Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


LUCRARE DE MAISTRU - Sistem de comunicatie cu modularea impulsurilor in amplitudine cu 4 canale multiplexate in timp

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Materiale folosite IN in aparatajul electric
CURBE DE SARCINA
COMPORTAREA CALITATIVA A CIRCUITELOR LINIARE DE ORDINUL DOI
Convertoare paralel-serie
Constructia masinilor sincrone
Simularea numerica a campului magnetic cvasistationar
CBB R-S simplu realizat in consructoe integrata
Numarator binar sincron de tip serie
Clasificarea masinilor de c.c potrivit procedeului de excitatie a lor
Definirea si caracterizarea sistemului energetic national

SCOALA MILITARA DE MAISTRI MILITARI A

FORTELOR NAVALE




CATEDRA ELECTRONICA SI INFORMATICA

LUCRARE DE MAISTRU

Tema: Sistem de comunicatie cu modularea impulsurilor in amplitudine cu 4 canale multiplexate in timp

Capitolul 1

INTRODUCERE

Pentru utilizarea lucrarii s-au parcurs mai multe etape, etape care sunt descrise in capitolele urmatoare.

In capitolul 1 am realizat o descriere a lucrarii cu elementele de comanda de pe panoul frontal si totodata cateva detalii constructive in ceea ce priveste realizarea lucrarii.

Principiul de functionare este descris in capitolul 2 si scoate in evidenta complexitatea functionarii circuitelor integrate folosite. In continuare in acest capitol mai sunt prezentate principalele caracteristici electrice ale circuitelor integrate utilizate.

In capitolul 3 am intocmit lista de componente electronice si alte piese necesare la realizarea lucrarii practice. La realizarea cablajului si pentru lipirea pieselor de cablaj, precum si pentru realizarea carcasei s-au efectuat numeroase operatiuni si s-au utilizat diferite scule, aparate si utilaje, toate acestea fiind precizate in capitolul 4 al lucrarii. Tot in capitolul 4 au fost precizate si principalele avantaje obtinute prin realizarea lucrarii.

Pe timpul realizarii lucrarii, s-au luat unele masuri pentru prevenirea unor accidente care pot aparea in timpul lucrului cu aparatele electrice, si s-a tinut cont de masurile de protectia muncii precizate in capitolul 6.

In urmatoarele 2 capitole, 7 si 8, s-a descris modul de punere in functiune a lucrarii si am precizat principalele defectiuni, ce pot aparea pe timpul folosirii dispozitivului si modul de remediere al acestora.

Partea grafica cuprinde schema electrica, desenul de echipare si semnificatia terminalelor circuitelor integrate.


Generalitati

Pentru o prima si succinta definire a sistemului de comunicatie vom spune ca acesta consta din echipamentele de emisie/receptie, banda de frecventa alocata, timpul de lucru disponibil, etc. Se poate spune ca odata realizat un astfel de sistem s-a creat o resursa de comunicatie.

Administratorul este interesat in folosirea cat mai eficienta a acestuia. Acest interes este cu atat mai accentuat cu cat sistemul de comunicatie are o complexitate mai mare. Un singur utilizator va putea folosi eficient o astfel de resursa numai in cazuri cu totul particulare. Solutia consta in a permite mai multor utilizatori sa aiba acces la resursa de comunicatie.Aceasta se realizeaza prin o serie de tehnici cunoscute sub denumirea de tehnici de multiplexare-acces multiplu. Se foloseste denumirea in aceasta forma deoarece ambele notiuni se refera la folosirea in comun a resursei de comunicatie de catre mai multi utilizatori, fara a se perturba reciproc, prezentand o serie de elemente comune dar si cateva diferente nesemnificative.

Clasificarea canalelor de comunicatie:

a. dupa modul de constituire a canalului de comunicatie:

        diviziune in frecventa, FD;

        diviziune in timp, TD;

        diviziune in cod, CD;

        diviziune spatiala;

        diviziune prin polarizare.

Diviziunea in frecventa (FD) banda totala de imparte in subbenzi si fiecare utilizator are alocata o subbanda.

Diviziunea in timp TD: timpul de lucru se imparte in segmente temporale; fiecare utilizator ale alocat un segment care se repeta cu o perioada oarecare.

Diviziunea in cod CD; in sistemele de comunicatie cu spectru imprastiat (spread spectrum) informatia de transmis este imprastiata cu ajutorul unui cod. Recuperarea ei se face numai cunoscand codul.

Folosind coduri diferite se pot separa semnalele transmise de diversi utilizatori.

Diviziunea spatiala (SD) sau refolosirea frecventelor prin transmiterea cu mai multe fascicule. Daca antena de emisie este directiva semnalele lucrand pe aceleasi frecvente pot transporta informatii diferite care vor fi destinate unor utilizatori amplasati in pozitii corespunzatoare: exemplu satelitii cu mai multe fascicule.

Diviziunea prin polarizare (PD) sau refolosirea frecventelor prin polarizare. Doua semnale avand plane de polarizare perpendiculare sunt ortogonale. Deci semnalele radio corespunzatoare pot folosi aceeasi banda de frecventa. Aceasta tehnica merge numai la

comunicatiile la care nu apare o modificare a polarizarii in cursul propagarii (sateliti).

In esenta toate tehnicile de multiplicare sau acces multiplu se bazeaza pe folosirea unor semnale ortogonale in domeniul considerat:

- timp

- frecventa

- cod

b. dupa structura legaturii de comunicatie:

        Unilaterala

        Bilaterala

        Simplex

        Duplex

        Semiduplex.

c. dupa relatia cu alte sisteme de comunicatie:

        Deschise

        Inchise

d. dupa procedeul folosit pentru acoperirea radio a teritoriului:

        Celulare

        Necelulare

Se poate spune ca multiplexarea consta in folosirea resursei de comunicatie in comun prin alocare apriori, combinarea cailor facandu-se foarte aproape de utilizator.

Accesul multiplu consta in folosirea in comun a unei resurse de comunicatie, de la distanta, printr-o alocare dinamica a cailor de comunicatie.

Conform fig.1 sistemul de comunicatie are trei sectiuni mari:

- sectiunea de emisie(transmisie);

- mediul de transmisiune;

- sectiunea de receptie.

SM

 

PSM

 

SE

 

MT

 

SR

 

PSR

 

DM

 


Fig.1

Mesajele generate de sursa sunt marimi mecanice, semnale luminoase, sonore, etc. Indiferent de natura lor aceste semnale sunt aleatore.

Traductorul poate fi microfon, fotodioda, traductor, camera de luat vederi, etc.


Modulatia reprezinta realizarea unui semnal optim in vederea transmiterii si pentru a permite folosirea mediului pentru a transmite mai multe mesaje.

Modificarea unuia sau a mai multor parametri ai unui semnal, numit semnalul purtator, in ritmul semnalului de transmis(semnalul modulator).

Se cunosc doua variante de semnale purtatoare:

1. semnale sinusoidale;

2. succesiune de impulsuri.

1. Modulatia cu semnal purtator sinusoidal:

S0(t) = U0 cos (ω0t + φ0)

Accepta trei variante de modulatie:

- liniara (de amplitudine);

- exponentiala de frecventa;

- exponentiala de faza.

Aspect comun: transmiterea mai multor mesaje prin folosirea unui singur mediu de transmisiune se face utilizand tehnica cunoscuta sub denumirea de diviziune in frecventa.

f1 f2

2. Modulatia cu semnal purtator prin succesiune de impulsuri;

Si in aceasta varianta se pot realiza mai multe tipuri de semnale modulate prin:

- modulatia impulsurilor in amplitudine;

- modulatia impulsurilor in durata;

- modulatia impulsurilor in pozitie;

- modulatia impulsurilor in frecventa;

- modulatia impulsurilor in cod.

Aspect comun: pentru a transmite mai multe mesaje folosin un singur mediu de transmisiune: diviziunea in timp.

Pentru transmiterea valorii extrase dintr-un mesaj dat intr-o perioada de timp (conform teoremii esantionarii) se aloca un segment (slot) temporal.

Atat in cazul diviziunii in timp cat si in frecventa pentru transmiterea unuia sau a mai multor mesaje se constituie asa numitele canale de comunicatie (transmisiune).

Medii de transmitere mai cunoscute:

     liniile bifilare;

     cablele coaxiale;

     fibrele optice;

     ghidurile de unda;

     mediul inconjurator.

In procesul de transmisiune semnalul este modificat:

     atenuat;

     intarziat;

     afectat de zgomote dintre care cel mai cunoscut este zgomotul termic.

Sectiunea de receptie are rolul ca, din multitudinea de semnale, afectate de procesul de comunicatie, sa extraga semnalul dorit, sa-l amplifice, sa-l demoduleze si sa aduca semnalul demodulat la caracteristici convenabile utilizatorului.




Capitolul 2

Functionare dupa schema electrica

In sistemul cu modulare/ demodulare prezentat in fig.1 din anexe, fiecare semnal de intrare este esantionat pe rand si transmis pe o singura linie de transmisie intr-un anume interval de timp. La receptie, semnalele sunt distribuite pe canalele corespunzatoare si se refac semnalele de intrare printr-o filtrare trece-jos adecvata.

Pentru o refacere corecta a semnalelor initiale, frecventa de esantionare trebuie sa fie superioara dublului componentei de frecventa maxima a semnalului de intrare.

Semnalele de control pentru portile de transfer G1G4 sunt furnizate de un divizor programabil MMC 4018 si o retea de decodificare cu portile SAU-NU (NOR) I3I6. frecventa ceasului fck trebuie sa satisfaca relatia:

Fck > 2fmNc,

unde fm este frecventa maxima din spectrul semnalului de intrare, iar Nc este numarul canalelor care se esantioneaza. Semnalul de ceas pentru sincronizarea demultiplexorului de la receptie se transmite tot pe linie. Impulsul de ceas este ingust pentru a se evita o interactiune prea mare cu semnalul util, a carui amplitudine trebuie mentinuta sub tensiunea maxima de intrare in starea JOS, pentru intrarea CK a divizorului N2[30%(VDD - VSS)]. In figura de mai jos se poate vedea forma semnalului de pe linie. Atat timp cat semnalul de ceas este in starea SUS, poarta de transfer G6 este blocata.

Cand semnalul de ceas este in starea JOS, sunt deschise poarta de transfer G6 si una din portile G7G10, corespunzator canalului selectat la intrare. Semnalul util este filtrat trece-jos si transmis la iesirea corespunzatoare (Y0; Y1; Y2; Y3).

Sistemel de transmisie din fig.1 anexe foloseste numai o singura sursa de alimentare. Din acest motiv, excursia negativa a semnalului de intrare trebuie sa se limiteze la mai putin de VBE (≈0,5 V). Pentru a putea folosi aemnalele cu amplitudine mai mare, fie se transmite separat semnalul de ceas, fie se adauga o componenta de curent continuu semnalului de intrare, dar in asa fel incat sa nu se depaseasca VIL pentru intrarea CK a circuitului MMC 4018.

Daca se foloseste circuitul squelch pentru a separa ceasul de calea de semnal, se pot transmite semnale a caror amplitudine sa se apropie de (VDD - VSS)/2.

Circuitul squelch permite numai transmiterea unor semnale care au un nivel mai mare decat un prag dat.

Dioda D si condensatorul C2 formeaza un detector de varf. Tensiunea de pe condensatorul C2 este amplificata de amplificatorul operational AO si aplicata portii SI-NU (NAND), construita cu tranzistoare din capsula MMC 4007. Caracteristica de transfer a portii este foarte abrupta. Cand tensiunea de la intrarea 6 a portii SI-NU (NAND) scade sub tensiunea de tranzitie, iesirea trece in 1 logic, deschizand poarta de transfer. In acest caz, semnalul de la intrare se regaseste la iesire. Din rezistenta semireglabila R4 se regleaza sensibilitatea circuitului. Daca tensiunea de la intrarea 6 a portii SI-NU (NAND) creste peste tensiunea de tranzitie, iesirea trece in 0 logic, blocand poarta de transfer.

In functie de domeniul de frecventa in care lucreaza circuitul, se alege valoarea condensatorului C2. Acest gen de circuit este util in sistemele de comunicatie, acolo unde zgomotul este mare sau unde trebuie sa se transmita numai semnale cu un nivel mai mare decat un prag dat.

Caracteristici ale componentelor folosite in schema

1. MMC 4018

Circuitul integrat MMC 4018 consta din 5 bistabili master-slave de tip D, legati intr-o configuratie de numarator Johnson. Exista iesiri Q cu buffer la fiecare etaj si logica de control a presetarii numaratorului. Circuitul este prevazut cu intrari de CLOCK, RESET, DATA, PRESET ENABLE si 5 intrari JAM de presetare.

Numaratorul isi schimba starea pe frontul crescator al semnalului de tact. Circuitul triggher Schmitt permite lucrul cu impulsuri ale caror fronturi sunt oricat de lente. Nivelul 1 logic la intrarea RESET sterge continutul numaratorului. Nivelul 1 logic la intrarea PRESET ENABLE permite ca datele de la intrarile JAM sa preseteze numaratorul.

Divizarea prin valori superioare lui 10 se poate obtine utilizand mai multe capsule MMC 4018.

Performante:

     viteza medie de operare: 10 MHz pentru VDD=10V;

     operare statica;

     caracteristici de iesire simetrice.

2. MMC 4016

Circuitul integrat MMC 4016 consta din 4 comutatoare bilaterale destinate transmiterii sau multiplexarii semnalelor analogice sau digitale.

Fiecare din cele 4 comutatoare bilaterale, independente prezinta cate o intrare CONTROL, care comanda simultan tranzistorul cu canal n si tranzistorul cu canal p dintr-un comutator.

Performante:

     rezistenta ON: 280Ω la VDD VSS= 15 V;

     imperecherea rezistentei ON a comutatoarelor: 10Ω pentru o plaja a semnalului de intrare de 15 V;

     viteza de raspuns: 40 MHz;

     liniaritate buna: < 0,5% distorsiuni pentru fis = 1kHz, Vis= 5 VVV, VDD-VSS≥ 10 V, RL= 10 kΩ;

     diafonie redusa intre comutatoare: - 50 dB pentru fis= 0,9 MHz, RL= 1 kΩ;

     curent rezidual OFF: 100 pA pentru VDD- VSS= 18 V si TA= 25C.


3. MMC 4001

Circuitul integrat MMC 4001 contine 4 porti SAU-NU cu 2 intrari fiecare, realizate in tehnologie CMOS. Toate intrarile si iesirile sunt prevazute cu etaje buffer.

Performante:

     intrari si iesiri cu buffer;

     caracteristici de iesire simetrice;

     imunitate la zgomot: 0,45 VDD;

     timp de propagare: 60 ns pentru CL= 50 pF si VDD= 10 V.

4. MMC 4069

Circuitul integrat MMC 4069 contine 6 inversoare CMOS. Acest tip de circuit este proiectat pentru aplicatii de uz general, in care nu se solicita o capabilitate de comanda pentru porti TTL sau o conversie de nivel logic.

Performante:

     caracteristici de iesire simetrice;

     timp de propagare: 30 ns pentru CL= 50 pF si VDD= 10 V.


Capitolul 3

Lista materialelor necesare executarii

lucrarii.Componente electronice

Nr. Crt.

Denumire material

Cantitate

(buc.)

Valoare

/cod/tip

Observatii

1

Circuit integrat logic

2

MMC 4018

Numarator Johnson presetabil divizor cu N

2

Circuit integrat logic

3

MMC 4016

Contine 4 comutatoare analogice bilaterale

3

Circuit integrat logic

2

MMC 4001

Contine 4 porti SAU-NU cu 2 intrari

4

Circuit integrat logic

2

MMC 4069

6 inversoare

(fara separatoare/ BUFFERE la intrari si iesiri)

5

Rezistenta R1, R2, R3, R4, R5

5

10 kΩ

-

6




Placa circuit imprimat

1


Capitolul 4

Lista operatiunilor si a dispozitivelor folosite in

realizarea lucrarii

1. Lista operatiunilor

Pentru obtinerea unei lucrari valoroase si fiabile, in constructia echipamentului electronic trebuie regasite urmatoarele elemente componente:

   elemente mecanice: carcase, socluri, ecrane, butoane, suporturi diverse;

   elemente electrice: componente electronice active si/sau pasive, subansambluri functionale mecano-electrice (transformatoare, instrumente de masura);

In acest sens, inafara de existenta celor de mai sus, este necesara indeplinirea urmatoarelor principale atributiuni:

   sa nu deformeze sau sa solicite inutil piesele enumerate mai sus;

   sa realizeze o imbinare cat mai rigida;

   sa fie stabile in raport cu utilizarea repetata si sa aiba o fiabilitate ridicata.

In vederea realizarii lucrarii , s-au executat urmatoarele operatiuni :

1.                 Proiectarea cablajului imprimat

2.                 Optimizarea cablajului imprimat

3.                 Gaurirea cablajului imprimat

Proiectarea cablajului s-a executat pe hartie milimetrica, tinandu-se cont de:

                    pozitia componentelor

                    semnificatia pinilor

                    polaritate sau sensul de conductie

                    corespondenta pinilor circuitului integrat

                    traseele conductoare de interconectare

In realizarea traseelor s-a tinut cont de dispunerea componentelor cat mai ordonat, pentru a se usura, astfel, lipirea, depanarea si controlul componentelor. Acestea au fost astfel proiectate incat sa fie cat mai scurte, pentru reducerea consumului de material si pierderile prin caldura; s-au evitat unghiurile ascutite, pentru prevenirea exfolierii cablajului. Latimea traseelor conductoare este egala cu jumatate din raza pastilei de lipire si in conformitate cu intensitatea curentului care circula prin acestea. Gaurile de conectare au fost executate astfel incat acestea sa fie dispuse in moduri de retea; la dimensionarea gaurilor s-a tinut cont de grosimea terminalelor componentelor.


2. Realizarea partii electronice a aparatului

Ca prima masura in vederea atingerii acestui obiectiv, s-a procedat la procurarea componentelor electronice necesare, conform documentatiei tehnice. Se continua prin realizarea conexiunilor practice intre piesele componente conform schemei electrice de principiu. In functie de dimensiunile pieselor si pozitia acestora in circuit, se executa o schita imaginara a pozitionarii acestora in interiorul carcasei care urmeaza sa asigure protectia exterioara a aparatului.

Realizarea imbinarilor intre elementele electrice componente se face cu ajutorul unor papuci de conectare prevazuti cu protectie cu proprietati izolatoare. Pentru a preveni eventualele deconectari ale conductoarelor participante la imbinari, s-a realizat orientarea fizica a acestora astfel incat, la introducerea montajului in carcasa sa nu apara astfel de probleme.

Montarea partii electronice in carcasa s-a realizat prin imbinare mecanica. In acest sens, s-au folosit suruburi, piulite si garnituri cauciucate de izolare. Aparatul de masura si sigurantele fuzibile au fost montate cu ajutorul soclurilor.

Realizarea practica a cablajului imprimat

 

Pentru realizarea cablajului s-au executat urmatoarele operatiuni:

1.                 Copierea desenului pe calc (toc Rotring, tus de desen negru, sablon pentru desen)

2.                 Decuparea suportului placat la dimensiunile necesare (rigla gradata, creion, fierastrau pentru metale)

3.                 Transpunerea desenului cablajului pe suportul placat(desenul pe calc al cablajului, oja)

4.                 corodarea placii (solutie 35-40% FeCl2)

5.                 spalarea si curatarea cablajului (apa, dizolvant)

6.                 Marcarea si realizarea gaurilor (punctator, mini-bormasina, burghiu 0.8 1 mm)

Pregatirea si montarea pieselor pe cablaj

 

Operatiunile de pregatire a pieselor pentru montare, constau in verificarea valorilor si tipurilor componentelor necesare, si pozitionarea terminalelor pentru corespondenta cu gaurile de pe cablaj.

Montarea pieselor pe cablaj se face prin pozitionarea si lipirea lor conform schemei electrice (mai intai a componentelor pasive, iar apoi a celor active). Lipirea se realizeaza cu fludor, folosind un pistol de lipit de mica putere (15-20 W), sau prin introducerea componentelor in socluri, dupa ce acestea au fost pozitionate si lipite pe cablaj.

Se acorda o atentie deosebita pregatirii individuale a pieselor prin degresarea si cositorirea terminalelor acestora pentru asigurarea unui contact electric optim intre piesa si cablaj.

La montarea pieselor s-a tinut cont de pericolul supraincalzirii acestora, precum si a traseelor cablajului, evitandu-se distrugerea componentelor electronice.

Inainte de lipire, terminalele au fost curatate cu hartie abraziva si au fost cositorite.

O mare importanta in realizarea unei lipituri corecte o are pastila de lipire. Aceasta trebuie sa fie de forma tronconica, iar aliajul bine topit, astfel incat sa acopere complet si uniform terminalele; unghiurile de contact dintre terminale si pastila de lipire sa fie cat mai mari.

Trebuie avut in vedere ca suprafata lipirii sa fie lucioasa, fara crapaturi sau asperitati, pentru ca lipirea sa fie corecta si rezistenta.

Aliajul trebuie sa umple complet gaura in care este introdus terminalul componentei electronice pentru ca aceasta sa nu joace in gaura. Dupa lipire, terminalele se taie cat mai scurt.

3. Realizarea carcasei

Pentru a obtine carcasa exterioara am folosit plastic in care am realizat locasurile necesare montarii elementelor corespunzatoare panoului frontal si posterior. Inscriptiile de pe panoul frontal s-au realizat cu ajutorul vopselii.

Realizarea carcasei dobandeste un rol foarte important in protejarea elementelor constitutive ale aparatului redresor. Ca si actiuni efectuate amintesc urmatoarele:

- trasarea dimensiunilor necesare pe placa;

- taierea placii;

- realizarea imbinarilor cu ajutorul suruburilor;

- realizarea placii frontale (trasare,gaurire).

Verificarea montajului

Verificarea montajului se face prin aspectarea circuitului in vederea depistarii eventualelor discontinuitati pe unele trasee; prin masurarea continuitatii cu un multimetru in vederea depistarii lipiturilor reci. Se verifica corectitudinea montarii componentelor pe cablaj. In final, se alimenteaza montajul cu tensiune si se verifica functionarea lui.


4. Scule si dispozitive de verificare si aparatura de

masura folosite la realizarea aparatului

Scule si dispozitive folosite:

     masina de gaurit electrica;

     pile semifine diferite;

     diferite modele de surubelnite;

     bomfaier;

     polizor;

     un patent spit pentru a indeparta firele in plus. Cu ajutorul splitului se vor indoi firele sau se vor tine nemiscate componentele pe timpul lucrului cu ele;

     trasor;

     penseta;

     Vas pentru clorura ferica;

     Clorura ferica;

     Fludor;

     Sacaz;

     Rigla 30 cm;

     Sablon desen;

     Creion mecanic 0.5 mm;

     Toc Rotring 0.5 mm;

     Tus negru pentru desen;

     Hartie calc;

Aparatura de masura si control:

     aparat de masura digital.

Dispozitive de verificare:

     linie gradata;

     echer 45, 90;

     metru liniar;

     subler.


Capitolul 5

Algoritm de punere in functiune a aparatului

A. Pregatirea aparatului de functionare



Se verifica integritatea carcasei aparatului. Aspectul acesteia nu trebuie sa prezinte deteriorari si in acelasi timp, toate suruburile sa fie la locul lor, bine prinse in carcasa.

B. Punerea in functiune a aparatului

Se alimenteaza sistemul la o tensiune de pana la 18V, de la o sursa de tensiune reglabila, cu ajutorul a 2 tatori care se conecteaza la bornele + si - ale sursei, iar celelalte capete la bornele de intrare ale sistemului.

C. Oprirea aparatului

Scoaterea din functiune a instalatiei de convorbiri interioare se realizeaza prin aducerea comutatorului ON/OFF in pozitia OFF sau, prin scoaterea de la sursa de tensiune reglabila.


Capitolul 6

Masuri de protectie a muncii

Pe timpul lucrului cu dispozitivul, se vor respecta urmatoarele:

        se va avea in vedere ca toate organele de comanda si control sa se afle la pozitia corespunzatoare;

        dispozitivul trebuie in mod obligatoriu sa fie prevazut cu o siguranta fuzibila calibrata;

        conectarea la retea se va face numai la o sursa reglabila de tensiune;

        este interzisa conectarea aparatului la o tensiune mai mare de 15 V;

        se interzice lucrul cu montajul scos din carcasa;

        repararea sa se efectueze numai de catre personalul autorizat;

        se interzice plasarea aparatului pe suparafete incalzite;

        este recomandata spalarea imediata cu apa si sapun a partilor atinse de electrolit;

De retinut pentru utilizare:

        nu trebuie inversata polarizarea sursei de alimentare;

        toate intrarile trebuie conectate la un potential bine stabilit. Lasarea unei intrari in gol poate forta poarta CMOS sa functioneze in regiunea liniara si, astfel, curentii mari vor trece prin dispozitiv;

        sursele de alimentare trebuie mentinute sub valorile limita

        nu trebuie depasita puterea maxima disipata permisa de capsula;

        sa se evite manipularea si montarea circuitelor fara respectarea recomandarilor specificate.


Capitolul 7

Modul de remediere al defectelor

Posibilele defectiuni ce pot apare in functionarea dispozitivului se pot remedia astfel:

        firele de la bornele de alimentare sau din montajul electronic sunt dezlipite - se lipesc firele dezlipite si se verifica lipiturile pentru a nu avea contacte reci;

        firele de legatura sunt intrerupte - se verifica continuitatea firelor si se inlocuiesc cele intrerupte ;

        arderea rezistoarelor - se inlocuiesc;

        unul din circuitele integrate se defecteaza - se scoate circuitul si se inlocuieste cu unul nou;

        arderea transformatorului - se verifica continuitatea infasurarilor si se rebobineaza infasurarea arsa;

        scurtcircuitarea condensatoarelor - se inlocuiesc;

        strapungerea jonctiunilor tranzistorelor sau a diodelor - se inlocuieste piesa cu una echivalenta;

        strapungerea puntii redresoare - se inlocuieste puntea redresoare cu una cu aceiasi parametri.

        Depistarea posibilelor defectiuni se face cu ajutorul aparatelor de masura si control si a osciloscopului, verificarea functionarii normale facandu-se prin compararea formelor impulsurilor teoretice cu cele observate pe ecranul osciloscopului in momentul lucrului cu dispozitivul.


Capitolul 8

Avantaje obtinute prin realizarea lucrarii

Realizarea montajului de mai sus, prezinta o multitudine de facilitati si avantaje. In afara de utilitatea sa ca aparat electronic, prezinta avantaje in sensul realizarii sale si a usurintei de folosire. Printre proprietatile si destinatiile sale, se numara:

     poate fi utilizat ca material didactic in cadrul laboratoarelor de specialitate;

     realizarea acestuia nu prezinta un grad ridicat de dificultate, iar procurarea pieselor este facila;

     aparatul se remarca prin fiabiliate in functionare.

     folosirea circuitului integrat scade complexitatea schemei electrice;

     consum energetic si gabarit reduse;


Anexe


BIBLIOGRAFIE

1.                 Dumitrescu Trifu, Rosu Iulian Montaje pentru radioamatori, Bucuresti 1990

2.                 Truta E., Danci L. Circuite integrate pentru amplificatoare audio, ed. Virginia, Chisinau 1994

3.                 Manualul inginerului electronist, ed. Radiotehnica, Bucuresti 1987

4.                 Popoiu Cristian Piese si constructii radio sau amplificatoare de joasa frecventa, ed. Tehnica , Bucuresti 1971

5.                 Agenda radioelectronistului Editia 2, ed. Tehnica, Bucuresti 1989



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1489
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site