Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Blocul de ESANTIONARE (SAMPL)

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Convertoare cu rampa in trepte
Generatoare si motoare cu magneti permanenti
Tehnici de transmisie a semnalelor prin mediul fizic
Simbolizarea cablurilor si conductoarelor
Masurarea inductantei bobinelor L-metru - Proiect de diploma
Blocul BAZA DUBLA DE TIMP ( BBDT )
PROIECTAREA UNUI ELECTROMAGNET DE CURENT CONTINUU
Principiul de functionare al transformatoarelor electrice
Utilizarile OSCA
DIMENSIUNEA SPOTULUI LUMINOS

Blocul de eSantionare (SAMPL)

Fig.6.2.20. Structura blocului de esantionare (sampling)




Fig. 6.2.21. Semnale functionale asociate blocului de esantio-nare.

1. Utilitate

SAMPL permite vizu-alizarea evolutiilor temporale ale unor marimi periodice a caror banda de frecventa depaseste cu mult pe aceea o unui osciloscop. Se foloseste o esantionare de tip Sampling (vezi 4.4.2.2.1), ceea ce inseamna    ca perioda de esantionare este de forma: Te mTx D, cu m numar natural iar D o fractiune din Tx 1:N (cu N 100 500); esantioanele necesare pentru reconstructia unei perioade din semnalul esantionat rezulta dupa un timp de NTx, deci reconstructia nu este in timp real.

Cea mai simpla modalitate de implementare a tehnicii sampling este aceea cu esantionare secventiala (punctele esantionate se distribuie pe o evolutie a semnalului esantionat mereu la stinga esantionului precedent).

2. Structura principiala

O structura posibila pentru blocul de esantionare ce permite o esntionare secventiala este prezentata in fig.6.2.20, in care: LI -linie de intarziere; Trigger -semnal ce controleaza operatia ciclica de prelevare a unui esantion, fiind de obicei un semnal in faza cu marimea de viazualizat, Ux (triggerare interna).




3. Detalii functionale

Evolutia semnalelor ce definesc functionarea schemei din fig.6.2.20 este prezentata in fig.6.2.21; desenul explicativ este realizat pentru cazul in care un esantion se preleveaza la fiecare perioada si numarul de puncte prelevate este foarte mic (5). Prezenta liniei de intarziere LI asigura, pentru triggerare interna, posibilitatea vizulizarii si a unei zone de pretrigger, compensandu-se integral timpul de raspuns al circuitelor ce elaboreza semnalul de esantionare.

a) b)

Fig.6.2.22. Variante principiale de pozitionare a esantioanelor succesive: a) esantionare secventiala; b)esantionare aleatoare.

Observatie: Variantele mai moderne de bloc de esantionare folosesc esantionarea aleatoare -valoarea de multiplicare a    incrementului D fiind un numar generat aleator-; se asigura astfel posibilitatea esantionarii unor valori ce sunt pozitionate, in evolutia dintr-o perioada, si la stanga valorii de triggerare UTR, fara sa mai fie necesara prezenta liniei de intarziere. In fig.6.2.22 sunt prezentate cele doua tehnici: esantionare secventiala, esantionarea aleatoare.

Exista curent etaje de esantionare, incorporate in osciloscoape cu banda de frecventa de 10..50 Mhz, ce permit vizualizarea unor evolutii periodice pana la 1..20 Ghz. Elementul esential in asigurarea unei benzi mari de frecventa il constituie esantionorul a carui structura este dedicata ; se obtin timpi de achizitie de ordinul 5..20ps.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 479
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site