Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

TEHNICA DE INOT A PROCEDEULUI BRAS

Sport

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ROMANIA LA JOCURILE OLIMPICE
The Franch National Soccer Team of 2008
Criterii motrice in selectia sportiva. Particularitati ale selectiei
STUDIU PRIVIND VIOLENTA SI AGRESIVITATEA IN SPORT
DEFINITIA PERFORMANTEI SPORTIVE
INOT SINCRON
SIMBOLURI SI CEREMONII OLIMPICE
Fundamentarea metodologica a indicatorilor programarii: continutul, metodologia, eficienta si limitele lor. Complexitatea solicitarii organismului. Vo
EDUCATIA OLIMPICA – MODALITATE DE CELEBRARE A OLIMPISMULUI
SIMULATOARELE Sl TRENAJOARELE CA SURSE DE INFORMATII

TERMENI importanti pentru acest document

TEHNICA DE INOT A PROCEDEULUI BRAS

1 ISTORICUL SI EVOLUTIA PROCEDEULUI BRAS




Este un procedeu cunoscut din antichitate, Homer in „ Odiseea ” spunea ca „ Ulise inota cu miscari rotunde, intinzandu-si bratele prin apa ”. Prima lucrare in care este descris acest procedeu a aparut in anul 1538 si este lucrarea pedagogului elvetian Nicolaum Wynmann, „Colymbetes sive de arti natandi”. In programul olimpic procedeul bras a fost introdus in anul 1904 la Jocurile Olimpice de la Sant Louis. Intre anii 1900-1930 se inota bras intr-o pozitie inalta, capul ridicat, miscari laterale ample, procedeu numit si „bras german”. Dupa 1930 apare un procedeu nou numit „fluture-bras”, apoi procedeul „brasul pe sub apa”(1950-1957), caracterizat prin miscari ample de vaslire a bratelor in apnee prelungita, procedeu interzis dupa 1957 de catre F.I.N.A. ca fiind unul daunator sanatatii. Si acest procedeu a suferit de-a lungul timpului numeroase transformari si perfectionari in ceea ce priveste tehnica si dezvoltarea vitezei de deplasare, azi intalnindu-se doua procedee de inot bras: „brasul traditional” si „brasul delfinat”

2 POZITIA CORPULUI PE APA

Corpul are o pozitie orizontala pe apa cu fata in jos, formand un unghi de aproximativ 20º fata de orizontala apei. In momentul inspiratiei corpul isi schimba unghiul fata de orizontala apei avand o pozitie mai inalta si oblica, capul si umerii ridicati, dupa inspiratie el revenind la orizontala.

3 MISCAREA PICIOARELOR

Este o actiune propulsiva si consta dintr-o miscare de pregatire (faza pasiva) si o miscare de impingere (faza activa).

Faza pregatitoare consta in indoirea genunchilor, cu apropierea gambelor de coapse, urmata de flexia dorsala a labelor picioarelor spre gambe, concomitent cu rotarea externa a gambelor din genunchi cu varfurile spre exterior.

Faza activa consta in intinderea picioarelor in lateral si spre inapoi dupa o traiectorie circular eliptica, urmata de apropierea gleznelor si intinderea labelor, urmata de o scurta pauza de alunecare. Intre cele doua faze se interpune un moment de alunecare.

4 MISCAREA BRATELOR

Bratele efectueaza o miscare simetrica si concomitenta in plan orizontal pe o traiectorie circulara, avand un rol propulsiv. Ele efectueaza miscari de tractiune si revenire, formand un ciclu complet alcatuit din urmatoarele trei momente principale:

Pauza de alunecare;

Vaslirea( prinderea apei, tractiunea si impingerea );

Revenirea bratelor in pozitia initiala (ducerea bratelor inainte).

Tractiunea se realizeaza pe o traiectorie oblica in lateral si in jos. Miscarea incepe prin indoirea bratelor in lateral pana in momentul in care palmele ajung la nivelul coatelor dupa care isi schimba directia de miscare in jos. Miscarea se continua pana in momentul in care palma si coatele ajung pe linia umerilor, dupa care urmeaza ducerea palmelor inainte cu rasucirea lor in pozitie initiala (bratele intinse cu palmele intinse in lateral – pronatie ). La sfarsitul fazei de tractiune, cand bratele incep sa se apropie, umerii se ridica din apa pentru inspiratie si pentru a permite flexia minima a soldurilor. Acceleratia minima se inregistreaza in momentul „strangerii coatelor”.

5COORDONAREA MISCARII DE PICIOARE- BRATE

Se folosesc trei tipuri de coordonari:

Coordonarea continua in care vaslitul incepe la finalul fazei propulsive a miscarii de picioare:

Coordonarea de alunecare in care exista un timp de alunecare a corpului pe apa, intre finalul miscarii de picioare si inceperea unei noi vasliri;

Coordonarea de suprapunere in care pe timpul fazei pregatitoare a miscarii de picioare incepe momentul de prindere a apei, picioarele realizand impingerea cand bratele revin inainte.

Coordonarea dintre actiunea bratelor si cea a picioarelor este de un ciclu de brate la o impingere de picioare. Pe toata durata alunecarii, prinderii apei si a tractiunii picioarele sunt intinse. Odata cu inceperea gruparii bratelor la piept incepe faza pregatitoare a picioarelor, cand bratele sunt intinse inainte, picioarele sunt intinse inapoi realizand impingerea.

6 COORDONAREA MISCARII DE PICIOARE- BRATE CU RESPIRATIA

Inspiratia se poate realiza la un ciclu sau doua de brate ( la probele de viteza ). Inspiratia se realizeaza in momentul in care se grupeaza bratele sub piept, expiratia se efectueaza in timpul intinderii bratelor inainte si n timpul tractiunii.

Greseli:_

Miscarea picioarelor incepe prea devreme inainte de terminarea tractiunii de brate ce are ca efect o inaintare deficitara;

Intarzierea efectuarii miscarii de picioare are ca efect o miscare deficitara, fragmentata;



Respiratia incompleta duce la ridicarea capului, trenul inferior fiind prea scufundat crescand rezistenta frontala si turbionara;

Expiratia nu se finalizeaza in apa, ceea ce duce la cresterea duratei inspiratiei si la perturbarea coordonarii.

7 STARTUL IN PROCEDEUL BRAS

Startul in procedeul bras se ia de pe blocul de start. La semnalul dat de arbitrul de start se urca pe partea de dinapoi a bloc-startului in stand sau in stand aplecat. Urmeaza apoi comanda „luati locurile” la care sportivul paseste cu un picior sau cu ambele picioare pe partea dinspre bazin a bloc-startului cu picioarele usor departate, cu calcaiele orientate spre exterior, cu degetele de la picioare asezate in asa fel incat sa depaseasca marginea bloc-startului pentru a prinde mai bine bloc-startul, si pentru a se putea impinge mai eficient, picioarele sunt usor departate la latimea umerilor, corpul este aplecat, iar mainile prind marginea bloc-startului. In aceasta pozitie inotatorul trebuie sa aiba corpul cat mai relaxat.

Urmeaza apoi semnalul de plecare, care poate fi fluier, pistol sau claxon. La acest semnal corpul sportivului se avanta spre inainte, bratele sunt duse in sus si se efectueaza o impingere puternica cu picioarele. Intrarea in apa se face la o adancime mai mare decat la celelalte procedee pentru a permite efectuarea miscarilor pe sub apa. In drumul pe care il parcurge inotatorul pe sub apa el are posibilitatea, conform regulamentului, sa efectueze un ciclu de brate si picioare complet. Dupa un scurt moment de alunecare, incepe vaslirea cu bratele. Prima parte cuprinde prinderea apei si tractiunea. In momentul in care palmele ajung in dreptul umerilor, incepe o scurta apropiere a bratelor de piept urmata de o faza de impingere de-a lungul corpului pana la intinderea completa a lor.

Dupa terminarea impingerii, bratele se indoaie progresiv si sunt duse la nivelul umerilor, incepe flexia picioarelor, urmata imediat de impingere. Pentru a favoriza inaintarea corpului pe sub apa pe toata perioada drumului pe sub apa, capul se tine cu barbia in piept.

Deci putem aprecia ca startul in procedeul bras are 5 faze:

pozitia pe bloc-start

elanul

drumul aerian (zborul)

intrarea in apa

lucrul sub apa si iesirea la suprafata.

Scopul principal al startului este de a-l pune pe inotator in situatia de a patrunde in apa si de a-si incepe cursa, in conditii cat mai avantajoase pentru el.

Greseli

pozitie rigida de asteptare.

nu se aseaza degetele picioarelor peste marginea dinspre bazin a bloc-startului.

la elan, pendularea spre inapoi a bratelor precum si rotarea acestora, au ca efect desprinderea intarziata de pe bloc-start.

la drumul aerian pozitia in echer a corpului, cu picioarele indoite ceea ce duce la franarea inaintarii corpului in apa.

saritura cu capul pe spate ceea ce provoaca intrarea gresita a corpului in apa (aceasta facandu-se cu abdomenul).

intrarea in apa la o adancime prea mica, are ca efect revenirea prea devreme a corpului la suprafata apei inainte de terminarea ciclului complet pe sub apa.

daca nu se efectueaza o vaslire lunga pe sub apa, se pierde din eficienta startului.

Vaslirea cu bratele intinse sau prea indoite de la inceputul vaslirii are ca efect o eficienta redusa a lucrului pe sub apa, startul fiind ineficient.

8 EXERCITII PENTRU INVATAREA STARTULUI IN PROCEDEUL BRAS

Exercitii pe uscat

din stand, bratele intinse in sus, repetarea pe uscat a miscarii de4 brate care urmeaza a se efectua pe sub apa.

idem cu efectuarea miscarii de picioare.




Exercitii in apa

dupa scufundare, impingeri de la perete, cu efectuarea vaslirii bratelor (prinderea apei, tractiunea, impingerea).

idem, dar cu revenirea bratelor si cu efectuarea miscarii de picioare.

impingeri cu efectuarea miscarii de picioare.

sarituri efectuate global, putand fi folosite si comenzile specifice startului.

Pentru perfectionarea startului se poate folosi:

inotul bras pe sub apa cu pauze lungi de alunecare intre miscarile de brate si picioare.

folosirea diferitelor semnale de start date la intervale de timp diferite.

marcarea locului de intrare in apa.

sarituri de pe blocul de start peste o prajina intinsa perpendicular si mutata tot mai departe pentru lungirea drumului peste apa.

cronometrarea timpului scurs de la comanda de start si pana la intrarea in apa, precum si a determinarii lungimii startului.

9 INTOARCEREA IN PROCEDEUL BRAS

Intoarcerile au rolul de a schimba directia de deplasare a inotatorului, trebuie sa fie executate intr-un timp cat mai scurt, cu pierderea unei viteze initiale cat mai mici.

Intoarcerea in procedeul bras are urmatoarele faze:

Atacul peretelui;

Intoarcerea propriu-zisa;

Impingerea de la perete si alunecare;

Lucrul pe sub apa si iesirea la suprafata.

Atacul peretelui se realizeaza prin punerea palmelor in acelasi timp si la acelasi nivel pe perete. Intoarcerea se realizeaza prin gruparea genunchilor spre piept cu rasucirea trunchiului cu 180º spre noua directie urmata si de o respiratie puternica. Urmeaza o scurta scufundare, urmata de fixarea talpilor pe perete si de impingere si iesirea la suprafata apei. Drumul pe sub apa cuprinde si miscarile specifice acestui procedeu (de brate si picioare), conform regulamentului (o singura miscare de brate si o singura miscare de picioare).

10 EXERCITII PENTRU INVATAREA INTOARCERII IN PROCEDEUL BRAS

Exercitii pe uscat

din mers, apropierea de perete, cu atingerea lui cu ambele palme, simultan, urmata de intoarcere spre dreapta sau spre stanga cu 180º, urmata de gruparea corpului cu sprijinul talpilor pe perete

Exercitii in apa

din atarnat la marginea bazinului, intoarcere cu 180º , cu scufundare in ghemuire si fixarea ambelor talpi pe perete;

idem, dar cu impingere pe sub apa cu miscari specifice;

Inot spre perete, atacul simultan al palmelor cu intoarcere, scufundare si impingere.

Pentru perfectionarea intoarcerii se vor folosi:

idem, dar cu marirea vitezei de executie si cu impingere puternica;

intoarceri din inot cu viteza maxima;

intoarceri cu cronometrarea si cu masurarea lungimii intoarcerii;

intoarceri in regim de concurs.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2998
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site