica echipa a Cehoslovaciei a avut loc la Bucuresti, pe stadionul Republicii refacut si modernizat dupa distrugerile suferite in timpul razboiului (si care peste ani va fi distrus de mana “omului”).

Acest al doilea joc international al echipei de seniori a Romaniei debuteaza in favoarea noastra si conducem surprinzator cu 8 – 4. Se pare ca adversarii au inceput jocul fara a ne acorda prea mult credit, dar dupa pauza ataca furibund. Incepe o adevarata cursa de urmarire si ne egaleaza (13 – 13) in ultimele minute. Cand nimeni nu se astepta GABRIEL ZUGRAVESCU – marele antrenor de mai tarziu si federal ani de zile – supravegheat mai putin datorita “fizicului lui de gazela” patrunde si marcheaza golul victoriei. A fost un rezultat de mare importanta deosebit de incurajator pentru handbalul romanesc care facea primii pasi timizi in arena internationala, iar pentru marile forte din handbalul european un semnal de atentie receptionat de presa din Germania: “Romania are o echipa despre care va trebui sa tinem seama in viitor”.

In campionatul intern la varf nu sunt prea multe modificari:

C.N. Editia a 6-a – 1951: Handbal feminin in 11

1. Flamura Rosie Medias antrenor: Bruno Holstreger;

2. Spartak Sighisoara antrenor: Walter Schmidt.

C.N. Editia a 15-a – 1951: Handbal masculin in 11

1. CCA Bucuresti – antrenor: Francisc Monis;

2. Dinamo Brasov – antrenor: Otto Schimtz;

3. Metalul Sibiu – antrenor: Ioan Schuschning.

Daca activitatea interna la nivel de performanta se marginea doar la cele doua campionate nationale (masculin si feminin), in schimb se organizeaza noi competitii cu caracter de masa. “Cupa Satelor”, competitie cu caracter popular desfasurata pe etape eliminatorii, cu un turneu final pe tara, readuce in prim plan din nou echipa elevelor din satul BABICIU de pe malul Oltului. Acolo unde un tanar profesor de educatie fizica DUMITRU POPESCU face munca de pionierat in handbal si castiga mai intai cu aceste eleve (in tenisi) Cupa Unitatii Tineretului si apoi ca senioare deja ”Cupa Satelor”.

Este vorba de PIK COLIBAS unul din primii antrenori emeriti ai handbalului indrumator a multe generatii de handbalisti, care era ostracizat in acel sat ca “mic mosier” ce era prin casatorie

La feminin inregistram o lovitura de teatru: detronarea – care va ramane definitiva – a echipelor din Ardeal, iar surpriza vine de la Bucuresti unde studentele de la I.C.F. (ANEFS), urmasele echipei C.S.U., cuceresc titlul.

De subliniat faptul ca debutul ca antrenor al asistentului (ICF) Ion Kunst Ghermanescu a avut loc la, o echipa feminina, dar mariajul acesta nu a durat decat doi ani, el se va consacra la echipe masculine de club si la nationala devenind profesor universitar, antrenor emerit si asa cum vom vedea una din personalitatile centrale ale handbalului romanesc.

In anul 1952 se acorda primele titluri de “maestrii ai sportului” unui numar de 10 jucatori de la CCA Bucuresti si la trei jucatoare de la Flamura Rosie MEDIAS ca urmare a castigarii campionatului pentru a treia oara de catre echipele respective

1953 este un an important in special pentru activitatea internationala, el marcand adevarata geneza a echipelor nationale atat la masculin cat si la feminin in febra pregatirilor pentru participarea la turneul Festivalului Mondial al Tineretului si Studentilor de la Bucuresti.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3489
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site