Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


PLAN DE INVATAMANT SI PROGRAME ANALITICE Pentru domeniul: INGINERIE ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII

Comunicatii

+ Font mai mare | - Font mai mic





UNIVERSITATEA “POLITEHNICA”

DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE ELECTRONICA

SI TELECOMUNICATII




PLAN DE INVATAMANT

SI PROGRAME ANALITICE

Pentru domeniul: Inginerie electronicA Si telecomunicaTii

PLAN DE INVATAMANT

Domeniul: Inginerie Electronica si Telecomunicatii - Specializarea: Electronica aplicata

Nr

crt

Disciplina

C

S

L

P

Cr./Ex*

Anul III Sem. 5

Management si Marketing

4/D

Aparate electronice de masurat

4/E

Radiocomunicatii

4/D

Electronica de putere

4/E

Teoria informatiei si a codarii

4/E

Sisteme de achizitii de date

4/E

Bazele sistemelor flexibile inteligente

4/D

Practica

2/C

Total

Anul III Sem. 6

Se alege o disciplina de la o alta specializare

4/E

Sisteme cu logica programabila

6/D

Compatibilitate electromagnetica

4/E

Constructia si tehnologia echipamentelor electronice

4/E

Electronica de putere in comutatie

4/E

Instrumentatie virtuala

6/D

Practica

2/C

Total

Anul IV Sem. 7

Testarea echipamentelor electronice si de telecomunicatii

4/E

Software pentru electronica si telecomunicatii

5/D

Modelare si simulare

4/E

Sist.electronice de actionare

Bazele microelectronicii

Senzori si actuatori

4/D

Echip. electronice de interfatare

VHDL

Procesoare de semnal

4/E

Disciplina de la alta ruta curriculara

4/E

Proiect cu procesoare

4/D

Comunicare

1/D

Total

Anul IV Sem. 8 (7 saptamani + 7 saptamani lucrare licenta

Curs extern

3/E

Disciplina de la alta ruta curriculara

3/E

Automatizari

Tehnici de pr. VLSI

Automatizari

3/E

Electronica medicala

Microsisteme electronice si mecanice

Sisteme de control distribuit

3/E

Proiect de software

3/D

LUCRARE DE LICENTA

Total

* Forma de evaluare: E = examen D = evaluare distribuita; C = colocviu


PLAN DE INVATAMANT

Domeniul: Inginerie Electronica si Tc. - Specializarea: Tehnologii si sisteme de telecomunicatii

Nr. crt.

Disciplina

C

S

L

P

Cr./Ex*

Anul III Sem. 5

Management si Marketing

4/D

Aparate electronice de masurat

4/E

Radiocomunicatii 1

4/E

Electronica de putere

4/D

Teoria informatiei si a codarii

4/E

Comunicatii de date

4/D

Circuite de telecomunicatii

4/E

Practica

2/C

Total

Anul III Sem. 6

Se alege o disciplina de la alta specializare

4/E

Decizie si estimare in teoria informatiei

6/D

Sisteme de televiziune

4/E

Transmisii telefonice

4/E

Sisteme de comutatie digitala

4/E

Baze de date

6/D

Practica

2/C

Total

Anul IV Sem. 7

Testarea echipamentelor electronice si de tc.

4/E

Software pentru electronica si tc.

5/D

Modelare si simulare

4/E

Radiocomunicatii 2

Protocoale de comunicatii

Tehnologii multimedia

4/D

Retele numerice integrate

Grafica computerizata

4/E

Disciplina de la alta ruta curriculara

4/E

Proiect de dezvoltare

4/D

Comunicare

1/D

Total

Anul IV Sem. 8 (7 saptamani + 7 saptamani lucrare licenta

Curs extern

3/E

Disciplina de la alta ruta curriculara

3/E

Comunicatii optice

Securitatea retelelor

Productie audio-video

3/E

Comunicatii mobile

Optimizarea retelelor

Compresie audio-video

3/E

Proiect de software

3/D

LUCRARE DE LICENTA

Total

* Forma de evaluare: E = examen D = evaluare distribuita; C = colocviu

MANAGEMENT SI MARKETING (EA, TST)

A. OBIECTIVE: Insusirea de catre studenti a notiunilor, principiilor, tehnicilor si modelelor specifice managementului si marketingului, atat la nivel de concepte cat si la nivel de aplicare in cadrul firmelor in conditiile reale de piata.

B. SUBIECTELE CURSULUI:

Partea 1 – Management: Conceptul de management; Functia de decizie; Planificarea strategica, tactica si operationala; Organizarea. Structura organizatorica; Coordonare si motivare; Controlul ca functie manageriala; Cultura organizationala.

Partea a 2-a – Marketing: Conceptul de marketing; Mediul inconjurator al marketingului; Sistemul informatic de marketing, Piata. Studiul pietei; Mixul de marketing: produsul; pretul; distributia; promovarea; Obiectivele. Planificarea in marketingul strategic; Marketing-management.



C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Partea 1 – Management: Decizii in conditii de certitudine; Decizii in conditii de risc; Decizii in conditii de incertitudine; Planificarea. Planul de afaceri; Metode de planificare si programare in retea; Organizarea. Structura organizatorica

Partea a 2-a – Marketing: Conceptul de marketing vs. Conceptul de schimb. Studiu de caz; Metode specifice de analiza a mediului de marketing; Cercetarea pietei.Metode si instrumente specifice; Segmenterea de piata. Definitii, necesitate, procedura si criterii; Analiza de portofoliu, pozitionarea produselor unei firmeIntocmirea planului de marketing.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Ph. Koller, R.E. Turner - Marketing Management - ¬Preentice Hall, Canada, Ontario, 1993

2. A.Taroata – Marketing. Conceptie, planificare, implementare – Ed.Eurobit, Timisoara, 2003.

3. A. Badescu, I. Taucean – Bazele managementului si marketingului, Editura Eurobit, Timisoara, 2001

APARATE ELECTRONICE DE MASURAT (EA, TST)

A. OBIECTIVE: Cunoasterea la nivel de schema bloc si circuite specifice, precum si castigarea de deprinderi de masurare cu principalele aparate electronice intalnite in practica inginerului electronist.

B. SUBIECTELE CURSULUI:

Osciloscopul analogic de uz general (schema bloc, afisoare, atenuatoare, amplificatorul de deflexie verticala si orizontala, baza de timp, circuitul de sincronizare, baza de timp dubla, osciloscopul cu mai multe canale). Osciloscopul analogic cu esantionare (esantionarea secventiala, schema bloc si circuite specifice). Osciloscoape numerice (tehnici de esantionare, circuite specifice, reconstruirea semnalelor din esantioane, analizor de spectru cu FFT). Generatoare de semnal (de joasa frecventa, de ultrajoasa frecventa, de radiofrecventa, generatoare de functii, generatoare de zgomot, generatoare de impulsuri). Voltmetre electronice (schema bloc, etajul de intrare, CAN cu dubla integrare, multimetre, convertoare c.a. - c.c., convertoare rezistenta-tensiune, perturbatii serie si de mod comun). Numaratorul universal. Distorsiometrul, Analizoare de spectru

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: 1. Multimetrul numeric, 2. Osciloscopul analogic, 3. Numaratorul universal, 4. Generatorul de functii, 5. Generatorul de impulsuri, 6. Osciloscopul numeric, 7. Instrumentatie virtuala, 8. Test practic   

D. BIBLIOGRAFIE

1. Traian Jurca, Dan Stoiciu Aparate electronice de masurat – curs, UTT 1993,

2. Traian Jurca, Dan Stoiciu Instrumentatie de masurare – structuri si circuite, Editura de Vest 1996.

3. T. Jurca, D. Stoiciu, S. Mischie Aparate electronice de masurat –Ed. Orizonturi Univ. 2001

RADIOCOMUNICATII (EA)

A. OBIECTIVE: Introducere in semnale in banda de baza si parametrii discretizarii acestora. Prezentarea principalelor tehnici de achizitie, prelucrare, compresie, transmisie si stocare a acestora.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Semnalele text, vocal, audio, grafica, imagine, video, date. Captarea, discretizarea, prelucrarea si compresia semnalelor vocal si audio. Captarea, discretizarea, prelucrarea si compresia semnalelor imagine si video. Transmisia in radiofrecventa. Inregistrarea magnetica si optica a semnalelor audio si video.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)

Introducere in Dreamweaver si dezvoltarea unei aplicatii Dreamweaver. Echipamente utilizate in prelucrarea sunetului. Prelucrarea semnalului vocal si audio. Camera web, semnalul video complex color, sistemul PAL. Prelucrarea imaginilor cu filtre convolutionale.

D. BIBLIOGRAFIE

1. M. Otesteanu, Sisteme de transmisie si comutatie, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001

2. M. Otesteanu, Televiziune, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001

3. M. Otesteanu, F. Alexa, C. Ianasi, Sisteme de inregistrare audio&video, Editura de Vest, Timisoara, 1998

ELECTRONICA DE PUTERE (EA)

A. OBIECTIVE: Prezentarea notiunilor legate de conversia energiei electrice dintr-o forma in alta, instalatiile si sistemele care fac aceasta conversie, precum si domeniile de aplicatie.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Dispozitive electronice utilizate in electronica de putere. Redresoare monofazate necomandate.. Redresoare monofazate comandate. Redresoare de putere comandate si necomandate. Filtre, dimensionarea acestora. Influenta dispersiei transformatoarelor asupra comutatie la redresoarele de putere. Stabilizatoare de tensiune liniare.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Dispozitive electronice de putere: Tiristor, triac, IGBT, Tranzistor MOSFET – caracteristici , parametri. Redresoare monofazate si trifazate. Stabilizatore de tensiune liniare.

D. BIBLIOGRAFIE

1. V. POPESCU,Electronica de putere, Ed. de vest, Timisoara, 2005.

2. V. POPESCU, D. LASCU, D. NEGOITESCU, Convertoare de putere in comutatie, Ed. De Vest, Timisoara, 1999.

5 . R.W.ERICKSON, Fundamentals of power electronics, Kluver Academic Press, Mass. 2001.

TEORIA INFORMATIEI SI A CODARII (EA)

A. OBIECTIVE: Introducere in teoria transmisiunii informatiei cu accent pe teoria informatiei si a codarii, prezentarea principiilor de baza a teoriei informatiei si a transmiterii sale prin canale discrete fara zgomot si cu zgomot, prezentarea principalelor metode de codare a informatiei binare, introducere in teoria deciziilor statistice cu aplicatii in analiza sistemelor numerice de transmisie.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Teoria informatiei . Surse discrete de in informatie. Canale discrete. Codarea informatiei discrete. Coduri optimale. Codarea informatiei si spatiul semnalelor.Teorema lui Shannon. Teoria codarii. Notini de algebra liniara ,corpul Galois. Coduri bloc. Codul Hamming. Coduri ciclice (BCH, Reed Salomon). Coduri convolutionale. Codarea, matrici generatoare. Decodarea secventiala, algoritmi Viterbi. Turbo coduri. Teoria deciziilor statistice. Aplicatii in analiza sistemelor numerice de transmisie.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Introducere in MathLab. Surse Markov. Canale discrete.Coduri optimale(Huffman, Shannon-Fano). Coduri bloc (Hamming, BCH,Reed Salomon). Coduri convolutionale. Decodare Viterbi.

La seminar se fac aplicatii de la ultimele cursuri predate

D. BIBLIOGRAFIE

1. Vasile Stoica, ADRIAN MIHAESCU, Teoria transmisiunii informatiei, Editura IPT, Timisoara, 1985.

2. ADRIAN MIHAESCU, Teoria statistica a transmisiunii informatiei , Editura UPT, Timisoara, 1995

3 YVON MORI,Théorie de l’information et du codage, Ed. Lavoisier, Paris, 2006

SISTEME DE ACHIZITII DE DATE (EA)

A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv insusirea cunostintelor de baza privind componentele, structura, functionarea, tehnicile de interfatare si programare ale sistemelor de achizitie de date.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere. Structura unui sistem de achizitie si prelucrare numerica a semnalelor. Circuite de conditionare a semnalelor: Amplificatoare cu modulare-demodulare; Amplificatoare de izolare; Convertoare tensiune-frecventa. Convertoare numeric analogice: Codificari binare ale numerelor; Caracteristici ale CNA; Principii de constructie a CNA. Convertoare analog numerice: Caracteristici ale CAN; Principii de constructie a CAN; CAN delta-sigma. Circuite de esantionare si memorare: Caracteristici ale CEM; Ansamblul CEM-CAN; Principii de constructie a CEM. Sisteme de achizitie si distributie de date. Structuri si functionare. Interfatarea si programarea sistemelor de achizitie de date. Reducerea influentei perturbatiilor asupra proceselor de achizitie de date.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Convertoare numeric analogice. Masurarea caracteristicilor. Sinteza semnalelor periodice. Convertoare analog numerice. Masurarea caracteristicilor. Analiza structurii si functionarii. Sisteme de achizitie de date. Analiza structurii, functionarii si a tehnicilor de interfatare. Achizitia de date cu cu procesoare dotate cu canale de intrare si iesire analogice. Programarea sistemelor de achizitie de date.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Toma, L., Sisteme de achizitie si prelucrare numerica a semnalelor. Editura de Vest Timisoara, 1997.

2. * * * Data Acquisition and Control Handbook, Keithley, 2001.

BAZELE SISTEMELOR FLEXIBILE INTELIGENTE (EA)

A. OBIECTIVE: Cursul ofera studentilor o practica din lumea reala cu teoria adecvata. Cu o parte introductiva din ingineria mecanica traditionala, urmata de teoria conducerii robotilor, senzori/ actuatori electronici si stiinta computerelor, cursul acopera transformarile matematice de baza in robotica, metodologia liniara/ neliniara si comanda de forta, hardware-ul electronic specific si programarea robotilor.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Reprezentarea matematica in robotica: transformari si reprezentari omogene, modelul geometric, modelul diferential. Cinematica robotilor. Dinamica robotilor. Modelarea: modelul matematic al proceselor, simularea software, interactiunea senzorilor. Teoria de conducere a robotilor: traiectorii, corelarea spatiu-timp, legile de miscare, legile de conducere, metodele de conducere a robotilor. Conducerea robotilor: planificarea traiectoriei specificatiile miscarilor, conducerea miscarilor, echipamente specifice electrice/electronice, actuatori. Programarea robotilor: structuri de baza ale software de functionare a procesului. Aplicatiile robotului: roboti industriali (celule de fabricatie flexibile, linii de fabricatie flexibile), roboti neindustriali (roboti de serviciu, roboti de transport), roboti mici (mini, micro, nanoroboti).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Partile mecanice ale robotilor. Instruirea prin invatare. Programarea robotilor. Senzori si traductoare, actuatoare. Fabricatia flexibila si celule de asamblare

D. BIBLIOGRAFIE

1. R.P. Paul, The theory and practice of robot manipulator – Programming and control, Mac Graw Hill, 2001

2. M. Vukobratovic, Scientific Fundamentales of Robotics, Springer- Verlag, Heidelberg, New Yorc, 1987

3. John J. Craig, Introduction to Robotics: Mechanics and Control (3rd Edition) , Hardcover, USA, 2003.

SISTEME CU LOGICA PROGRAMABILA (EA)

A. OBIECTIVE: Introducere in structurile logice programabile, prezentarea principalelor structuri logice programabile actuale: CPLD si FPGA, prezentare principalelor tipuri de elemente programabile.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Istoria structurilor logice programabile (de la tranzistor la milioane de porti integrate). Circuite PAL, PLA, CPLD, FPGA, ASIC. Tehnologii de programare: antifuzibil, EEPROM, FLASH, RAM. Structura circuitelor programabile: CLB, LUT, DCM.. Metode de proiectare cu circuite programabile: schematic, VHDL, automate cu stari finite. Software de proiectare. Proiectarea pentru testabilitate. Sisteme pe un cip (Systems on Chip). Microcontrolere si FPGA. Reducerea costurilor de productie utilizand SLP.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari laborator: Familia FPGA Xilinx - Spartan 3; sistem de dezvoltare bazat pe Spartan 3. Implementarea unor porti logice in FPGA utilizand captura schematica. Testarea functionarii. Implementarea unor porti logice in FPGA utilizand limbajul VHDL. Testarea functionarii. Aplicatii cu afisaje cu 7 segmente, patru digiti. Afisare simultana, afisare multiplexata in timp. Ceas digital cu FPGA. Automat cu stari finite implementat in FPGA. Aplicatie – Semafor programabil. Divizor de frecventa programabil in FPGA. Generarea unei mire color pe monitor, cu ajutorul sistemului de dezvoltare cu Spartan 3.

Teme proiect: Frecventmetru in FPGA, cu afisarea rezultatelor pe 4 digiti. Implementare procesor 8 biti tip PicoBlaze in Spartan 3. Sistem de acces pe baza de cod alfa numeric, implementat in Spartan 3 – folosind o tastatura. Joc video implementat in Spartan 3. Sintetizor digital de frecventa cu FPGA. Controler de ascensor folosind un FPGA. Procesor logaritmic rapid cu FPGA.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Gontean A., Babaita M., Structuri Logice Programabile. Aplicatii, Editura de Vest, Timisoara, 1997,

2. Tocci R., Widmer N., Digital Systems, Principles and Applications, Eighth Edition, Prentice Hall, 2001.

3. Wakerly John F., Circuite digitale. Principiile si practicile folosite in proiectare, Editura Teora, 2002, 928 pg., ISBN 973-20-0659-5.

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA (EA)

A. OBIECTIVE: Cursul familiarizeaza studentii cu problemele specifice CEM, standardele de masurare si testare pentru asigurarea compliantei si, pe baza acestora, principiile constructive de care trebuie sa se tina seama in proiectarea si realizarea echipamentelor electronice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere; Definirea CEM, notiuni de baza, unitati de masura specifice. Cuplaje electomagnetice; Tipuri de cuplaje electromagnetice; clasificarea perturbatiilor electromagnetice. Protectia in conductie: Filtre RC si LC, filtre de retea, circuite de limitare, realizarea circuitelor de protectie. Ecranarea; Teoria ecranarii, ecranarea campului magnetic, efectul aperturilor, frecvente de rezonanta pentru cutiile ecranate. Masurari si teste in CEM; Masurarea perturbatiilor transmise prin conductie si radiate; Teste de imunitate

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Diafonia inductiva si capacitiva. Masurarea parametrilor filtrelor de retea. Descarcari electrostatice. Masurarea perturbatiilor conduse. Eficienta ecranarii si efectul aperturilor. Studiul perturbatiilor sub forma de impuls. Determeninarea perturbatiilor din mediul ambiental.

D. BIBLIOGRAFIE

1. A. Ignea, Introducere in compatibilitatea electromagnetica, Ed. De Vest, Timisoara, 1998

2. T. Williams, EMC for Product Designers, Newnes, Oxford,1996

CONSTRUCTIA SI TEHNOLOGIA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE (EA)

A. OBIECTIVE: Prezentarea problemelor specifice de constructie si tehnologie a echipamentelor electronice moderne, miniatura, de mare flexibilitate si fiabilitate si a solutiilor tehnologice de compatibilizare electromagnetica care se impun.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Conceptii actuale in constructia si tehnologia echipamentelor electronice. Tehnologia subansamblelor functionale. Mase si impamantari antiperturbative. Realizarea compatibilitatii electromagnetice in proiectarea sistemelor analogice. Realizarea compatibilitatii electromagnetice in proiectarea sistemelor logice. Sisteme si configuratii logice pentru transmiterea si receptia datelor numerice cu imunitate ridicata la perturbatii. Zgomotul in echipamentele electronice

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Fabricarea cablajelor imprimate in tehnologie substractiva. Lipirea componentelor electronice in tehnologie Reflow. Influenta traseului de masa asupra surselor stabilizate de tensiune. Studiul reflexiilor in liniile de transmisiune. Analiza diafoniei pe placile de circuit imprimat. Zgomotul rezistoarelor. Studiul ecranelor electromagnetice.

D. BIBLIOGRAFIE

1. H. Carstea: Constructia si tehnologia echipamentelor electronice, Ed. Politehnica, Timisoara, 2000

2. H. Carstea, A. Avram, M. Rangu: Tehnologie electronica. Proiectare si aplicatii, Ed. Augusta, Timisoara, 2003

3. C. Harper: Electronic Packaging and Interconnection Handbook, McGraw Hill, 2000

ELECTRONICA DE PUTERE IN COMUTATIE (EA)

A. OBIECTIVE: Prezentarea notiunilor legate de convertoarele c.c.-c.c. cu izolare si fara izolare. Convertoare de putere mare utilizate in tractiunea electrica. Concertoare c.c.-c.a. de mica si mare putere. Convertoare c.a.-c.a. pentru actionarea motoarelor de c.a.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Convertoare c.c.-c.c de tip buck, boost, buck-boost, CUK, in punte. Convertoare c.c.-c.c. cu izolare: forward, fly-back, in punte. Transformatorul in comutatie la inalta frecventa. Redresoare de cu factor de putere ridicat. Convertoare c.c.-c.a. Modulatia PWM. Convertoare c.c.-c.c. de putere pentru tractiunea electrica. Convertoare c.a.-c.a.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Convertoare c.c.-c.c. fara izolare. Convertoare c.c.-c.c. cu izolare. Convertoare c.c.-c.c. pentru tractiunea electrica.

D. BIBLIOGRAFIE

1. V. POPESCU,Electronica de putere, Ed. de vest, Timisoara, 2005.

2. V. POPESCU, D. LASCU, D. NEGOITESCU, Convertoare de putere in comutatie, Ed. De Vest, Timisoara, 1999.

3 . R.W.ERICKSON, Fundamentals of power electronics, Kluver Academic Press, Mass. 2001.

INSTRUMENTATIE VIRTUALA (EA)

A. OBIECTIVE: Instrumentatia virtuala se bazeaza pe un mediu de programare grafic conceput cu scopul de a realiza achizitii de date, controlul instrumentelor, analiza masurarilor si prezentarea datelor.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere in LabVIEW:conceptul de instrument virtual; crearea diagramei bloc; depanarea si executarea instrumentelor virtuale; crearea instrumentelor si subinstrumentelor virtuale; instructiuni pentru controlul executiei programelor; programarea si gestionarea evenimentelor; gruparea datelor folosind siruri, matrici si structuri; variabile locale si globale; grafice si diagrame unda; elemente de biblioteca pentru grafica si sunet;gestionarea fisierelor; formule si ecuatii; functii polimorfice; personalizarea instrumentelor virtuale; controlul interactiv al executiei instrumentelor virtuale; utilizarea elementelor de retea; Interactiuni cu componente Windows: aplicatii ActiveX Server, Client; Distributia aplicatiilor LabVIEW: executabile, instrumente virtuale, DLL-biblioteci cu legare dinamica; Apelarea codului scris in limbaje de programare clasice: C, C++, MatLAB; Achizitii de date cu o placa multifunctionala NI; instrumente virtuale specifice achizitiilor de date Controlul instrumentelor: tipuri de comunicare, utilizarea driverelor instrumentale.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Realizarea unui generator de functii virtual, a unui osciloscop virtual, a unui analizor de spectru virtual, a unui sistem multipunct de monitorizare, control si analiza a temperaturii. Utilizarea placii de achizitie 6023E NI. Utilizarea modulelor ADAM 4000 Advantech. Sistem de masurare cu instrumentatie virtuala a caracteristicilor de polarizare a fibrelor optice. Simularea unui proces industrial.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Cottet, F., Ciobanu, O., Bazele programarii in LabVIEW, Ed. Matrix Rom, Bucuresti 1998.

2. G Programming Reference Manual. National Instruments, January 1998.

3. LabVIEW Function and VI Reference Manual. National Instruments, Jan. 1998.

TESTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE (EA)

A. OBIECTIVE: Testarea echipamentelor electronice este o disciplina fundamentala in pregatirea inginerilor electronisti, unde se va familiariza cu problemele specifice de testare, cu metodele analitice de solutionare a acestora si cu principalele echipamente utilizate in domeniu.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Problematica generala a testarii echipamentelor electronice in mediul industrial. Testarea compatibilitatii electromagnetice a echipamentelor electronice complexe. Metode de generare a secventelor de test pentru diagnosticarea defectiunilor. Instrumente de testare. Testarea prin controlul vizual automat. Sisteme electronice autotestabile

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Modarea defectiunilor. Generarea secventelor de test prin metode deterministe. Generarea secventelor de test prin metode statistice. Generarea secventelor de test utilizand metoda algoritmului. Testarea echipamentelor electronice complexe utilizand analizoare logice. Testarea prin analiza semnaturilor. Testarea prin inspectie optica automata

D. BIBLIOGRAFIE

1. Carstea, H.: Testarea echipamentelor electronice, Editura Politehnica, 1997.

2. Abramovici, M., Breuer, M. Friedman, A.: Digital Systems Testing and Testable Desing IEEE Press, New York, 1996

SOFTWARE PENTRU ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII(EA)

A. OBIECTIVE: Disciplina are ca obiectiv insusirea de cunostinte privind programarea sistemelor dedicate de prelucrare numerica.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere. Sisteme dedicate de prelucrare numerica. Sisteme de operare. Sisteme de operare multisarcina. Sisteme de operare multisarcina bazat pe prioritati si pe transferul executiei sarcinii prioritare. Sisteme de operare in timp real. Software pentru sisteme dedicate de prelucrare (procesul de compilare, biblioteci, incarcarea programelor aplicatie, facilitati ale limbajului C pentru programarea sistemelor dedicate). Tehnici de depanare si emulare. Structura si programarea sistemelor cu procesoare numerice de semnal. Tehnici de adresare, functionare pipeline, executie prin repetare a unei instructiuni si a unui grup de instructiuni. Interfete analogice. Mediul de dezvoltare a aplicatiilor. Analiza in timp real. Structura si programarea retelelor CAN cu microcontrolere.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Sistemul TMS320C5402 DSK si mediul de dezvoltare a aplicatiilor CCS. Dezvoltarea unui program aplicatie: crearea unui proiect; generarea codului; executia programului aplicatie; puncte de intrerupere; puncte de informare statistica. Utilizarea sistemului de operare DSP/BIOS pentru elaborarea unui program aplicatie, generarea codului si depanare. Generare de semnale, implementarea filtrelor numerice FIR si IIR. Structura si programarea modulului pentru retele CAN al unui microcontroler din familia S12x.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Liviu Toma, Gabriel Vasiu, Robert Pazsitka, Sisteme de prelucrare numerica cu procesoare, Editura de Vest Timisoara, 2005.

2. Steve Heath, Embedded Systems Design, Newnes Elsevier Science, 2003.

MODELARE SI SIMULARE (EA)

A. OBIECTIVE: Insusirea metodelor si tehnicilor de modelare si simulare a sistemelor dinamice complexe, cu precadere de tip embedded, ca parte a procesului de dezvoltare si testare a unui produs.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Modele continuale si discrete in spatiul starilor. Medierea si liniarizarea. Ecuatiile Tymersky pentru sisteme piecewise linear. Interpolare liniara uni si bidimensionala, interpolare spline. Algoritmi Euler, algoritmi impliciti de ordin superior, algoritmi Adams-Bashfort si Runge-Kutta. Algoritmi cu pas variabil. Erori de integrare. Stabilitatea algoritmilor de integrare. Sisteme rigide si sisteme hibride. Simularea in timp real. Implementarea simularii HIL. Surse analogice de eroare I/O: alierea si memoratorul de ordinul zero. Structura software-ului de simulare HIL. Multiframing cu un singur task si cu taskuri multiple. Simularea distribuita. Protocolul RTSP intr-o federatie. Animatie. Simularea multipla. Analiza si raportarea automata. Tehnici de analiza a datelor: tehnici grafice, coeficientul Theil. Produse pentru simularea sistemelor dinamice: C++/DSSL, MATLAB/Simulink, VisSim, MATRIXX System Build, 20-Sim, dSpace. Alte pachete de simulare: DESIRE, Dymola, EASY 5, SD/FAST, EngineSim. Sisteme de calcul si simulare in timp real: ADI Simsytem, dSpace. Simulatoare de circuite: PSpice, CASPOC, Simplorer, Psim.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Laborator: Liniarizarea in PSpice si modulul SMSG din programul CASPOC. Calculul accelerat al starii stationare prin metoda Newton-Raphson vectoriala. Tandem de programe de simulare. Studiul algoritmilor de integrare numerica. Simularea multiframe. Simularea HIL pentru un proces continual. Studiul efectului unui filtru de antialiere de tip Butterworth de ordin 8. Studiul unei federatii utilizand RTSP. Tehnici de analiza a datelor. Studiu de caz: sistem hibrid discret-continual motor de curent continuu cu controller numeric. Studiul aplicarii coeficientului Theil. Animatia si simularea multipla in analiza circuitelor electronice. Simularea ierarhizata si modelarea multinivel. Studiu de caz: circuit APF trifazat cu comanda vectoriala.

Proiect: Controller analogic si controller numeric pentru un convertor dc-dc utilizand metoda factorului K. Sistem de comada structurat pe toolbox-ul Stateflow:

D. BIBLIOGRAFIE

Jim Ledin, Simulation Engineering, CMP Books, R & D Developer Series, 2001, ISBN 1-57820-080-6.

Cellier, Francois E., Kofman, Ernesto, Continuous System Simulation, Springer, 2006.

Frank L. Severance: System Modeling and Simulation - an Introduction, John Wiley, 2001.

SISTEME ELECTRONICE DE ACTIONARE (EA1)

A. OBIECTIVE: Disciplina isi propune sa familiarizeze studentul cu dispozitivele electronice de putere si cu cele mai utilizate circuite integrate dedicate comenzii motoarelor electrice. Se abordeaza tehnici si metode de comanda a motoarelor de curent continuu, a motoarelor asincrone si a motoarelor pas cu pas.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Sistemul de actionare. Sursa de alimentare. Motoare electrice. Blocul de comanda. Caracteristicile dispozitivelor electronice de putere. Diode redresoare, Schottky, FRED. Tranzistoare de putere BJT, DMOS, IGBT. Module inteligente de putere. Tiristoare GTO, MCT. Circuite de comanda a tranzistoarelor de putere cu grila izolata. Circuite de comanda: cu componente discrete, cu circuite integrate monolitice (IR 2110, IR 2125, etc.). Echipamente electronice destinate actionarii motoarelor de c.c. Analiza functionarii puntii H. Generarea impulsurilor de comanda pentru tranzistoarelor si circuite integrate pentru comanda puntilor H (IR 8200). Comanda cu microprocesoare/microcontrollere dedicate (PIC, DSP). Echipamente de actionare pentru motoare asincrone. Modulatia impulsurilor in durata. Circuite integrate pentru comanda tranzistoarelor unei punti trifazate (IR 2130). Echipamente de actionare pentru motoare pas cu pas. Metode de comanda. Generarea secventelor de impulsurilor destinate comenzii tranzistoarelor de comutare a fazelor. Echipamente de actionare cu motoare de curent continuu fara perii. Comanda cu circuite integrate si microcontrollere. Sisteme de actionare pentru o axa mecanica realizata cu motor MCC, MCA si MPP.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari de laborator: Circuite de comanda pentru tranzistoare de putere MOS si IGBT in regim de comutatie. Circuite de comanda cu izolare galvanica cu optocuplor utilizate in sisteme de actionare. Circuite de comanda pentru tranzistoare de putere DMOS si IGBT cu izolare galvanica cu transformator de impulsuri. Circuite de comanda integrat individual pentru tranzistoare DMOS sau IGBT. Circuite de comanda integrat pentru o punte H cu tranzistoare DMOS sau IGBT. Circuite de comanda integrat pentru o punte trifazata cu tranzistoare DMOS sau IGBT. Circuite de protectie a tranzistoarelor de putere in comutatie. Masurarea numerica a turatiei utilizand traductoare incrementale de deplasare. Regulator de curent si tensiune cu chopper pentru motor de curent continuu; Modulator PWM pentru comanda unui motor de curent continu; Circuit de comanda a motorului asincron. Circuit de comanda a motorului pas cu pas.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Babaita M., Dispozitive si circuite de comanda a actionarilor electrice, Editura de Vest, Timisoara, 2005, ISBN 973-36-0411-9, 286pg.

2. Bogdanov I., Conducerea cu calculatorul a actionarilor electrice, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004 , ISBN 973-638-112-9.

3. Popescu V., Bogdanov I., Popovici A., Babaita M., Procesorul de semnal in conducerea sistemelor de actionare electrica, Editura Politehnica, Timisoara, 2001, ISBN 973-8247-28-42.

ECHIPAMENTE ELECTRONICE DE INTERFATARE (EA1)

A. OBIECTIVE: Disciplina isi propune sa familiarizeze studentul cu principiile de baza ale interfatarii sistemelor de calcul cu procesele industriale. Se studiaza principii si metode de interfatare intre un calculator si un proces industrial pentru achizitie si distributie de date, analogice si numerice. Se prezinta posibilitatile existente pentru comunicatii industriale prin intermediul interfetelor seriale si paralele, standardizate.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Principii de structurare pe niveluri a interfetelor. Transferul de informatie la nivelul 1 de interfatare. Transferul de informatie la nivelul 2 de interfatare (subsisteme de achizitie de date analogice, subsisteme de achizitie de date numerice, subsisteme de distributie de date analogice, subsisteme de distributie de date numerice. Interfete stadard pentru calculatoare utilizate in conducerea proceselor industriale (Interfata seriala RS-232 si derivatele ei, RS-485, interfata paralela IEEE 488). Interfete standardizate pentru comenzi si prelucrarea datelor (interfata seriala I2C, SPI, interfata seriala CAN pentru conducerea proceselor industriale). Retele de calculatoare utilizate in conducerea proceselor.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Decodificarea adreselor si selectia perifericelor. Programarea unui circuit programabil simpu: 8255. Sistem de achizitii de date compatibil IBM-PC realizat cu     ADC-80. Portul serial al calculatorului compatibil IBM-PC. Programare. Portul paralel al calculatorului compatibil IBM-PC. Programare. Convertor RS-232 la I2C. Placa de achizitie ADA 3100. Instalare, programarea blocurilor functionale. Aplicatii ale placii de achizitie ADA 3100. Masurarea unor parametri pentru un proces industrial cu ajutorul unui calculator personal. Protocol de comunicatie I2C realizat cu microcontroler 8051. Interfata IEEE-488. Instalare si configurare. Sistem de comanda la distanta conectat la interfata paralela IEEE-488.

D. BIBLIOGRAFIE

1. ISAR DORINA, Echipamente de conducere a proceselor industriale, Litografia UPT, Timisoara, 1999.

2. ISAR DORINA, Interfete seriale pentru comunicatii industriale, Ed. Politehnica, Timisoara, 2002.

3. T. IONESCU, Sisteme si echipamente pentru conducerea proceselor.

BAZELE MICROELECTRONICII (EA2)

A. OBIECTIVE: Pregatirea studentilor in domeniul proiectarii circuitelor integrate analogice, digitale si mixte (cu accent pe tendinta actuala de integrare in tehnologie CMOS), in scopul de a se forma pentru una dintre cele mai bine platite meserii din domeniul ingineriei electronice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Elemente de tehnologie CMOS, SOI-CMOS si BiCMOS. Efecte de substrat, de canal mic, de modulatie a canalului; conductia sub prag a tranzistorului MOS; zgomotul la tr. MOS. Comutatia tranzistorului MOS. Efecte parazite. Modele de tranzistoare MOS pentru circuite digitale. Amplificatoare operationale cu CMOS. Etaje tipice. Reactia negativa pentru semnal comun. Stabilitate. Tehnici de autozero. Referinte de tensiune cu corectii de ordinul I si II. Circuite de start-up. Circuite integrate neliniare. Comparatoare, comparatoare sincronizate pe tact, multiplicatoare analogice, circuite de polarizare adaptiva. Circuite integrate mixte. Circuite integrate analogice programabile. Estimarea performantelor; a erorilor datorate neimperecherii componentelor integrate; gliciuri, efectul de patrundere a clock-ului si al injectiei de sarcina. Proiectarea circuitelor integrate cu tensiuni mici de alimentare. Fiabilitatea circuitelor si integritatea semnalelor in microelectronica. Tehnici de lay-out analogic si digital. Circuite de distributie a clock-ului. Testare, diagnoza, depanare si incapsulare.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (5 sedinte de proiect-laborator a cate 6 ore)

Aplicatia: proiectarea la nivel de tranzistor si implementarea in lay-out a unui CAN cu aproximatii succesive pe 10 biti cu sursa de tensiune de referinta incorporata, cu alimentare la 1,5V. Proiectarea si simularea unui AO cu castig de 1000 in tehnologie CMOS. Lay-out. Proiectarea si simularea unei referinte de tip sub-bandgap cu corectie de ordinul II si realizarea lay-out-ului. Proiectarea unui CNA cu control in curent pe 10 biti cu referinta de tensiune incorporata, inclusiv lay-out. Proiectarea si simularea unui registru de aproximatii succesive. Lay-out. Simularea in bucla a CAN. Lay-out final. Simulare dupa extractie din lay-out.

D. BIBLIOGRAFIE

Lucian Jurca, Mircea Ciugudean, Circuite integrate analogice, Editura Politehnica, editie revizuita, 2006.

Harry Veendrick, Deep Submicron CMOS Ics, second edition, Ten Hagen and Stam, Olanda, 2000.

Russel Jacob Baker, CMOS Circuit Design, Layout and Simulation, Wiley Interscience, 2005.

VHDL (EA2)

A. OBIECTIVE: Cursul se adreseaza tuturor studentilor Facultatilor Electrice IPT care doresc sa abordeze studierea practica la nivel de implementare industrial/comecial a sistemelor digitale utilizand tehnicile de proiectare cu unelte EDA actuale. Cursul are ca obiectv major completarea cunostintelor de modelareVHDLa sisteme digitale si practica in proiectarea circuitelor VLSI.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Limbaje de descriere hardware -particularitati. Introducere in modelarea HDL a circuitelor digital. Definitii de tip in VHDL. Constructe de descriere paralela(concurent). Reprezentari secventiale – process. Simulatorul VHDL. Descrieri VHDL sintetizabile. Comparatie VHDL – Verilog.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Constructe comune in VHDL – ALDEC – Evita. Simularea descrierilor VHDl – ActiveVHDL. Mediul integrat de proiectare ISE Xilinx. Descriere completa si implementare CoolRunner. Traducere Diagrame de stari – VHDL. Migrare descrierilor VHDL – Verilor.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Peter Ashenden , A VHDL Cook Book, Univ. Adelaide, Australia 1993

2. Toacse , Nicula Electronica Digitala, Teora 1999

3. I Jivet Proiectarea Asistata de Calculator, UPT 1993

SENZORI SI ACTUATORI (EA3)

A. OBIECTIVE: Familiarizarea studentilor cu problematica si solutiile specifice sistemelor de control. Acestea se intalnesc in multe domenii, incluzand ingineria din industria de masini si aeronautica. In cadrul cursului sunt prezentate principalele tipuri de senzori si actuatoare. Acestea reprezinta componentele cele mai importante, dupa controler, in cadrul unui sistem de control. Totodata se prezinta principiile de baza, conceptele analitice, modalitati de modelare si proiectare, detalii tehnice si aplicatii practice ale acestor dispozitive.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Constructia senzorilor si actuatoarelor. Masurarea marimilor spatiale. Masurarea timp, frecventa. Masurarea marimilor mecanice (solid, fluid, termic). Masurarea marimilor electromagnetice. Masurarea marimilor optice. Masurarea radiatiilor. Masurarea marimilor chimice. Masurarea marimilor biomedicale. Senzori inteligenti. Senzori 3D. Actuatoare electrice, pneumatice, cu plasma, piezoelectrice, relee, cilindri hidraulici, motoare. Microsenzori si microactuatoare. Sisteme microelectromecanice. Controlul si utilizarea senzorilor si actuatoarelor. Aspecte specifice ale achizitiei semnalelor de la senzori. Prelucrarea si analiza semnalelor. Retele de senzori. Retele neuronale in domeniul senzorilor. Modelarea senzorilor si actuatoarelor. Aplicatii ale senzorilor si actuatoarelor in instrumentatia virtuala. Algoritmi, senzori, actuatoare si aplicatii. Accesul la distanta a informatiei senzoriale. Accesul prin internet.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Studiul antrenarii unor retele neuronale in Matlab. Liniarizarea puntilor rezistive cu retele neuronale. Liniarizarea termistoarelor cu retele neuronale. Masurarea interferometrica a vibratiilor. Studiul librariilor Matlab Simelectronics si Simmechanics. Modelarea senzorilor si actuatoarelor. Aplicatii ale senzorilor si actuatoarelor in procese de control utilizand instrumentatia virtuala. Studiul modulului Motion si Vision din LabVIEW. Aplicatii utilizand senzori 3D. Studiul modului Data Acquisition din LabVIEW. Aspecte specifice ale achizitiei semnalelor de la senzori utilizand placi de achizitie National Instruments. Sistem de achizitie multipunct utilizand instrumentatia virtuala. Accesul la distanta a informatiei senzoriale utilizand Web Publishing Tools.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Webster, J. G., Measurement Instrumentation and Sensors, CRC Press, 1999.

2. Paton, B.E., Sensors, Transducers & LabVIEW, Prentice Hall PTR, 1999.

De Silva, C.W., Sensors and Actuators. Control System Instrumentation, CRC Press, 2007.

PROCESOARE DE SEMNAL (EA3)

A. OBIECTIVE: Insusirea de cunostinte referitoare la structura si programarea procesoarelor de semnal precum si la utilizarea acestora pentru prelucrarea numerica a semnalelor.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere. Sisteme dedicate de prelucrare numerica. Sisteme de operare. Procesorul numeric de semnal TMS320C5402. Circuitul de interfata analogica TLC320AD50C. Sistemul de dezvoltare a aplicatiilor TMS320C5402 DSK. Mediul de dezvoltare a aplicatiilor CCS. Aplicatii.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Sistemul TMS320C5402 DSK si mediul de dezvoltare a aplicatiilor CCS. Utilizarea CIA TLC320AD50C din sistemul TMS320C5402 DSK pentru achizitie si distributie de date. Generare de semnale. Filtre FIR si IIR. Filtre adaptive. Transformata Fourier rapida.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Liviu Toma, Gabriel Vasiu, Robert Pazsitka, Sisteme de prelucrare numerica cu procesoare, Editura de Vest Timisoara, 2005.

2. * * * TMS320C54x, DSPReference Set, Volume 1: CPU and Peripherals, SPRU131F, Texas Instruments, 1999.

PROIECT CU PROCESOARE, PROIECT DE DEZVOLTARE     (EA, TST)

A. OBIECTIVELE PROIECTULUI: Insusirea de cunostinte privind utilizarea si programarea unui sistem cu microprocesor. Scopul principal este ca studentii sa realizeze practic un sistem cu microprocesor, cu o anumita functionalitate. Accentul se va pune pe cunoasterea de catre studenti a cat mai multor aspecte legate de sistemele cu microprocesoare (arhitectura, programare, functionare, interfatare cu mediul exterior)

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect)

Dezvoltarea unor aplicatii cu sisteme cu microprocesoare, structura hardware si programare in limbaj de asamblare sau C. Aplicatiile se refera la: generare semnale, afisarea informatiei alfanumerice, filtrare numerica, comanda unui motor de cc, comanda unui motor pas cu pas, sursa de tensiune programabila, generarea semnalelor PWM, interfata I2C, SPI, analiza spectrala, sisteme cu consum redus de energie.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Aurel Gontean, Microcontrolerul RISC PIC 16F641. Aplicatii. Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2005

2. *** Code Composer for the C2000 DSP Platform, CDROM, Texas Instruments, 2002

3. Jerry Luecke, Analog and digital circuits for electronic control system applications, Elsevier, Oxford, 2005

AUTOMATIZARI (EA1, EA3)

A. OBIECTIVE: Disciplina isi propune sa familiarizeze studentul cu abordarea sistemica ca mod de analiza a comportarii sistemelor in general si sistemelor electronice de reglare automata in special, introduce instrumentele de lucru specifice caracterizarilor in domeniul timp si respectiv frecventa.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Notiuni si principii fundamentale. Structura sistemelor de reglare automata. Exemple. Modelarea analitica a proceselor si sistemelor. Exemple. Analiza sistemelor electronice de reglare automata. Caracterizarea sistemelor in domeniul frecventa. Sisteme tipizate. Exemple. Regulatoare tipizate, solutii de implementare. Stabilitatea sistemelor. Indicatori de calitate ai SRA. Discretizarea sistemelor. Metode de analiza.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Introducere in mediul Matlab. Generarea soft a unor semnale de intrare frecvent utilizate pentru analiza functionarii proceselor tehnice. Modelarea sistemelor liniare invariante. Simularea functionarii sistemelor liniare continue si discrete. Simularea functionarii sistemelor cu interconexiuni. Indicatori de calitate ai SRA, definiti pe baza raspunsului indicial. Raspunsul sistemelor liniare in domeniul frecventa.

D. BIBLIOGRAFIE

1. F. Stratulat, Teoria sistemelor – Analiza asistata de calculator a sistemelor liniare, Ed. MatrixRom – Bucuresti, 2000

2. N. Tudoroiu, O. Prostean, D. Curiac, Automatizari complexe, Ed. Mirton Timisoara, 1993   

3. C. Vasar, I. Szeidert, Automatizari, Modelare si simulare, curs, Timisoara, 2001   

ELECTRONICA MEDICALA (EA1)

A. OBIECTIVE: Introducere in domeniul electronicii biomedicale: detectia, masurarea si monitorizarea semnalelor fiziologice, modelarea sistemelor fiziologice interpretarea diagnosticului prin intermediul tehnicilor de prelucrare a semnalelor din bazele de date bioelectrice, analiza computerizata a datelor

B. SUBIECTELE CURSULUI

Sisteme fiziologice: sistemul cardiovascular, endocrin, nervos, vizual, auditiv, gastrointestinal, respirator; Fenomene bioelectrice: bazele electrofiziologiei; teoria de volum a conductoarelor; proprietatile electrice ale tesuturilor; modele ale membranei; metode numerice pentru campul bioelectric; principiile electrocardiografiei, electromiografiei, encefalografiei; biomagnetism; stimularea electrica a tesuturilor; Senzori biomedicali: electrozi biopotentiali; senzori electrochimici, optici, bioanalitici; Analiza semnalelor biomedicale. Instrumente si dispozitive medicale: amplificatoare biopotentiale; aprecierea neinvaziva a presiunii si mecanicii arteriale; masurarea iesirii cardiace; masurari ale impedantelor bioelectrice; stimulatoare cardiace implantabile, implantabile pentru controlul neuromuscular; defibrilatoare; dispozitive pentru electrochirurgie; ventilatia mecanica; laseri biomedicali, monitorizarea optica neinvaziva.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Laborator: BioBench baza I. BioBench baza II. Algoritm de estimare a parametrilor Levenberg-Marquardt. Analiza caracteristicilor curgerii sangelui si a tensiunii arteriale bazata pe un ciclu mediat al inimii. Model interactiv al sistemului cardiopulmonar. Model cardiovascular hemodinamic pe bucla inchisa. Model dinamic al sistemului pulmonar.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Tarata, Mihai, Electronica medicala, Editura Sitech, Craiova, 1999.

2. Rangayyan, Rangaraj, Biomedical Signal Analysis,Wiley, New York, 2002.

3. Aldroubi, Akram and Unser, Michael, Wavelets in Medicine and Biology, CRC Press, 1996.

TEHNICI DE PROIECTARE VLSI (EA2)

A. OBIECTIVE: Cursul se adreseaza tuturor studentilor de la Faculatile Electrice UPT care doresc sa studieze practica la nivl de implementare industrial/comercial a sistemelor digitale utilizind tehnici de proiectare cu unelte EDA actuale. Cursul are ca obiectiv major completarea cunostintelor de arhitecturi de sistem digitale si practica in proiectarea circuitelor VLSI.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Tehnologia CMOS pentru realizarea de circuite integrate. Descrierea circuitelor integrate pentru sinteza VHDL. Arhitectura generala a microprocesoarelor CISC/VLIW. Metode de organizare a memoriei la miroprocesoarele Intel. Introducere in arhitectura circuitelor semiprocesate. Retede de microntrolere, arhitecturi CAN. Autotest BIST incorporat in circuite integrate.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Tehnologia CMOS pentru realizarea de circuite integrate. Studiu si experinta in modelarea VHDL sintetizabila. Analiza arhitecturilor microprocesoarelor CISC. Practica in mediul de proiectare CPLDXilinx. Verilog pentru de proiectare asistata. Studiul standardului CAN si TAG.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Henessy , Paterson, Principles of VLSI design, McGraw Hill 1993

2. Toacse , Necula Electronica Digitala, Teora 1999

3. I Smith Application Specific Integrate Circuits, Addison Wiley 1997

MICROSISTEME ELECTRONICE SI MECANICE (EA2)

A. OBIECTIVE: Familiarizarea cu tehnologia si arhitectura microsistemelor electronice si mecanice (MEMS). Explicarea functionarii principalelor micro-structuri si proiectarea acestora. Prezentarea arhitecturii si principiilor celor mai importante aplicatii ce utilizeaza microsisteme.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Microsisteme integrate - notiuni generale. Integrarea microsistemelor in contextul evolutiei tehnologice. Tehnologiile de realizare a MEMS: procesul aditiv de suprafata (2-D), procesul substractiv (3-D), procesul LIGA. Implementarea si proiectarea structurilor uzuale ale microsistemelor: micro-contacte, micromotoare electrostatice si cu combustie, capacitati integrate ajustabile, micro-angrenaje si parghii, microvalve, micromecanisme de stocare a energiei, microoglinzi, celule de memorie. Fiabilitatea si performantele microsistemelor. Criterii de proiectare. Domenii ale aplicatiilor cu microsistemelor inteligente: procesarea digitala a luminii, comunicatii de date, telefonie wirelles, automotive, medicina si biochimie. Principii si mod de implementare. Explicarea conceptuluilab on chip.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (LABORATOR)

Tematica lucrari de laborator: Familiarizarea cu mediul MemCAD de proiectare si simulare a microsistemelor. Aplicatii de proiectare si simulare: micromotorul electrostatic, micro-capacitatea ajustabila. Microsenzori si microactuatori. Microsenzor de presiune pentru automotive. Microsisteme opto-electromecanice (MOEMS): Procesarea digitala a luminii.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Stephen D. Senturia, Microsystem Design, Kluwer Academic Press, 2001

2. Sergey Edward Lyshevski, Nano- and Microelectromechanical Systems, CRC Press 2000

3. V. Tiponut, V. Maranescu, Senzori Inteligenti – note de curs (format electronic), Univ. POLITEHNICA Timisoara, 2005, 2006TEE Tc.

SISTEME DE CONTROL DISTRIBUIT (EA3)

A. OBIECTIVE: Cursul are ca obiectiv insusirea principiilor de baza privind structura si functionarea sistemelor de control distribuit

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere; Sisteme de control distribuit, arhitecturi. Retele de senzori; Arhitecturi, comunicatii de date, sincronizare, rutare, prelucrare informatie, securitate. Standarde de comunicatie in sisteme de control distribuit; Comunicatii prin fir: CAN (Controller Area Network), LIN (Local Interconnect Network), VAN (Vehicle Area Network), Profibus; Comunicatii fara fir: Bluetooth, IEEE 802.11; Aplicatii, tehnologie, topologie, protocol, comunicatii de date, sincronizare, securitate. Aplicatii; Automobile, aplicatii industriale si civile, aplicatii biomedicale.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Studiul si programarea modulului CAN al unui microcontroler din familia S12x. Retele de microcontrolere conectate prin interfata CAN. Retele de senzori.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Richard Zurawski, Embedded Systems Handbook, CRC Press, 2006

2. Kazem Sohraby, Daniel Minoli, Taieb Znati, Wireless Sensor Networks, Technology, Protocols, and Applications, Wiley-Interscience, 2007

PROIECT DE SOFTWARE

A. OBIECTIVE: Proiectul de software incheie evolutia viitorului inginer electronist, inceputa la proiectul de circuite electronice si continuata la procesul de microcontrolere. Aria de cuprindere a proiectului de software este variata, acoperind toate specializarile facultatii. Comune sunt insa cerintele proiectului, adica dezvoltarea unei aplicatii complete, pornind de la specificatii, etapizare, testare, pregatirea pentru distribuire si intocmirea documentatiei. Sunt urmarite si lucrul in echipa, incadrarea in termene, comunicarea, etc.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect)

Realizarea unei baze de date; Software de aplicatii pentru microcontroler; Software de aplicatii pentru telecomunicatii; Software de aplicatii pentru multimedia;

D. BIBLIOGRAFIE

1. Schildt H., DC manual complet, Ed. Teora, Bucuresti, 2002.

2. Eric Winemiller Jason, T. Roff Bill Heyman Ryan Groom, Visual Basic 6. Baze de date, Ed. Teora, Bucuresti, 2002.

RADIOCOMUNICATII 1 (TST)

A. OBIECTIVE: Introducere in radiocomunicatii, prezentarea mecanismelor propagarii undelor radio in mediul real, intelegerea principiilor functionarii antenelor, parametrii antenelor, arhitecturi de radioreceptoare analogice si numerice, parametrii receptoarelor.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Principiile radiocomunicatiilor: Definirea sistemelor de radiocomunicatii, Clasificarea sistemelor. Propagarea Undelor Radio: Obtinerea radiatiei de camp electromagnetic, dipolul ca element radiant, Proprietati ale campului electromagnetic, Propagarea undelor radio in mediul real si efectul suprafetei terestre, Structura atmosferei si propagarea in atmosfera. Antene: Definirea antenelor, antena izotropa, Parametrii antenelor, Antene filare, Dipolul elementar. Sisteme Radiante: Sisteme radiante formate din doi dipoli in antifaza, in faza si in cuadratura, Sistemul format din doua antene izotrope, Sistemul format din doi dipoli coliniari simfazici, Sistemul format din doi dipoli paraleli simfazici. Radioreceptoare: Receptoare analogice: principiu, arhitecturi, acord, Arhitecturi de receptoare digitale, Parametrii receptoarelor: zgomotul si sensibilitatea.



C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Generatoare de RF, Radioreceptoare de masura, Masurarea antenelor, Simularea directivitatii antenelor, Sisteme radiante, Simularea directivitatii sistemelor radiante

D. BIBLIOGRAFIE

1. A. Ignea, E. Marza, A. De Sabata, Antene si propagare; Editura de Vest; Timisoara 2002,

2. S.J.Orfanidis, Electromagnetic Waves and Antennas, Rutgers University 2002

ELECTRONICA DE PUTERE (TST)

A. OBIECTIVE: Prezentarea celor mai importante categorii de surse de alimentare utilizate in sistemele de telecomunicatii. Prezentarea elementelor de alimentare autonome. Analiza conversiei ac-dc cu metodele de comanda specifice si sistemele de filtrare pasive. Sunt analizate convertoarele dc-dc in comutatie fara izolare si cu izolare galvanica. Prezentarea principalelor tipuri de surse de alimentare neintreruptibile.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Surse de alimentare autonome: baterii electrice, baterii de acumulatore acide si alcaline. Conversia ac-dc: redresoare necomandate si comandate monofazate. Filtrarea tensiunii redresate. Redresoare necomandate si comandate polifazate. Stabilizatoare de tensiune continua liniare. Convertoare dc-dc in comutatie: convertoare fara izolare de tip ridicator, coborator si mixt; convertoare cu izolare in punte, semipunte, contratimp, forward, flyback. Regimuri de functionare si metode de comanda ale convertoarelor dc-dc in comutatie. Conversia dc-ac: invertoare PWM monofazate si polifazate cu comanda bipolara si unipolara. Notiuni privind corectia factorului de putere: circuite PFC, filtre active de putere APF. Arhitecturi de surse de alimentare neintreruptibile UPS.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Studiul functionarii in comutatie al dispozitivelor electronice de putere. Redresoare monofazate necomandate. Redresoare monofazate comandate. Circuite filtrare a tensiunii redresate. Redresoare polifazate necomandate. Redresoare polifazate comandate. Convertor dc-dc fara izolare de tip buck. Convertor dc-dc fara izolare de tip boost. Convertor dc-dc fara izolare de tip buck-boost. Convertor dc-dc fara izolare de tip Cúk. Convertor dc-dc cu izolare de tip forward. Convertor dc-dc cu izolare de tip flyback.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Erickson, R. W., Maksimović, D., Fundamentals of Power Electronics-second edition, Kluwer Academic Publishers, 2002.

2. Popescu, V., Electronica de Putere, Editura de Vest, 2005.

3. Negoitescu, D, Electronica de Putere. Aplicatii, Editura de Vest, 2008.

4. Popescu, V., Lascu, D., Negoitescu, D., Surse de alimentare in telecomunicatii, Editura de Vest, 2002.

TEORIA INFORMATIEI SI A CODARII (TST)

A. OBIECTIVE: Se familiarizeaza studentul cu structura unui sistem de transmitere a informatiei si se prezinta notiunile despre codarea sursei, adica, problemele legate de compresii, cu si fara pierderi, respectiv codarea canalului, adica problemele legate de codurile detectoare si/sau corectoare de erori. Se prezinta cateva principii legate de secretizarea transmiterii informatiei.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Sisteme de tarnsmitere a informatiei (STI). Modelarea statistica si informationala a unui STI. Surse discrete de informatie fara memorie (SDFM). Masura cantitativa a informatiei numerice. Entropia informationala, redundanta si eficienta unei SDFM. Canale de transmisiune discrete Debit de informatie. Surse cu memorie (Markov). Canale cu memorie. Codarea sursei. Teorema I-a a lui Shannon (codarea canalelor fara perturbatii). Algoritmi de codare pentru compresie :tehnici de dictionar tehnici de dictionar adaptive (LZ , LZW ). Codare pentru secretizare. Codarea canalului : teorema a II-a a lui Shannon. Coduri pentru protectia la erori: coduri bloc liniare, ciclice, convolutionale.Intreteserea si concatenarea codurilor. Turbocoduri.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator + seminar):

Sursa de informatie. Codarea sursei. Algoritmul Huffman static. Algoritmi de compresie: algoritmul Huffman dinamic, algoritmul Lempel-Ziv. Sisteme de criptare. Codul Hamming. Codul Reed-Muller. Codul ciclic. Codul BCH. Codul Reed-Solomon. Codul convolutional.

D. Bibliografie

1. A. T. Murgan,Principiile teoriei informatiei in ingineria informatiei si a comunicatiilor, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1998.

2. M. E. Borda,Teoria transmiterii informatiei. Teoria informatiei si codarii. Fundamente si aplicatii, Ed. Dacia,1999.

3. Graham Wade,Coding techniques. An introduction to compression and error control, Palgrave Publishers Ltd, 2000.

COMUNICATII DE DATE (TST)

A. OBIECTIVE: Prezentarea problemelor legate de nivelul fizic al RM-OSI-ISO si anume, canale, distorsiuni, erori de transmisiune, interfete modem-terminal, tehnici de modulatie si structuri de modemuri utilizate in retelele terestre.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Canale,distorsiuni,zgomote,diafonii.Reprezentarea electrica a datelor: coduri RZ, NRZ, unipolare, bipolare, Manchester, AMI, HDB3, B8ZS. Transmisiuni de date in banda de baza. Transmisiuni fara ISI, cu ISI controlata.Egalizare.Calitatea transmisiunii (BER). Modem in banda de baza. Transmisiuni de date in sistemul cu modulatie liniara. Modemuri cu modulatie de amplitudine. Transmisiuni de date in sisteme cu modulatie de frecventa. Modemuri cu modulatie de frecventa Transmisiuni de date in sisteme cu modulatie de faza. Modemuri cu modulatie de faza. Sincronizarea de bit. Interfata modem-terminal: V24/RS 232C, RS 422, RS 423, RS 449, X 21, V25, RS366. Multiplexarea:cu divizarea timpului TDM, cu divizarea frecventei FDM. Multiplexarea statistica.

C. Subiectele aplicatiilor

Prezentarea mediului MATLAB. Transmisiuni in banda de baza(BB).Trecerea secventei de date printr-un filtru global de tiptrece-jos. Transmisii de date inBB, fara interferenta intersimbol, canal fara zgomot. Transmisii de date inBB, fara interferenta intersimbol, canal cu zgomot. Transmisii de date inBB, cu interferenta controlata intersimbol, canal fara zgomot Transmisii de date in BB, cu interferenta controlata intersimbol, canal cu zgomot. Transmisii de date cu modulatie de faza.

D. Bibliografie

1. W. Stalings,Data and Computer CommunicationsEdit.Prentice –Hall,1997

2. I.Nafornita,M.Nafornita,Telegrafie si transmisiuni de datre,IPTVT,1984

3. M.Nafornita,C.Munteanu,Comunicatii de date,Edit.Gh.Asachi,Iasi,

CIRCUITE DE TELECOMUNICATII (TST)

A. OBIECTIVE: Cursul prezinta metodele de aproximare afiltrelor Buterworth, Cebisev sau Bessel pornind de la specificatii, proiectarea de filtre analogice sau digitale pe baza unor caracteristici de frecventa impuse, modulatoarele/demodulatoarele MA, MP si MF, principiile si specificatiile unui circuit de interfata.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Analiza si proiectarea filtrelor analogice si digitale. Teoria filtrelor si metode de aproximare a filtrelor trece-jos analogice. Transformari de frecventa si normare. Proiectarea filtrelor active analogice cu amplificatoare operationale, amplificatoare OTA si circuite cu capacitati comutate. Proiectarea filtrelor digitale IIR prin metode de transformare uzuale. Proiectarea si realizarea filtrelor digitale IIR.

Circuite de modulare/demodulare. Modulatoare si demodulatoare MA analogice. Demodulatoare analogice MP si MF. Modulatoare si demodulatoare digitale.

Circuite de interfata. Interfete A/D. Interfete D/A. Circuite de decizie.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Analiza si proiectarea filtreloranalogice pe baza gabaritului de frecventa impus. Proiectarea filtrelor digitale IIR si FIR. Proiectarea si simularea umui modulator/demodulator digitalQAM. Analiza si simularea unor circuitelor de interfata A/D.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Adelaida Mateescu et. all., Prelucrarea numerica a semnalelor. Ed.Tehnica, Bucuresti, 1998.

2. L-P. Huelsman, Introduction to Active and Passive Filter Design, McGraw-Hill Book Co., New York, 1993.

3. R.E.Ziemer, W.H.Tranter, Principles of Communication, Wiley New York, 2001

DECIZIE SI ESTIMARE IN TEORIA INFORMATIEI (TST)

A. OBIECTIVE: Introducerea estimatorilor nedeplasati, de dispersie minima. Aprecierea calitatii. Metode de determinare a estimatorilor. Detectia semnalelor conform criterilor Neyman-Pearson si Bayes. Aplicatii in telecomunicatii.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Estimarea.Estimatori fara deplasare. Limita inferioara Cramer-Roo si estimarea cu dispersie minima. Estimatori liniari. Estimatori suboptimali. Estimare cu verosimilitate maxima. Metoda momentelor. Abordarea Bayesiana. Ipoteze statistice si detectia semnalelor din zgomot. Detectia semnalelor deterministe. Detectia semnalelor aleatoare. Aplicatii in telecomunicatii.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Estimarea mediei si dispersiei. Estimarea tendintelor. Estimarea directiei din care vine semnalul. Estimarea distantei la o tinta. Detectia semnalelor in sistemele de comunicatii cu modulatie de amplitudine si faza. La seminar se fac aplicatii si probleme din ultimele cursuri predate. Exista o culegere de probleme, in manuscris.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Note de curs, existente pe internet la adresa www.hermes.utt.ro/teaching

2. Steven M. Kay Fundamentals of Statistical Signal Processing I Estimation Theory, Prentice Hall 1993

3 . Steven M. Kay Fundamentals of Statistical Signal Processing II Detection Theory Prentice Hall 1998

SISTEME DE TELEVIZIUNE (TST)

A. OBIECTIVE: Studentii se vor familiariza cu tehnicile de formare a semnalului de televiziune si de reconstituire a imaginilor. Disciplina da o viziune de ansamblu si de perspectiva a problematicii televiziunii.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Principiul transmisiei informatiei de imagine. Explorarea liniara intretesuta. Semnalul video complex. Spectrul de frecvente al semnalului video. Transmisia informatiei de culoare in televiziune. Sistemele TV color PAL, SECAM. Transmisia semnalului video in televiziunea digitala. Standardul digital de studio pentru transmiterea semnalului de imagine color. Sistemele de televiziune MAC si HDTV. Sisteme de difuziune video numerica. DVB (Digital Video Broadcasting), I-TV (televiziune interactiva), Web Cast, VoD (Video-on-Demand). Convergenta mediilor de comunicare. Internet TV, Web TV.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Principiul transmisiei informatiei de imagine si de culoare in televiziune. Transmisia semnalului video in televiziunea digitala. Aplicatii ale televiziunii digitale.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Corneliu I. Toma, Florin Alexa, Radu A. Vasiu , Principiile televiziunii analogice si digitale; Editura Politehnica; Timisoara, 2006 (volumul I), 2007(volumul II).

2. Winstom W. Hodge, Interactive Television. A Comprehensive Guide for Multimedia Technologies, McGraw Hill, New York, 1995.

TRANSMISII TELEFONICE (TST)

A. OBIECTIVE: Introducere in semnalul vocal si parametrii discretizarii acestuia. Se analizeaza tehnici analogice si numerice de compresie si multiplexare a semnalului telefonic. Se studiaza tehnici si echipamente terminale si de linie, in ansamblul unei retele telefonice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Transmisia semnalului vocal: parametri, transmisia pe 4 fire, 2 fire, echipamentul de linie. Multiplexarea in frecventa: tehnici, standarde, ierarhia transmisiilor analogice. Discretizarea semnalului vocal: esantionarea, cuantizarea neuniforma, legi de compresie. Multiplexarea in timp discret: codec-ul PCM, cadrul PCM, multicadrul de semnalizari. Interfata de linie: coduri de linie, AMI, HDB-3, 8BZS, 2B1Q, regeneratoare de semnal.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

In cadrul activitatii de laborator se ilustreaza practic, prin montaje experimentale, cunostintele teoretice dobandite in cadrul cursului, urmarindu-se in special: Transmisii analogice: tehnici de multiplexare, circuite si sisteme specifice transmisiilor analogice. Transmisii numerice: multiplexarea si demultiplexarea, coder PCM, decoder PCM, codec de linie.

D. BIBLIOGRAFIE

1. J. Bellamy, Digital Telephony, Third Edition, John Wiley & Sons, 2000

2. M. Otesteanu, Sisteme de transmisie si comutatie, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001

3. M. Otesteanu s.a, Sisteme de transmisiuni telefonice – indrumator de laborator; Centrul de multiplicarePolitehnica, Timisoara, 1996

SISTEME DE COMUTATIE DIGITALA (TST)

A. OBIECTIVE: Prezentarea locului si rolului centrului de comutatie in reteaua telefonica, studiul principalelor metode de comutatie digitala, incluzand comutatia de pachete ATM si Voice over IP, prezentarea sistemelor de semnalizare folosite in reteaua telefonica si prezentaterea unor aspecte specifice centralelor digitale:reteaua de comutatie, interfete de abonat, unitatea de comanda, alaturi de structuri tipice de CTAD: Alcatel 1000E10B, Siemens EWSD, Ericson Axe 10, utilizate in reteaua telefonica nationala.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Reteaua telefonica si rolul CTA in reteaua telefonica. Structura si functiile CTA. Comutatia digitala. Comutatoarele digitale temporal, spatial si temporal extins. Retele digitale de conexiune cu 2, 3 si mai multe etaje. Retele cu comutatie de pachete. Comutatia ATM. Notiuni de trafic. Calculul probabilitatii de blocare in retelele de conexiune. Semnalizarea in reteaua telefonica. Sistemele de semnalizare R2 si ITU-T nr. 7. Intefete de abonat. Interfete analogice si digitale. CTA digitale. Structura generala a CTAD. Unitatea de comanda a CTAD. Tipuri reprezentative de CTA digitale: Alcatel 1000E10B – structura hardware si structura logica. Statii multiprocesor. Reteaua de comutatie din CTAD Alcatel – comutatorul OCB283, comutatorul HC. CTAD Siemens EWSD. CTAD Ericson AXE10. Telefonia prin internet (VoIP). Perspective de dezvoltare – reteaua inteligenta IN, servicii multimedia, NGN.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Terminalul telefonic si semnalizarea pe lina de abonat. Studiul comutatiei digitale temporale si spatiale. CTAD Alcatel 1000E10B. Structura generala. Schema bloc. Structura statiilor multiprocesor. Statiile multiprocesor de comanda, de auxilare si de mentenanta. CTAD Alcatel 1000E10B. Statia multiprocesor de conexiune. Testarea liniilor de abonat in CTAD Alcatel 1000E10B. Planurile de numerotare, rutare si taxare. Studiul facilitatilor oferite abonatilor analogici in CTAD Alcatel 1000E10B. Analiza desfasurarii unui apel in CTAD Alcatel 1000E10B. Studiul unei retele de tip VoIP.

D. BIBLIOGRAFIE

1. G. Niculescu, L. Ioan, Tehnici si sisteme de comutatie, editura MatrixRom, Bucuresti, 2000

2. T. Radulescu Retele de telecomunicatii, editura Thalia, Bucuresti, 2003

3. M. Otesteanu, F. Alexa, C. Balint, Telefonie numerica. Alcatel 1000E10, Editura de Vest, Timisoara, 2004.

BAZE DE DATE (TST)

A. OBIECTIVE: Dezvoltarea aplicatiilor baze de date relationale, prezentarea limbajului SQL, MS Access si utilizarea Visual Basic pentru accesul la baze de date.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Crearea unei baze de date. Tabele. Relatii. Integritate referentiala. Extragerea datelor. Formulare. Subformulare. Importarea si exportarea datelor. Interogari. Limbajul SQL. Tipuri de interogari. Interogari actiune. Modelul orientat pe evenimente, pe obiecte. Programarea VBA. Tratarea erorilor. Tehnologia client-server. Securitatea datelor. Finalizarea si distribuirea unei aplicatii.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari laborator: Realizarea unei baze de date MS Access. Tabele. Interogari si formulare. Rapoarte. Module. Inserarea de cod in formulare si rapoarte. Automatizare. Interogari programabile. Controale grafice. Evenimente. Metode. Tratarea erorilor. Tehnici VBA avansate. Visual Basic si VBA. Realizarea unui executabil pentru accesul la baza de date.

Teme proiect: Biblioteca multimedia. Baza de date nutritie. Amortizarea mijloacelor fixe. Orar facultate. Gestiunea materialelor si de produse finite. Magazin on-line.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Dobson, Rick, Programming Microsoft Access, Version 2002, Core Reference, Microsoft Press, 2001.

2. Bockmann, Cristopher si Klander, Lars si Tang, Lingzan, Visual Basic. Biblioteca Programatorului, Ed. Teora, 2002.

3. Eric Winemiller Jason, T. Roff Bill Heyman Ryan Groom, Visual Basic 6. Baze de date, Ed. Teora, Bucuresti, 2002.

TESTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE SI DE TELECOMUNICATII (TST)

A. OBIECTIVE: Studentii vor obtine informatii despre cele mai importante tehnici de testare utilizate in industria electronica si de telecomunicatii.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Rolul si obiectivele testarii. Testarea la nivel de componente electronice, testarea parametrica: parametrii statici si dinamici, testarea functionala: microprocesoare si microcontrolere, memorii semiconductoare, convertoare A-N si N-A, circuite de interfata, Testarea la nivel de placheta echipata, Metode de test de tip “built-in-self-test”, Testarea la nivel de echipament, testarea elementelor digitale dintr-un sistem multimedia, Aparatura pentru testarea automata, analizoare logice, analizoare de semnatura, Proiectarea pentru testabilitate, Elemente de realizare a sistemelor tolerante la defectare, Determinarea si masurarea erorilor de neliniaritate si de diafonie, Localizarea defectelor in cablurile de telecomunicatii

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Testarea receptoarelor radio, Testarea receptoarelor TV, Testarea unui lant video, Testarea video player Testarea CD si DVD player, Testarea calitatii transmisiei intr-o retea numericaa de comunicatie

D. BIBLIOGRAFIE

1.Vasiu Radu: “Testarea echipamentelor electronice”, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001

2. Pitica Dan, Radu Mihaela: “Elemente de testare pentru sisteme electronice”, Ed. Albastra, Cluj-Napoca, 2001

SOFTWARE PENTRU ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII (TST)

A. OBIECTIVE: Scopul cursului este familiarizarea studentilor cu conceptul de programare concurenta, realizarea acesteia in cadrul sistemului de operare UNIX si utilizarea ei in cadrul protocoalelor de comunicatii de tip TCP/IP.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Multiprogramare, multitasking, programare in timp real, calcul paralel, sisteme distribuite; Sisteme de operare multitasking. Concepte abstracte utilizate in descrierea concurentei; Situatii de exceptie generate de concurenta; Mecanisme de control al concurentei, comunicare si sincronizare; Implementari ale mecanismului de excludere reciproca; Sincronizare explicita; Mecanisme de control asincron sau partial sincron. Procese UNIX. Sincronizarea in SO UNIX: Controlul prceselor sub SO Unix; Comunicarea intre procese folosind pipeuri; Redirectarea descriptorilor de fisier; Fisiere de tip FIFO; Comunicare interproces prin transfer de mesage; Modalitati IPC folosindsemafoare; Comunicare interproces prin memorie partajata. Programarea aplicatiilor de comunicare in retelele - TCP/IP si Unix-TCP/IP: Internetul; Comunicatii orientate pe conexiune prin socket stream; Comunicatii neorientate pe conexiune prin socket datagrama; Particularitati de implementare prin programare a modelului client-server; Programare socket avansata.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Laborator: Controlul proceselor sub Unix. Sincronizarea proceselor: primitivele wait() si waitpid(). Sincronizarea proceselor - semnale. Canale pipe fara nume (anonime). Canale pipe cu nume (fisiere FIFO). Modalitati IPC (comunicare inter-proces) in UNIX - Introducere. Modalitati IPC - Semafoare si comunicare prin transfer de mesaje. Modalitati IPC – Memorie partajata. Programarea aplicatiilor de comunicare in retelele UNIX - TCP/IP.

Proiect: Simulare scenariu producator-consumator si cititori-scriitori; Problema intersectiei semaforizate; Sortarea lexicografica a unui fisier in mod concurent; Cautare concurenta pe o structura arborescenta; Suma primilor n factoriali la patrat; Produsul matrice vector pe o structura tip inel; Multitalking sau chat, aplicatie tip client-server; Rutarea pachetelor intr-o retea; Problema statica si dinamica a cunoasterii vecinilor; Problema vecinilor-comunicatia si deconectarea; Implementarea unui client POP3; Baza de date cu numere de telefoane; Verificarea referintelor unui siteweb; Transmiterea la mai multi clienti a unor date receptionate; Lant de conexiuni folosind pipe-uri; Program pentru anumite evenimente externe; Sincronizarea parinte-fiu prin semnale; Aplicatie client-serverecho.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Tanenbaum A.S., Modern Operating Systems, Prentice Hall, SUA, 1992.

2. Stallings W., Operating Systems: Internals and Design Principles, Prentice Hall, SUA, 1997.

3. Stewens W. R., Unix Network Programming, Prentice Hall, SUA, 1990.

MODELARE SI SIMULARE (TST)

A. OBIECTIVE: Analiza si modelarea sistemelor elementare ce compun reteaua de telecomunicatii si a unor subretele de dimensiuni mai reduse, cu accent pe analiza. Modelarea traficului de telecomunicatii utilizand o varietate de modele. Analiza sistemelor elementare cu siruri de asteptare, a structurilor ce pot fi formate prin compunere si evaluarea performantelor in prelucrarea traficului oferit.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Traficul telefonic si de date; Procese stochastice in modelarea traficului; Procese de nastere si moarte: Ecuatia viitorului si a echilibrului global; Probabilitatea absoluta de stare in procese de nastere si moarte; Procese de sosire: Sosiri de tip Poisson, Bernoulli, Erlang; Durate de serviciu; Servirea exponentiala a cererilor; Definirea matematica a traficului: Unitati de masura; Modalitati de prelucrare a traficului; Siruri de asteptare. Marimi asociate. Clasificare Kendall; Relatia lui Little; Sisteme de prelucrare a traficului: Sisteme cu pierderi; Formula Erlang-A si B; Trafic de tip ENGSET; Sisteme cu asteptare; Marimi asociate; Sisteme cu asteptare si pierderi; Sisteme cu control de flux; Comportamente in sirurile de asteptare: Nerabdarea sursei si a sistemului de prelucrare; Prelucrare cu durata constanta; Retele cu siruri de asteptare: Teorema lui Burbe; Criterii de independenta in regimul M/M/1; Lant de servere exponentiale si de sisteme G/D/1; Retele deschise; Retele Jackson; Taficul in retele de radio telefonie celulara si evaluarea traficului: Sisteme celulare de radiotelefonie fara sir de asteptare si cu sir de asteptare; Timpul de ocupare a canalului de comunicatie: Conditile de transfer a legaturii intre doua statii de baza si a deplasarii statiilor .

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Laborator: Modelarea sosirii clientilor intr-un sistem. Studiul si evaluarea performantelor in cadrul modelelor de trafic Erlang. Pachet de programe pentru studiul traficului in centralele telefonice de tip EWSD ( Siemens). Prelucrarea traficului in centralele telefonice de tip EWSD cu ajutorul pachetului de programe Trafic. Prezentarea mediului de modelare si simulare TAYLOR II, destinat sistemelor din lumea reala in care apar fenomene de concurenta la obtinerea unor resurse. Simularea si evaluarea parametrilor unui sistem M/M/1/N. Modelarea proceselor continue. Sincronizarea trecerii prin sistem a clientilor. Evaluarea indicilor de performanta ai unui sistem.

Seminar: Analiza traficului in sistemele de telecomunicatii. Variabile aleatorii. Notatii, definitii, concepte de baza. Sisteme cu pierderi. Sistemul infinit. Sisteme cu asteptare si pierderi. Sisteme cu partajare.

D. BIBLIOGRAFIE

1 G. Niculescu, Analiza si modelarea sistemelor de comunicatii; Editura Matrix Rom; Bucuresti 1997.

2 H. Akimaru, K. Kawashima, Teletrafic. Theory and Applications; Springer-Verlag; Berlin Heidelberg, New York, 1993.

3 G. Fiche, G. Hebuterne, Trafic et performances des reseaux de telecoms; GET et Lavoisier, Paris, 2003.

RADIOCOMUNICATII 2 (TST1)

A. OBIECTIVE: Introducere in sistemele de radiodifuziune, prezentarea principalelor solutii pentru transmisia radio, cunoasterea constructiei emitatoarelor de mare putere, a arhitecturii si parametrilor acestora, intelegerea principiilor sistemelor de radiodifuziune numerica, prezentarea ultimelor generatii de sisteme de radiodifuziune.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Sisteme de radiodifuziune: Definirea sistemelor de radiodifuziune, Constructia emitatoarelor de putere, Sumatoare, distribuitoare, cuplaje RF, rezervare, Sinteza frecventelor radio. Radiodifuziunea analogica: Emitatoare MA, Emitatoare MF, stereofonie, Sistemul RDS, Emitatoare TV. Radiodifuziunea numerica: Sisteme de radiodifuziune prin satelit, Sisteme terestre de radiodifuziune numerica, Sistemul DAB, Codorul MUSICAM, Transmisia COFDM, Sistemul DVB.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: (in laboratorul ALCATEL), Circuite PLL, Codorul Stereo, Decodorul Stereo, Sinteza de frecventa, Codarea MUSICAM pentru DAB, Studiul unui emitator de radiodifuziune MF. Studiul unui receptor de radiodifuziune MF.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Eugen MARZA, Radiodifuziune, Orizonturi Universitare, Timisoara 2001

2. P. Dambacher, Digital Broadcasting, IEE UK 1996

3. W.Hoeg, T.Lauterbach, Digital Audio Broadcasting - Principles & Applications of Digital Radio, John Wiley US 2003

PROTOCOALE DE COMUNICATII (TST2)

A. OBIECTIVE: Familiarizarea studentului cu modul de functionare al retelei INTERNET, cerinta necesara pentru formarea oricarui administrator de retea. Disciplina ofera cunostiintele necesare pentru mai multe discipline ulterioare cum ar fi disciplina de optimizarea retelelor, disciplina de controlul traficului sau disciplina de securitate a transmisinilor pe INTERNET.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Retele de calculatoare, Elemente componente ale unei retele, Arhitectura retelelor, Standardizarea protocoalelor de comunicatii, Modelul TCP-IP, Exemple de alte stive de protocoale si retele, Elemente hard componente ale unei retele: hub, switch, repeater, server, gate-way. Protocolul IP, Unitatea de date a protocolului IP, Adrese IP, Dirijarea IP. Protocoalele de transport din INTERNET TCP si UDP, Functiile si servicile nivelului transport. Protocolul TCP, Protocolul de transport neorientat pe conexiune UDP. Protocoale de nivel aplicatie: RLOGIN, TELNET, HTTP, FTP, SMTP, URL.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Laborator: Introducere in LINUX/UNIX, Sistemul de fisiere UNIX. Protectia fisierelor, Interpretoare de comenzi (shell-ul Bourne).Utilitare Unix, Controlul proceselor, Modelul de referinta RM-OSI. Nivelul fizic. Adresare de nivel MAC si IP, Nivelele LD, Retea, Exercitii de adresare (leg. date + retea), Protocoale de nivel retea; Exercitii de subnetting; NAT, Protocoale de nivel retea. ARP, RARP, RIP, IGRP, OSPF + filtrare.

D. BIBLIOGRAFIE

ftp://193.226.10.77/anIV/pc/

TEHNOLOGII MULTIMEDIA (TST3)

A. OBIECTIVE: Cursul prezinta evolutia tehnologiilor multimedia care stau la baza dezvoltarii aplicatiilor complexe, inluzand elementele care stau la baza alegerii solutiei adecvate din punct de vedere al utilitatii, uzabilitatii, esteticii, mediului de comunicare utilizat, etc.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Istoricul multimedia, definitii multimedia. Istoric Internet si comunicatii media. Alegerea si implicatiile mediilor audio-vizuale. Bazele teoretice ale ICT, contopirea lor in aplicatii MM. Tehnologii si software pt. aplicatiile MM. HTML, programe Web (Dreamweaver, Flash). Authoring software (Director, Asymetrix Toolbook). Design-ul informational. Stiluri Multimedia si Usability. Tehnologii multimedia mobile. Tehnologii multimedia de infrastructura. Formarea echipei si a bugetului pentru dezvoltarea unei aplicatii. Utilizarea multimedia. Ingineria aplicatiilor MM.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Software multimedia – studii de caz. Limbajul HTML. Programare Web in Dreamweaver. Programare Web in Flash. Programare Web in Director. Programare Web in Asymetrix Toolbook. Proiectarea designului informational. Convergenta mediilor de comunicare : WebCast, VoIP, WebTV, etc

D. BIBLIOGRAFIE

1. R. S. Tannenbaum – Theoretical Foundations of Multimedia, Comp. Science Press, 1998

2. N. Chapman, J. Chapman – Digital Multimedia, Wiley, 2001

3. J. Watkinson – Convergence in Broadcast and Communications Media, Focal Press, 2001

RETELE NUMERICE INTEGRATE (TST1, TST2)

A. OBIECTIVE: Obiectivul principal este introducerea in sistemele de comunicatii in timp real, bazate pe multiplexarea si comutatia de circuite. Alte obiective sunt definirea standardelor, metodelor si circuitelor utilizate in retelele actuale. Scopul final este intelegerea integrarii acestor retele (voce, video), cu multiplexarea si comutatia de pachete.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Transmisia numerica: tehnici de dopare, Ierarhia Digitala Plesiocrona (PDH). Comutatia numerica: temporala, spatiala, tehnici si sisteme de comutatie numerica. Retele numerice integrate: transmisie cu comutatie, semnale de voce si date . Linia numerica de abonat (DSL): compresia semnalelor audio, imagine si video. Retele numerice cu integrarea serviciilor: arhitectura, semnalizari, servicii. Interfata utilizator-retea: configuratii, standarde, coduri de linie, interfetele S, T, U. ISDN de banda larga: Modul de Transfer Asincron, ATM), Ierarhia Digitala Sincrona, SDH. Retele integrate de voce si date: Voice over IP, Next Generation Network.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)

Activitatea practica se bazeaza pe studiul centralei digitale Alcatel 1000E10, urmarindu-se: Structura: arhitectura functionala, arhitectura fizica. Utilizarea consolei: instructiuni, interogarea echipamentelor. Statii multiprocesor: mentenanta, conexiune, terminale. Abonati analogici: gestiunea liniilor de abonat, servicii, testare. Abonati ISDN: interfata la retea, terminale.

D. BIBLIOGRAFIE

1. J. Bellamy, Digital Telephony, Third Edition, John Wiley & Sons, 2000

2. W. Stallings, ISDN and Broadband ISDN with Frame Relay and ATM, Fourth Edition, Prentice Hall, 1999

3. M. Otesteanu, F. Alexa, C. Balint, Telefonia numerica, Editura de Vest, Timisoara, 2004

GRAFICA COMPUTERIZATA (TST3)

A. OBIECTIVE: Cursul urmareste introducerea principiilor si a tehnicilor de baza in grafica computerizata. Studentii vor dobandi abilitatea de a intelege fundamentele teoretice ale graficii de calculator si de a implementa metodele de prelucrare grafica int-un mediu de dezvoltare de aplicatii adecvat.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Perceptia vizuala, a intensitatii si a culorilor, Acuitatea vizuala. Reprezentarea informatiilor grafice. Reprezentare matriciala, Reprezentare vectoriala . Primitive grafice 2D. Drepte, poligoane, cercuri, elipse: tehnici de trasare, Tehnici antialias. Tehnici de decupare. Decuparea liniilor, Decuparea poligoanelor, Tehnici de umplere. Transformari, Trasformari geometrice 3D, Proiectii. Curbe si suprafete, Tehnici de interpolare polinomiale Bezier. Tehnici de interpolare polinomiale Spline. Elemete de grafica 3D, Tehnici de umbrire, Operatii cu volume

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Compozitie in Corel Draw, Photoshop.

Subiecte individuale, miniproiecte

D. BIBLIOGRAFIE

1. V. Gui, D. Lacrama, D. Pescaru, Prelucrarea imaginilor Editura Politehnica Timisoara, 1999.

2. Foley, J., A. van Dam, S. Feiner, J. Hughes, Computer Graphics: Principles and Practice (2nd ed.), Addison-Wesley Publishing Co., Reading Mass., 1990.

COMUNICATII OPTICE (TST1)

A. OBIECTIVE: Introducere in comunicatiile optice cu accent pe nivelul fizic si tehnologic al acestora, analiza principiilor de baza a transmiterii semnalelor prin canale optice, caracterizarea componentelor de baza ale sistemelor optice de transmisie, prezentarea functiilor optice specifice sistemelor de comunicatii optice, analiza retelelor moderne de comunicatie pe fibre optice, aplicatii de proiectare a liniilor de transmisie punct cu fibre optice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Bazele transmisiei optice a semnalelor. Natura luminii. Proprietatile undei plane monocromatice.Semnalul optic si grupul de unde plane monocromatice. Reflexia totala interna. Polarizarea luminii. Ghiduri de unda optice. Ghiduri optice plane. Fibre optice. Componentele sistemelor optice. Surse optice. Proprietatile laserilor. Diode laser. Diode electroluminiscente. Fotodetectia. Diode p.i.n. Diode in avalansa. Amplificatoare optice. Semnale si sisteme de transmisie pe fibre optice.Tehnici de modulatie. Sisteme WDM. Tehnici de detectie.Receptoare optimale. Retele de comunicatie pe fibre optice. Elemente de proiectare ale unei linii de transmisie punct cu punct pe fibre optice.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Proprietatile fibrelor optice:injectie, atenuare , dispersie, neliniaritate. Studiul dispozitive active de comunicatie optica: diode laser, fotodetectoare, amplificatoare optice. Studiul dispozitive pasive de comunicatie optica: conectori, splittere, multiplexoare, filtre. Studiul unui sistem de comunicatie optica de 155 Mbps punct cu punct pe fibra optica si a unui sistem gigabit Ethernet pe fibra optica.

D. BIBLIOGRAFIE

1. ADRIAN MIHAESCU, Comunicatii optice, Editura de Vest, Timisoara, 2005.

2. ADRIAN MIHAESCU, Optoelectronica si comunicatii optice , Editura Orizonturi universitare, Timisoara, 2001

3 Irène si Michel JOINDOT, Les télécommunications par fibres optiques, Ed. Dunod, Paris, 1996

COMUNICATII MOBILE (TST1)

A. OBIECTIVE: Introducere in sistemele de comunicatii mobile, prezentarea principalelor tipuri de interfete radio, cunoasterea arhitecturilor de retea, a procedurilor si protocoalelor utilizate, precum si a principalelor tendinte de evolutie pentru ultimele generatii de sisteme.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Sisteme de comunicatii mobile: Definirea sistemelor de comunicatii mobile, Clasificarea sistemelor de comunicatii mobile, Tehnici si protocoale de acces multiplu. Sisteme celulare: Mod de operare, Administrarea frecventelor. Sistemul gsm: Arhitectura de retea, Modul de functionare, evolutia spre 3G. Principiile sistemelor CDMA: Secvente de cod PN, proprietati, Receptoare CDMA. Sistemul UMTS: Arhitectura de retea, modul de functionare, Interfata radio, evolutii posibile. Sisteme Wireles: WiFI, WiMAX.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: (in laboratorul ALCATEL): Intro GSM, Statia radio de baza BTS (Base Transceiver Station), Controlerul statiei de baza BSC (Base Station Controller), Transcodorul de voce TC (Transcoder), Subsistemul de transmisiuni TSC (Transcoder Submultiplexer Controller), Centrul de operare si intretinere OMC-R (Operations and Maintenance Center), Emulatorul de MSC

D. BIBLIOGRAFIE

1. E. MARZA, C. Simu, Comunicatii mobile, Editura de Vest, Timisoara 2003

2. T.Halonen, J.Romero, GSM, GPRS and EDGE Performance,John Wiley, 2003

3. H. Holma, A. Toskala, WCDMA for UMTS, John Wiley, US 2004

SECURITATEA RETELELOR (TST2)

A. OBIECTIVE: Pregatirea practica a administratorilor de retele si manageri IT, in vederea asigurarii securitatii informatiilor. Studentii vor invata cum sa evalueze securitatea unei organizatii, cum sa gaseasca punctele slabe si cum sa minimizeze riscurile acestora. Se prezinta tehnici de implementare a servicilor de securitate in diferite tipuri de retele de comunicatii precum si pe diferite niveluri ale acestora.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Protectia calculatoarelor neconectate in retea, Autentificarea utilizatorului, Sisteme cu parole, Protectia prin cifrare, Virusii calculatoarelor. Protectia retelelor, Categorii de atacuri asupra retelelor, Securitatea LAN-urilor. Criptografia si securitatea retelelor, Bazele matematice ale criptarii, Algoritmi criptografici cu cheie secreta, cu cheie publica, de semnatura digitala, Standardul de semnatura digitala DSS. Utilizarea criptografiei in retelele de calculatoare, Criptarea legaturii, intre capete, datelor memorate, la nivelul dispozitivelor, Compresie, codare si criptare, Sisteme cu chei in custodie, Standardul de criptare cu chei in custodie, Algoritmul SKIPJACK. Securitatea servicilor INTERNET, Protocoale TCP/IP, Securitatea la nivel IP, a servicilor TCP/IP, Servicii standard sub UNIX, Server-e de autentificare Kerberos, Securitatea postei electronice. Sisteme de tip firewall. Securitatea retelelor radio, Autentificarea statiei mobile, Criptarea mesajului de semnalizare, Confidentialitatea semnalului de vorbire, Criptarea mesajului propriuzis.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Laborator: O utilizare posibila a parolelor, protectia unui document,Metoda de criptare RSA,Metoda de criptare DES,Metoda de criptare AES,Criptarea rapida a directoarelor si fisierelor pentru transmiterea lor prin posta electronica , folosind metoda de criptare IDEA,Tehnici de balizare folosind transformarea wavelet.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Titu I. Bajanescu, Monica E. Borda, SECURITATEA IN INFORMATICA SI TELECOMUNICATII, Ed Dacia, Cluj-Napoca, 2001.

2. Daniel Curiac, ALGORITMI DE CRIPTARE PENTRU SECURIZAREA DATELOR, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001.

3. Man Young Rhee, CDMA Cellular Mobile Communications. Network Security, Prentice Hall, 1998.

OPTIMIZAREA RETELELOR (TST2)

A. OBIECTIVE: Conturarea problemelor care pot apare in comunicatii si a directiilor de optimizare a traficului. Expunerea unor aplicatii de optimizare a traficului utilizand retele neuronale. Prezentarea unor arhitecturi de retele neuronale si a algoritmilor uzuali de antrenament. Crearea de cunostinte teoretice si practice pentru dezvoltarea unei aplicatii concrete de optimizare a traficului de comunicatii.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Caracteristicile traficului in retelele moderne de telecomunicatii. Modalitati ' inteligente' de optimizare a traficului. Problema clasificarii de semnale. Retele neuronale cu un singur strat si cu mai multe straturi de tip spre inainte. Limitele procesarii si algoritmi de antrenare. Modalitati de imbunatatire a performantelor. Egalizarea adaptiva a canalelor de te telecomunicatii. Egalizarea adaptiva a canalelor de telecomunicatii cu retele neuronale multistrat de tip spre inainte, pe baza de functii radiale, cu retele neuronale recurente. Controlul apelului si admisiei conexiunii pe baza caracterizarii si predictiei parametrilor traficului de comunicatii, pe baza latimii de banda efectiv necesare pentru un serviciu, pe baza evaluarii calitatii serviciului. Comutarea de pachete de date. Comutarea de pachete cu retele cu reactie si cu retele neuronale autoorganizatoare. Compresia de date. Reteaua autoorganizatoare Kohonen. Cuantizarea vectoriala. Retele extractoare de componente principale.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Problema clasificarii cu retele neuronale cu un strat, respectiv mai multe straturi. Egalizarea de canal cu retele neuronale multistrat de tip spre inainte, antrenate cu algoritmul retropropagarii erorii. Egalizarea de canal cu retele neuronale pe baza de functii radiale. Filtrarea semnalelor cu retele neuronale cu invatare competitiva . Comutarea de pachete cu retele neuronale autoorganizatoare. Aplicatii ale retelelor neuronale multistrat in problemele de optimizare a traficului. Compresia de date prin cuantizare vectoriala

D. BIBLIOGRAFIE

1 W.Pedrycz, A.Vasilakos, Computational Intelligence in Telecommunications Networks,CRC Press, 2000

2. Yu Hen Hu, Jenq-Neng Hwang,. Handbook of Neural Networks Signal Processing, New York,CRC Press, 2002

3 S.Haykin, Neural Networks, Mcmillan Publishing Co.,Englewood Cliffs,1994

PRODUCTIE AUDIO-VIDEO (TST3)

A. OBIECTIVE: Studentii obtin informatii despre modul de realizare a productiilor audio si video si integrarea lor in emisiuni radio/tv sau produse multimedia.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Elemente de teoria imaginii. Psihologia perceptiei vizuale. Compozitia in imagine. Tehnici artistice si estetice folosite la filmare. Editarea din punct de vedere artistic. Echipamente folosite in studiourile de productie audio video. Camera video. Mixerere, Microfoane, amplificatoare si incinte acustice, Sincronizarea echipamentelor intr-un studio de productie audio-video, Sisteme de editare liniara, Sisteme de editare neliniara, Iluminarea, Productia materialelor audio video, Tipuri de materiale audio video, Organizarea productiei, Procesari audio-video si multimedia, Procesarea sunetului, Post procesarea materialelor audio video pentru difuzare radio/tv sau integrarea lor in productii multimedia.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR DE LABORATOR

Organizarea unei activitati de productie audio video. Utilizarea echipamentelor de productie audio/video. Compozitia imaginii in plan. Compozitia spatiala a imaginii. Atribuirea valorii artistice unei imagini. Modul de filmarea a unor situatii reale. Realizarea unei productii folosind mai multe camere video. Reguli de editare. Functiile creatoare ale montajului. Editarea liniara. Editarea neliniara. Filmarea si analiza materialului filmat pentru proiectul propus. Editarea materialui filmat pentru proiectul propus. Integrarea materialului intr-un produs multimedia.

D. Bibliografie

1. Mocofan Muguras: “Productie Audio Video” – Curs, Timisoara, 2003

2. Millerson, G: “Effective TV Production”, Focal Press 1995

3. Millerson, G.: “The technique of Lighting for Television and Film”, Focal Press 1997

COMPRESIE AUDIO-VIDEO (TST3)

A. OBIECTIVE: Prezentarea principalelor tehnici de compresie a semnalelor video si audio, cu aplicatii in tehnicile multimedia.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Necesitatea compresiei, Tehnici de codare reversibila: codul Shannon-Fano, codul Huffman, coduri cu virgula, coduri Bn, coduri Sn, codarea aritmetica, codarea Lempel-Yiv, codarea Lempel-Yiv-Welsh, codarea ariilor constante, codarea planelor de biti, coarea run-length, Tehnici de codare nereversibila: codarea cu predictie, codarea cu modulatie delta, codarea cu modulatia diferentiala a impulsurilor in cod, coodarea MDIC a semnalelor de televiziune color, codarea cu transformare, codarea hibrida, codarea bloc adaptiva, Codarea imaginilor orientata pe contur si forma: coduri lant, descrierea formei pe baza conturului, Utilizarea morfologiei matematice in tehnicile de compresie, Standarde de compresie audio-video: JPEG, MPEG-1, MPEG-2, MPEG-4, MPEG-7, compresia audio NICAM, sistemul Dolby AC-3, Principiile televiziunii numerice, Ameliorari aduse sistemelor actuale de televiziune prin tehnici numerice: redarea cu frecventa de 100 Hz, imbunatatirea tranzitiei culorilor, redareea PIP, sistemul PAL extins, Sisteme de televiziune MAC, Televiziunea de inalta definitie HDTV,Sisteme de difuziune video numerica DVB

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Compresia JPEG a imaginilor, Compresia prin cuantizare vectoriala si BTC, Compresia MPEG a imaginilor, Compensarea miscarii in standardul MPEG, Formate de imagine standardizate pentru aplicatii multimedia.

D. BIBLIOGRAFIE

1.Vasiu Radu, Compresie audio-video, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002

2. Bojkovic Zoran, Gui Vasile, Toma Corneliu, Vasiu Radu: “Advanced Topics in Digital Image Compression”, Ed. Politehnica, Timisoara, 1997

CURS EXTERN

A. OBIECTIVE: Prezentarea principalelor probleme actuale de natura tehnica, economica etc. sustinute de specialisti din industrie si unitati de cercetare.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Subiectele cursului se stabilesc in fiecare an pe baza ofertei primite din partea firmelor partenere din domeniul electronicii si telecomunicatiilor, acceptate de Board-ul specializarilor si aprobate de Consiliul Facultatii.

RETELE METROPOLITANE WIMAX (curs extern)

A. OBIECTIVELE CURSULUI:

Principalul obiectiv al cursului este acela de a oferi studentilor cunostinte temeinice despre retelele metropolitane fara fir de tip WiMAX, descrise de familia de standarde IEEE 802.16. Se prezinta tehnicile de ultima ora de prelucrare de semnal si algoritmi moderni de retea aplicabili in retelele IP, implicate in implementarea arhitecturilor retelelor WiMAX. Intre acestia putem enumera: modulatii multipurtatoare OFDM, modularea si codarea adaptiva, turbo-coduri, mecanisme de confirmare a transmisiei de tipul ARQ si HARQ, tehnici de antene adaptive, strategii de hand-over bazate pe protocolul IP. De asemenea, studentii se vor familiariza cu solutia practica Alcatel de implementare a retelelor de tip WiMAX, cu echipamentele implicate si modalitatea lor de interconectare.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Prezentarea generala a solutiilor de acces de banda larga, cu accent pe accesul fara fir (retele mobile de generatia a 3-a, retele wireless LAN).

Familia de standarde IEEE 802.16: evolutia standardizarii, organizatia WiMAX Forum.

Standardul IEEE 802.16e (WiMAX mobil): nivele arhitecturale, concepte generale.

Descrierea nivelului fizic in WiMAX: formatul cadrelor, modulatia OFDM, tehnici de modulare si codare adaptiva, tehnici si algoritmi de antene inteligente, turbo-codare.

Etapele intrarii in retea a terminalelor mobile.

Descrierea nivelului MAC IEEE 802.16e: functiile nivelului MAC, formatul pachetelor de date, tipuri de mesaje de semnalizare specifice WiMAX.

Servicii de livrare de date si partajarea accesului la mediu: gestionarea calitatii serviciilor prin garantarea parametrilor QoS specifici fiecarui serviciu, programarea inteligenta a accesului la mediu.

Asigurarea transparentei nivelului MAC fata de nivelele arhitecturale superioare.

Securitatea in retelele WiMAX: vedere generala asupra metodelor de autentificare si criptare.

Implementarea practica a retelelor WiMAX in viziunea Alcatel-Lucent: descrierea hardware si functionala a echipamentelor, interconectare.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Monitorizarea locala a echipamentelor prin intermediul terminalelor de mentenanta locala. Supervizarea centralizata a retelei prin intermediul centrului de mentenanța (OMC). Configurarea software a retelei (OMC si terminale de mentenanta locala).

Configurarea parametrilor radio prin intermediului OMC. Monitorizarea si imbunatatirea performantei retelei.

D. BIBLIOGRAFIE

1. IEEE Standard for Local and metropolitan area networks, Part 16: Air Interface for Fixed and Mobile Broadband Wireless Access Systems, publicat in decembrie-2005.

2. Mobile WiMAX – Part I: A Technical Overview and Performance Evaluation, prepared on behalf of the WiMAX Forum, Aprilie, 2006.

3. WiMAX Technology for Wireless Broadband Access, Loutfi Nouaymi, John Wiley & Sons, Ltd., 2007.

TEHNICI MODERNE DE TELECOMUNICATII (curs extern)

A. OBIECTIVE: Cursul prezinta studentilor unele tehnici moderne de telecomunicatii specifice retelelor de telecomunicatii fixe si mobile, pornind de la tendintele de evolutie a retelelor existente, analizand structura, protocoalele folosite, serviciile oferite si performantele acestor retele, cu accent pe solutiile practice de implementare si echipamentele Alcatel-Lucent.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Voice over IP (VoIP): evolutia spre VoIP, structura generala a unui sistem VoIP, protocoale folosite in planul de transmisie date, protocoale de semnalizare, masurarea si asigurarea calitatii serviciului in VoIP, integrarea VoIP cu alte retele. Next Generation Network (NGN). Noi servicii oferite de retelele moderne de telecomunicatii: conferinta, apeluri video, IMS (IP Multimedia Subsytem). Probleme privind mobilitatea si securitatea. Analiza performantelor sistemelor de telecomunicatii.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Semnalizarea in retelele de telecomunicatii. Implementarea unui sistem VoIP. Analiza protocolului SIP. Masurarea QoS in VoIP. Retele de comunicatii mobile (GSM, UMTS) – prezentare generala. Retele de comunicatii mobile – supervizare si configurare prin OMC. Retele de acces: ADSL.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Khasnabish, B., Implementing voice over IP, John Wiley & Sons, 2003.

2. Neill Wilkinson, Next Generation Network Services, John Wiley & Sons, 2002.

3. Shyam Chakraborty s.a. (Editori), IMS Multimedia Telephony over Cellular Systems, John Wiley & Sons, 2007.

PROIECTARE ZUKEN CR-5000

A. OBIECTIVE: Deprinderea abilitatilor de utilizare a mediului de proiectare Zuken CR-5000. Insusirea tehnicilor de proiectare asistata de calculator a modulelor electronice

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. CR-5000 Component Manager

2. CR-5000 System Designer

3. CR-5000 Board Designer

4. CR-5000 CAM Data Generator

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Prezentare generala a mediului de proiectare CR-5000. Crearea simbolurilor de

componente si a amprentelor de cablaj. Gestionarea bibliotecilor. Crearea schemelor electronice. Proiectarea cablajul imprimat 1, Proiectarea cablajul imprimat 2. Generarea fisierelor de fabricatie.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Cristopher T. ROBERTSON, Printed Circuit Board Designer’s

Reference: Basics, Prentice Hall, 2003.

CR-5000 Training Manuals Zuken.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2596
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site