Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


SITUATIA ACTUALA SI PRINCIPALELE DIRECTII STRATEGICE IN DOMENIUL ENERGIE - MEDIU AMBIANT IN ROMANIA

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic




situatiA actualA si principalelE directii strategice in domeniul energie - mediu ambiant in Romania

1 calorie (cal) = 4,187 J

1 kWh = 3,6 MJ = 860 kcal



1 TWh = 109 kWh

1 tep* = 41,9 GJ = 10 Gcal = 1,435 tcc

1 tcc* = 29,3 GJ = 0,697 tep

1000 m3 gaze naturale = 39 GJ = 0,932 tep

1 cal putere (CP) = 735,5 W

1 kcal/h = 1,163 W

*putere calorifica inferioara

ETAPELE DEZVOLTARII CAPACITATII INSTALATE IN SECTORUL ENERGETIC NATIONAL (SEN)

1882 la New York este pusa in functiune prima centrala publica din lume de catre T.A. Edinson, ce avea instalate 4 grupuri.

1882 la Bucuresti (calea Victoriei) este pusa in functiune prima centrala electrica din Romania. Centrala asigura iluminatul pentru Teatrul National si parcul Cismigiu. Ulterior, la aceasta centrala a fost racordat si Palatul Cotroceni printr-o LEA cu conductoare de Cu.

1884 la Timisoara este pusa in functiune o centrala electrica. Este primul oras din Europa cu iluminat public stradal.

1898 punerea in functiune a primei CHE, Sinaia I.

1939 Romania avea generatoare instalate in:

113 companii private si concesiuni,

85 companii municipale,

10 autoritati comerciale publice,

14 companii cu capital mixt,

7 autoritati de stat.

1948 nationalizarea tuturor companiilor producatoare de energie electrica. Apar intreprinderile regionale (Bucuresti, Cluj, etc.).

1955 la 13 iunie se pune in functiune Dispecerul Energetic National (DEN), cu urmatoarele sarcini:

asigurarea continuitatii in alimentarea consumatorilor,

repartitia optima a sarcinii intre centrale,

reglarea tensiunii si frecventei (calitatea alimentarii cu energie electrica),

gestiunea intregii retele de 110 kV.

In tabelul 1.1. se prezinta principalele etape de dezvoltare ale productiei de energie electrica din Romania.

Tabelul 1.1. Principalele etape de evolutie a SEN

Anul

Productia anuala de energie electrica TWh = 109 kWh

Puterea instalata

MW

Caracteristici ale etapei care se incheie in anul respectiv

Puterea instalata este faramitata in peste 600 de centrale

Productia de energie electrica: 130kWh/loc. si an

25% din populatie locuia in orase cu distributie de energie electrica (din care 1/2 nu aveau racord de energie electrica)

Primul plan de electrificare pe 10 ani

Prima linie de 110 kV

Puterile celor mai mari grupuri: 12; 25; 50MW

Se extinde reteaua de 110 kV

Se interconecteaza cele peste 600 de centraleÞ functionarea in sistem

Se pun bazele industriei electrotehnice (Electroputere Craiova)

Ia nastere Facultatea de Energetica

Puterile celor mai mari grupuri: 200 MW (hidro), 330 MW (termo)

Primele linii si statii de 220 kV si 400 kV

Se pun in functiune primele centrale cu puteri instalate de 2000 - 3000 MW (Rovinari, Turceni*)

Productia de energie electrica depaseste 3000kWh/loc. si an

Se deschide santierul CNE Cernavoda

Criza energetica mondiala

Prima statie de 750 kV (Isaccea) si prima linie de 750kV din Ucraina pana in Bulgaria

*CTE Turceni: 7x330 MW instalati, 6x330 MW in exploatare, PIF 1987, lignit.

Evolutia capacitatilor de producere a energiei electrice din Romania (tabelul 1.2.)

Tabelul 1.2. Evolutia capacitatilor de producere a energiei electrice din Romania, MW

Anul

TOTAL, din care

1.Centrale hidroelectrice

2.Centrale nuclearoelectrice

3.Centrale termoelectrice

Din care cu:

Lignit

Huila

Hidrocarburi



Sursa: “Foaie de parcurs pentru sectorul energiei”. Ministerul Economiei si Comertului, iulie 2003.

Principalele dezvoltari de noi capacitati vizeaza:

valorificarea in continuare a potentialului hidroenergetic,

continuarea programului nuclear,

inlocuirea unor grupuri functionand pe carbune inferior cu unitati cu hidrocarburi.

In ceea ce priveste ponderile diferitelor filiere de producere a energiei electrice se remarca:

mentinerea ponderii capacitatilor hidro la circa 35%,

cresterea ponderii capacitatilor nucleare de la 4% la 11,5%,

reducerea ponderii centralelor pe combustibili fosili de la 60% la 53%.

DNU - durata normala de utilizare (Legea 15/1994)

Generatoare: 28 ani

Turbine:

cu abur, gaze 20 ani

hidro 22 ani

Trafo., AT 20 ani

Aparataj electric 14 ani

Instalatiile partii electrice a SEN

Tabelul 1.3. Liniile electrice, statiile si posturile de transformare

din patrimoniul SC Electrica SA, in anul 2003

Linii
Electrice
110 kV

Linii
Electrice
MT

Linii

Electrice

JT

Statii de Transformare
110/MT si MT/MT

Posturi deTransformare si

Puncte de Alimentare

Filiala

km

km

km

Nr.

MVA

Nr.

MVA

MOLDOVA

DOBROGEA

MUNTENIA NORD

OLTENIA

BANAT

TRANSILVANIA NORD

TRANSILVANIA SUD

MUNTENIA SUD

Total  SC ELECTRICA SA

Site SC Electrica SA

In tabelul 1.3. nu sunt introduse si instalatiile aflate in proprietatea consumatorilor.

CN Transelectrica SA are in patrimoniu (site Transelectrica):

78 statii electrice,

8800 km de linii electrice.

In general, SEN este dotat cu echipamente si tehnologii la nivelul anilor 1960 – 1970, ceea ce implica un efort deosebit pentru asigurarea intretinerii, reparatiilor si exploatarii obiectivelor energetice.

EVOLUTIA PRODUCTIEI SI CONSUMULUI DE ENERGIE

a.      Productia de energie electrica

In perioada de dupa 1989 s-a preluat situatia anterioara de criza, agravata in continuare de urmatorii factori:

Scaderea PIB (100% in 1990 89,7% in 1995 86,8% in 1997)

Reducerea volumului productiei industriale: la 64% in anul 1994 comparativ cu anul 1989; 1996: 106,3% (an de reviriment),¯ 98,6% in 1997 fata de 100% in 1995

Reducerea productiei de energie la 78%; de la 75,851 miliarde kWh 1989 la 59,267 miliarde kWh in 1995 si 57,148TWh 1997 si 53,496TWh 1998. In industrie, in aceeasi perioada, consumul a scazut la 60,8% (1989

Anul

Wan, TWh

Pinst, MW

Sursa: Anuarul Statistic

Criza energetica a avut o manifestare acuta in iarna 1995/1996 cand au fost decuplate de la SEN circa 700 de intreprinderi.

Pretul energiei a fost majorat continuu (figura 1.1.). Cresterea pretului este si una dintre cauzele blocajului financiar. Numeroase intreprinderi de stat si regii autonome sunt datoare la furnizorii de energie.

b.      Consumul de energie electrica

8 milioane consumatori de energie electrica, dintre care 7,5 milioane sunt casnici.

Nivelul actual de deschidere a pietei de energie electrica

Varful de sarcina, la energia electrica 9300MW

Puterea medie anuala, la energia electrica 7025MW.

Evolutia cererii de putere electrica se prezinta in tabelul 1.4. Se prognozeaza o revenire la nivelurile de consum din 1995 in perspectiva anului 2010. Consumul de energie electrica pe cap de locuitor va creste (tabelul 1.5.), dar va ramane sub nivelul tarilor UE.

Tabelul 1.4. Evolutia cererii de putere electrica la varful de consum, MW

Anul




P, MW

Sursa: “Foaie de parcurs pentru sectorul energiei”. Ministerul Economiei si Comertului, iulie 2003.

De remarcat, gradul scazut de utilizare a puterii instalate in SEN (22276 MW, la inceputul anului 1995), care a fost de circa 42% in anul 1995 (la varful de sarcina).

Tabelul 1.5. Evolutia consumului specific de energie electrica, kWh/loc. si an

Anul

Consum energie electrica

Sursa: “Foaie de parcurs pentru sectorul energiei”. Ministerul Economiei si Comertului, iulie 2003.

Tabelul 1.6. Consumul final de energie pe ramuri economice in anul 2004, mii tep

Ramura economiei

Industrie & Constructii

Agricultura&

silvic.&piscic.

Transp.&telecom.

Altele

Populatie

Consum final de energie

Sursa: Anuarul Statistic.

c.       Consumul de energie termica

Productia de energie termica a RENEL a scazut de la 269,3 PJ (P = 1015 - peta) in 1989 la 173 PJ in anul 1994 (scadere cu circa 36%). In anul 1995 s-a inregistrat o crestere cu 5,6% fata de 1994.

Consumul populatiei a inregistrat insa o crestere continua, cu circa 34% in anul 1994 fata de anul 1989.

d.      Randamentul global brut de producere a energiei electrice si termice in centralele este de circa 33%.

In viitorul apropiat vor fi elaborate reglementari privind limitele inferioare ale eficientei de conversie in centralele electrice.

De exemplu, in tarile UE incepand cu 1 ianuarie 1999, noile unitati generatoare ce vor fi date in exploatare vor trebui sa aiba un randament electric la borne de minim 39%, functie de combustibilul utilizat si de puterea termica la cazan. Pentru grupurile utilizand gaz metan sunt prevazute randamente intre 54% si 57%.

e.      Intensitatea energetica

Acest indicator caracterizeaza modul de utilizare a energiei.

Definitie:

Intensitatea energetica = raportul dintre consumul de energie (primara, finala, electrica) si produsul intern brut (PIB) pentru un anumit an.

1 tep (tona echivalent petrol) = 10 Gcal = 41,9 GJ = 1,435 tcc

Interesul pentru realizarea unui program national de crestere a eficientei energetice.

Tabelul 1.6. Evolutia intensitatii consumului final de energie, in tep/1000 $ PIB

Anul

Romania

UE

Sursa: “Foaie de parcurs pentru sectorul energiei”. Ministerul Economiei si Comertului, iulie 2003.

PIB / loc: 3383 $/loc. (in crestere)

PIB: 73 mld. $ (in crestere).

Cauze ale intensitatii energetice ridicate din Romania:

Subventionarea sectorului energetic si preturile coborate si false ale combustibililor si energiei practicate inainte de '89

Structura industriei bazata pe ramuri energointensive

Pierderile energetice pe intreg lantul extractie-producere-transport-distributie-consum

Absenta mecanismelor de implementare a unor reglementari care sa stimuleze utilizarea eficienta a energiei

Lipsa unei politici tarifare adecvate.

Tabelul 1.7. Prognoza evolutiei intensitatii consumului final de energie,

in tep/1000 $ PIB

Anul

Romania

Sursa: “Foaie de parcurs pentru sectorul energiei”. Ministerul Economiei si Comertului, iulie 2003.

Este de remarcat prognoza ambitioasa de reducere a intensitatii energetice cu circa 40% la nivelul anului 2015 fata de anul 1999. Aceste obiective vor putea fi atinse prin programe, prin actiuni de informare si prin stimularea pietei proiectelor de crestere a eficientei energetice.

1.3. RESURSELE DE ENERGIE ALE ROMANIEI

Resursele energetice epuizabile

Zacamintele de hidrocarburi sunt limitate, pe fondul unui declin al productiei interne si in conditiile in care nu au mai fost identificate noi zacaminte cu potential important. Rezervele actuale de titei sunt estimate la 73,7 mil. tone. Productia de titei a scazut de la 14,7 mil. tone in 1976 (anul cu productia de varf) la 5 mil. tone in 2006.

Zacamintele de gaze naturale sunt, de asemenea, limitate, iar dupa 1990 productia interna este in declin. Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 mld.m3. Productia de gaze naturale a fost de 12,3 mld.m3 in anul 2006, ceea ce a reprezentat 69% din consumul national anual total de gaze naturale.

Resursele de huila din Romania cunoscute sunt de 705 mil. tone din care exploatabile in perimetre concesionate 105 mil. tone.

Resursele de lignit din Romania sunt estimate la 1490 mil.tone, din care exploatabile in perimetre concesionate 445 mil.tone. Resursele amplasate in perimetre noi, neconcesionate, sunt de 1045 milioane tone. Din rezervele de 1045 milioane tone lignit din bazinul minier al Olteniei, 820 milioane tone aferente perimetrelor noi, sunt amplasate in continuitatea perimetrelor concesionate prezentand cele mai favorabile conditii de valorificare prin extinderea concesiunilor. Deoarece zacamantul de lignit din Oltenia este format din 1-8 straturi de carbune exploatabile, valorificarea superioara a acestora impune adoptarea urgenta a unor reglementari care sa garanteze exploatarea rationala (in conditii de siguranta), totala (pierderi minime) si in conditii de eficienta.

CTE Turceni utilizeaza circa 10 mil. tone de lignit pe an

Resursele de minereu de Uraniu de care dispune Romania prezinta un interes deosebit pentru economia nationala, avand in vedere functionarea Unitatii 1 Cernavoda, punerea in functiune a Unitatii 2 Cernavoda in 2007 si dezvoltarea viitoare a programului de energetica nucleara.

Rezerve 18000 t

Productie anuala 12 t /an.



Resursele energetice regenerabile

Potrivit ultimelor evaluari (2007), potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Romaniei este de 36.000 GWh/an din care, raportat la situatia actuala a preturilor din piata de energie se pot valorifica, in conditii de eficienta economica, circa 30.000 GWh/an (potential economic amenajabil) in centrale hidroelectrice cu o putere instalata totala de 8.000 MW.

La finele anului 2006 puterea instalata in centrale hidroelectrice era de 6.346 MW, energia de proiect pentru anul hidrologic mediu fiind evaluata la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul actual de valorificare a potentialului tehnic amenajabil este de 48%, iar a potentialului economic amenajabil de 57,8%.

Sursa

Potential anual

Aplicatie

Energie solara

60 PJ/an

1,2 TWh

Energie termica

Energie electrica

Energie eoliana

23 TWh

Energie electrica

Energie hidro

din care sub 10 MW

36 TWh

3,6 TWh

Energie electrica

Biomasa si biogaz

318 PJ

Energie termica

Energie geotermala

7 PJ

Energie termica

Cartea verde a Comisiei Europene intitulata 'Pentru o politica energetica a Uniunii Europene' (ianuarie 1995) propune ca obiective strategice pentru politica in domeniul energiei:

competitivitatea;

siguranta in alimentare;

protectia mediului ambiant.

1.4. EVOLUTIA INSTITUTIONALA A PRINCIPALILOR ACTORI DIN PIATA ENERGIEI ELECTRICE

1939 Romania avea generatoare instalate in:

113 companii private si concesiuni,

85 companii municipale,

10 autoritati comerciale publice,

14 companii cu capital mixt,

7 autoritati de stat.

1948 nationalizarea tuturor companiilor producatoare de energie electrica. Apar intreprinderile regionale (Bucuresti, Cluj, etc.).

1990 se infiinteaza RENEL ca urmare a reorganizarii fostului MEE.

1992 RENEL intra in reorganizare.

Sectorul energetic

Resurse energetice primare (inclusiv instalatii de extractie)

Instalatii de producere, transport si distributie a energiei

Instalatii de consum de energie.

Probleme cu care se confrunta sectorul energetic:

Cadru legislativ in dezvoltare; corelarea reglementarilor cu prevederile Legii Energiei Electrice (Legea nr. 318)

Cadru institutional in dezvoltare (ANRE, ANRSC etc.)

Lipsa unei competitii reale in conditiile deschiderii progresive a pietei energiei electrice si a gazelor naturale (intarzieri ale procesului de privatizare)

Rezervele de hidrocarburi in proces avansat de epuizare

Preturile combustibililor si energiei sub preturile internationale si partial subventionate

Tehnologii vechi, ineficienta ridicata pe tot lantul

Sustrageri de energie

Dificultati in alimentarea cu combustibil si caldura a oraselor

Blocaj financiar

Probleme valutare pentru achizitionarea combustibilului din import

Nivelul ridicat de poluare a mediului ambiant

Management energetic ineficient

Autonomie administrativa si financiara redusa etc.

Reorganizarea RENEL s-a realizat prin emiterea unor decizii ale guvernului, dupa cum urmeaza:

HG 365/1998 pentru infiintarea:

CONEL (Compania Nationala de Electricitate);

SN Nuclearelectrica (opereaza Centrala Nucleara Cernavoda);

RAAN - Regie Autonoma pentru Activitati Nucleare.

HG 627/2000 delimiteaza legal activitatile de producere, transport/dispecerizare, distributie/furnizare si    reglementeaza activitatea operatorului pietei angro (OPCOM). Acesta a fost primul pas in restructurarea CONEL.

Alte decizii Guvernamentale care au permis continuarea procesului de restructurare au fost:

HG 1182/2001 prin care unele unitati de producere a energiei au fost externalizate din SC Termoelectrica SA. Astfel a fost infiintata SC Electrocentrale Deva SA, companie de producere a energiei electrice si termice cu autonomie proprie.

HG 1524/2002 continua restructurarea SC Termoelectrica SA, infiintandu-se urmatoarele companii producatoare: SC Electrocentrale Rovinari SA, SC Electrocentrale Turceni SA si SC Electrocentrale Bucuresti SA.

HG 857/2002 reorganizeaza activitatea SC Hidroelectrica SA.

HG 554/2002 si HG 1016/2002 prin care, o serie de hidrocentrale, apartinand SC Termoelectrica, SC Electrica si SC Nuclearelectrica, sunt trecute in administrarea SC Hidroelectrica.

HG 710/2001 privind reorganizarea CN Transelectrica. Activitatile acesteia de mentenanta si reparatii au fost externalizate, infiintandu-se SMART SA.

HG 1342/2001 pentru reorganizarea SC Electrica, in urma careia au rezultat 8 regionale de distributie a energiei electrice si 8 companii pentru mentenanta si servicii. Separarea este considerata ca fiind un prim pas important spre privatizare.


Figura 1.2. Noi participanti la piata de energie, rezultati din restructurarea RENEL.

(*) incluzand si unitatile de cogenerare municipale, externalizate din SC Termoelectrica SA


1.5. EVOLUTII SEMNIFICATIVE PE PLAN EUROPEAN

In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene (UE) elaborata in anul 2007, energia este un element esential al dezvoltarii la nivelul uniunii. Tarile UE sunt puse in fata urmatoarelor probleme legate de acest sector:

impactul sectorului energetic asupra schimbarilor climatice,

cresterea dependentei de importul de resurse energetice,

cresterea pretului energiei.

Politica energetica comuna a tarilor UE va avea ca obiective:

securitatea energetica,

dezvoltarea durabila,

competitivitatea.

In ceea ce priveste securitatea alimentarii cu resurse energetice, UE se asteapta ca dependenta de importul de gaze naturale sa creasca de la 57% la ora actuala, la 84% in anul 2030 si petrol de la 82% la 93% pentru aceeasi perioada.

In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, trebuie remarcat faptul ca, in anul 2007, sectorul energetic este, la nivelul UE, unul din principalii producatori de gaze cu efect de sera. In cazul neluarii unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual si la tehnologiile existente in anul 2007, emisiile de gaze cu efect de sera vor creste la nivelul UE cu circa 5% si la nivel global cu circa 55% pana in anul 2030. Energia nucleara reprezinta in acest moment in Europa una dintre cele mai mari resurse de energie fara emisii de CO2. Centralele nucleare asigura in anul 2007 o treime din productia de electricitate din Uniunea Europeana, avand astfel o contributie semnificativa la dezvoltarea durabila.

In ceea ce priveste competivitatea, piata interna de energie asigura stabilirea unor preturi corecte si competitive la energie, stimuleaza economisirea de energie si atrage investitii in sector.

UE este tot mai expusa la instabilitatea si cresterea preturilor de pe pietele internationale de energie, precum si la consecintele faptului ca rezervele de hidrocarburi ajung treptat sa fie monopolizate de un numar restrans de detinatori. Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu, in cazul in care pretul petrolului ar creste pana la 100 USD/baril in 2030, importul de energie in UE-27 ar costa circa 170 de mld. EUR, ceea ce inseamna o valoare de 350 EUR pentru fiecare cetatean UE.

Comisia Europeana propune in setul de documente care reprezinta Noua Politica Energetica a UE urmatoarele obiective:

  • reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 30% pana in anul 2020, in comparatie cu 1990.
  • cresterea ponderii energiei regenerabile de la mai putin de 7% in anul 2006, la 20% din totalul surselor sale de energie pana in 2020;
  • cresterea ponderii si biocombustibililor la cel putin 10% din totalul combustibililor utilizati in anul 2020;
  • reducerea consumului sau global de energie primara cu 20% pana in anul 2020.

1.6. STRATEGII ENERGETICE

Cat. UNESCO: “Propunerea unei strategii energie-mediu ambiant”, 1994

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE STRATEGIEI ENERGETICE

Cresterea eficientei energetice pe tot lantul resurse-producere-transport-distributie-consum de energie

Reconsiderarea capacitatilor de productie existente si a celor aflate in constructie si stabilirea tendintei de evolutie a acestora

Reconsiderarea si diversificarea bazei de resurse primare, modificarea structurii producerii si a consumului de energie in functie de aceasta

Reducerea impactelor activitatilor energetice asupra mediului inconjurator.

OBIECTIVELE SUPORT ALE STRATEGIEI ENERGETICE

Crearea unui mecanism economico-financiar adaptat la cerintele economiei de piata

Dezvoltarea unui cadru legislativ corespunzator functionarii eficiente a sectorului energetic

Crearea cadrului institutional care sa permita conceperea, urmarirea, implementarea si coordonarea politicii sectorului energetic.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1085
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site