Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


PROIECT UTD - Stabilirea variantei optime de croire in vederea stantarii

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic




PROIECT UTD




Partile componente ale proiectului sunt:

Stabilirea variantei optime de croire in vederea stantarii

Calculul marimii puntitelor

Calculul latimii benzii

Normarea tehnica a operatiei de stantare

Analiza economica a procesului tehnologic

Calculul fortei de stantare

Alegerea utilajului de presare

Eficienta economica a asimilarii produsului

STABILIREA VARIANTEI OPTIME DE CROIRE   

IN VEDEREA STANTARII

In acest scop se utilizeaza doi coeficienti si anume:

a.    Coeficientul de croire se determina cu relatia:

Kc   

unde:

A suprafata conturului de croit in care nu se iau in considerare eventualele orificii perforate;    (mm)

r nr. piese pe un rand;

B latimea benzii; (mm)

L lungimea benzii (mm)

Obs. este optima varianta cu cel mai mare coeficient de croire.

A mm

r=78

B=65 mm

L=2000 mm

Inlocuind in relatia de mai sus obtinem:

Kc = = 66

Kc

b.    Coeficientul de flosire al materialului:

Kf =

unde:

A suprafata efectiva a conturului croit fara orificii (mm)

n nr. real de piese obtinute din banda

L lungimea benzii (mm)

B latimea benzii (mm)

In cazul semifabricatelor sub forma de tabla ,sau al taierii tablei in fasii pentru piese identice, coeficientul se calculeaza cu relatia:

Kf =

unde:

n - nr. pieselor obtinute din tabla

C latimea tablei(mm)

Cand tabla se taie in fasii pentru mai multe piese diferite, coeficientul total de folosire se stabileste cu relatia:

Kf =

n=1170

A=1100 (mm)

L=2000 (mm)

C=1000 (mm)

Kf = = 64

Kf

2. CALCULUL MARIMII PUNTITELOR

In cazul puntitelor laterale avem:

a= (mm)

iar pentru puntitele intermediare avem:

(mm)

Valorile a si b sunt redate in anexa 2 tab.1

Unde

K

0.08 0.8

Otel dur

K

1.0 1.2

Bronz si alama

K

1.2 1.3

Cupru si aluminiu

K

1.0 1.2

Duraluminiu

K

1.5 -2.0

Aliaje de magneziu

K

1.2 2.0

Aliaje de titan

K

1.5 2.0

Materiale nemetalice

K

1.0

Banda trece odata prin stanta

K

1.2

Banda trece de doua ori prin stanta

K

1.0

Stanta cu avans si ghidare neprecisa a benzii

K

0.8

Stanta cu avans si ghidare precisa a benzii

Pentru croirea inclinata sau intrepatrunsa, dimensiunile minime ale puntitelor sunt indicate in anexa 2, tab.2

Am ales ca material otelul dur de grosime 1.5 mm, deci vom avea:

K

K

K

a=10

Vom avea:

(mm)



a = 3.2 (mm)

CALCULUL LATIMII BENZII

Este necesar pentru stabilirea eficientei variantelor de croire si pentru proiectarea stantelor si matritelor in funtie de: forma si dimensiunile conturului de taiat, dispunerea acestuia pe banda, marimea puntitelor, abaterile de la latimea benzii sau fasiei, precum si de modul de conducere a benzii in stanta sau matrita.

Apasare laetrala a benzii. Croire pe un rand

B=D+2a +T

Apasare laterala a benzii. Croire pe n randuri paralele

B=nD+ (n-1)b +2a +T

Apasare laterala a benzii. Croire pe n randuri in zig zag

B=0.866(D+b )(n-1)+D+2a +T

Fara apasare laterala a benzii. Croire pe un rand

B=D+2(a +T )+j

Fara apasare laterala a benzii. Croire pe n randuri paralele

B=nD+(n-1)b +2(a +T )+j

Fara apasare laterala a benzii. Croire pe n randuri in zigzag

B=0.866(D+b )(n-1)+D=2(a +T )+j

Utilizarea unui poanson lateral de pas

B=D+1.5a +c+0.5T

Utilizarea a doua poansoane laterale de pas

B=D=1.5a +2c+0.5T

T este toleranta in minus la latimea benzii sau a fasiei taiate din tabla

Latimea fasiei pana la 100 mm

Gros. Mat.

< 1 mm

Gros. Mat.

12 mm

Gros. Mat.

23 mm

Gros. Mat.

35 mm

0.6

0.8

1.2

2.0

Latimea fasiei peste 100 mm

Gros. Mat.

< 1 mm

Gros. Mat.

12 mm

Gros. Mat.

23 mm

Gros. Mat.

35 mm

0.8

1.2

2.0

3.0

S-a lucrat cu apasare laterala a benzii cu o croire pe un singur rand , grosimea materialului fiind de 1.5 mm. deci vom avea:

a =2.2 mm

T = 0.8 mm

B=55+2a1=55+2*2.2=59.4 - latime banala din cote

B=2a +T

B=2*2.2+0.8=5.2

B=59.4 mm

4. NORMAREA TEHNICA LA OPREATIA DE

STANTARE

Norma e timp reprezinta durata de timp necesara pentru executarea unei operatii de stantare sau matritare la rece.

Norma de productie exprima cantitatea de produse realizata in unitatea de timp, in conditii determinate.

Pentru operatiile de prelucrare prin matritare si stantare la rece, norma de timp se calculeaza cu relatia urmatoare:

(min)

in care:

Tpi timpul de pregatire incheiere

n nr.de piese din lot

Top timpul oprativ

Tdl timpul de deservire

Tir timpul de intreruperi reglementate

Valori orientative pentru timpul de pregatire incheiere sunt date, in conditiile unei productii de serie, in tabelele 1 si 17 din anexa 2.

Suma timpilor Top Tdl Tir poate fi intalnita si sub denumirea de timp unitar Tu . Valoarea timpului unitar se stabileste cu relatia:

(min)

in care:

tb timpul de baza

ta tipul ajutator

P procesul stabilit pentru timpul de deservire al locului de munca Tdl si intreruperi reglementate Tir

Top timpul oprativ

K coeficient care tine seama de Tir si Tdl ale carui valori sunt in tabelul 16 anexa 2.

Timpul de baza tb reprezinta timpul consumat de catre lucratorul de la presa pentru transformarea semifabricatului in piesa stantata sau matritata.

Timpul ajutatator ta reprezinta timpul in decursul caruia au loc manuiri sau actiuni ale lucratorului sau utilajelor, necesare pregatirii transformarii semifabricatului in piesa stantata sau matritata. Astfel, la productia de serie, timpul ajutator este format din: timpul pentru cuplarea presei sau foarfecelor in cursa de lucru, ta1; timpul pentru asezarea ruloului de banda pe tamburul de alimentare, timpul pentru luarea fasiei de tabla si transportarea la presa, ta2 ; timpul pentru introducerea fasiei de tabla in matrita sau stanta, ta3; timpul pentru deplasarea fasiei de tabla in stanta sau matrita cu un pas, ta4; timpul pentru indepartarea din stanta sau matrita a deseului de tabla, ta5; timpul pentru scoaterea piesei din placa, la stantarea sau matritarea din fasii de tabla, ta6; timpul pentru manuiri suplimentare, la stantarea sau matritarea din fasii de tabla(ungerea si intoarcerea sau rasturnarea fasiei).

Timpul operativ Top este timpul consumat de lucratorul de la presa pentru pregatirea transformarii si transformarea semifabricatului in fiecare piesa;acest timp este format din timpul de baza si timpul ajutator.

Timpul de deservire a locului de munca Tdl este timpul consumat de catre lucratorul de la presa pe intreaga durata a schimbului de lucru, atat pentru mentinerea in stare de functionare a utilajelor, sculelor si dispozitivelor, cat si pentru organizarea, alimentarea si mentinerea ordinii si curateniei la locul de munca.

Timpul de intreruperi reglementate Tir este timpul necesar lucratorului pentru a mentine capacitatea de munca si satisfacerea necesitatilor sale fiziologice de odihna si de igiena personala in cursul programului de lucru, cat si pentru pauzele conditionate de tehnologia stabilita si de organizarea productiei specifice locului de munca respectiv.

Felul semifabricatului

Tipul avansului:

1 automat;

2 manual

Relatia pentru timpul unitar

(min)

Induvidual

1

2

Fasie de tabla

1

Banda colac

Fasie de tabla si banda colac




Semnificatia notatiilor:

- timpul de baza pentru o piesa;

- coeficient care tine seama de timpul de deservire a locului de munca, de timpul de intreruperi reglementate;

- timpul ajutator pentru pornirea presei in cursa de lucru ;

- timpul ajutator pentru luarea benzii colac si asezarea ei in dispozitivul de derulare al presei;

- timpul ajutator pentru asezarea semifabricatului in stanta;

- timpul ajutator pentru avansarea semifabricatului cu un pas de stantare;

- timpul ajutator pentru indepratarea deseurilor din stanta;

- timpul ajutator pentru scoaterea pieselor din stanta si depunerea lor;

- numarul de cursa duble ale culisorului presei pentru un semifabricat, in cazul ciclului de lucru cu avans automat;

- - numarul de cursa duble ale culisorului presei pentru un semifabricat, in cazul ciclului de lucru cu avans manual;

- numarul de piese obtinute la o cursa dubla a culisorului presei.

Timpii ajutatori din relatiile pentru calculul timpilor unitari, pentru diferite faze, manuiri si actiuni ale lucratorilor de la prese, sunt dati in anexa 2 (tab.4 15).

Timpul operativ Top se va corecta, in functie de tipul productiei, cu urmatorii coeficienti:

serie mare (20000 500000 buc)K=1.00

serie mijlocie (2000 100000 buc)K=1.05

serie mica(200 10000 buc).K=1.15

Rezulta ca, pentru determinarea normei de tehnice de timp, este necesar sa se stabileasca mai intai continutul lucrarilor efectuate de lucrarilor efectuate de lucratorul de la presa, conform indicatiilor din tab. 2 anexa 2.

Relatii pentru calculul timpului de baza

Felul semifabricatului

Tipul avansului:

1 automat;

2 manual

Relatia pentru timpul de baza

(min)

Induvidual

1

2

Fasie de tabla

1

Banda colac

Fasie de tabla si banda colac

Semnificatiile sunt aceleasi cu cele din tabelul de mai sus. In plus s-au mai notat:

- timpul de baza corespunzator unei curse duble ale culisorului presei

- numarul de curse duble ale culisorului presei

- coeficient care tine seama de intepenirea semifabricatului in dispozitivele de incarcare, avand valorile: 1.02 1.05 pentru mainile mecanice(electromecanice si pneumatice); 1.03 1.05 pentru dispozitivele de incarcare tip magazin, cu clapeta si buncare cu distribuire continua sau pe loturi in magazin; 1.07 1.08 pentru buncarele distribuire bucata cu bucata in magazin;

- coeficient care depinde de tipul cuplajului (tab.3, anexa 2).

Cu ajutorul relatiilor din cele doua tabele de mai sus si a valorilor timpilor din tabelele 1 17 din anexa 2, se calculeaza timpul de ba baza si timpul unitar.

Stiind productia anuala, se determina numarul de piese din lot.

Norma de productie Np pentru un schimb de opt ore se determina cu relatia:

6.CALCULUL FORTEI DE STANTARE

k=1.1

l= 480 mm

g=1.5 mm

=300 daN/ mmdeci vom avea :

daN

F= 2376 kN

In functie de F forta nominala a presei alegem din tabele urmatorii timpi ajutatori:

z = 3 piese

n = 0.03

min

Pentru o fasie de tabla avem:

n

n0=1170 piese

Tpi = 8+10 =18 min

NT = + =

Norma de productie Np pentru un schimb de opt ore se determina cu relatia:

5. ANALIZA ECONOMICA SI ALEGEREA VARIANTEI OPTIME DE PROCES TEHNOLOGIC

Optimizarea alegerii variantei corecte de proces tehnologic se va face prin stabilirea costului piesei executata prin variantele tehnologice adoptate; varianta optima va fi aceea care asigura obtinerea piesei la un cost minim, in conditii de precizie, calitate si productivitate impuse.

In acest scop, stabilirea costului de productie, pe bucata, al unei piese obtinuta prin deformare plastica la rece, ca suma a tuturor cheltuielilor efectuate cu acest prilej, se face cu relatia:

[lei/buc]

in care:

- costul materialului necesar confectionarii unei piese;

- costul manoperei necesare confectionarii unei piese;

- costul regiei totale pentru o piesa;

- amortizarea echipamentului tehnologice ce revine unei piese;

Toate costurile partiale sunt exprimate in lei/buc.

Relatii pentru calculul elementelor costului de productie pe piesa

Nr.

crt

Costul

Relatia

Semnificatia notatiilor este:

- aria piesei plane, din care se scad orificiile;

- grosimea materialului;

- masa specifica a materialului;

- coeficientul de folosire ma materialului;

- costul unitar al materialului;

- retributia medie orara a prestatorului;

- - retributia medie orara a reglorului;

- timpul unitar;

- timpul de pregatire-incheiere;

- numarul de piese din lot, in buc, pentru productia de serie; pentru productia de masa, se ia egal cu numarul de piese obtinute la o cursa dubla a culisoruli presei, inmultit cu durabilitatea stantei sau matritei exprimata in numar de curse duble intre reconditionari;

- regia totala;

- valoarea initiala a presei;

- programul anual de fabricatie;

- norma de amortizare a presei;

- gradul de incarcare a presei cu fabricarea programului anual de piese dat;

- constanta care tine seama de raportul intre programul anual de fabricatie si durabilitatea totala a stantei sau matritei;

- costul acipamentului tehnologic.

Pentru determinarea gradului de incarcare, se poate folosi relatia:

in care:

- fondul de timp necesar pentru realizarea programului anual de fabricatie, in ore;

- fondul de timp disponibil al unei prese intr-un an, in ore;

- numarul d prese folsite pentru realizarea programului anual de fabricatie;

- norma tehnica de timp pentru btinerea unei piese, in min;

- numarul de zile lucratoare intr-un an(se iau 307zile);

- numarul de schimburi dintr-o zi;

- durata schimbului, in ore;

- coeficient pentru reparatiile preselor cu valoarea (0,95 0,97).



Deci costul total de productie va fi:

ALEGEREA UTILAJULUI DE PRESARE

Alegem presa hidraulica cu batiu dechis PHC 2-250

EFICIENTA ECONOMICA A ASIMILARII

PRODUSULUI

In acest scop este necesar sa se cunoasca anumiti indicatori economici pentru a se compara cu cei ai unor produse similare fabricate in alte tari.

Calculul eficientei economice cuprinde :

1. Cheltuieli de asimilare acestea cuprind :

1.1 Cheltuieli pentru achizitia de documentatii tehnice , licente si modele de referinta

(P) se stabilesc folosind preturile din cataloage sau ofertele unor firme consacrate

Cheltuieli pt cercetare experimentale ( se stabilesc pe baza modelelor de tarifare aplicate in institutele de cercetare .

Cheltuieli aferente prototipului si definitivarea proiectului de serie

() se calculeaza pe baza unor norme utilizate in activitatea de proiectare.

Astfel :

In care :

C= 50 o.m.c (ore medii conventionale ) ,manopera pt pregatirea ofertei , a formelor de contractare si obtinerea avizelor de la beneficiari , care se acorda o singura data pe contract

- norma de baza pt proiectarea unei singure unitati componente de proiectare data in tabelele din anexa 1 (o.m.c);

- coefficient de corectie in functie de baza de elaborare a lucrarii.care are valorile din tabelul 3 ;

- coeficient de corectie dat in tabelul 2.

In cazul normelor de munca pe unitati fizice folosite in domeniul masinilor de presare - forjare , cu anexele lor , se introduce coeficientul astfel ca in acest caz :

Valorile lui sunt redate in tabelul 4.

Deci :

P pretul de proiectare lei/o.m.c

Cheltuieli pentru intocmirea tehnologiei ()

in care :

- reprezinta norma debaza exprimata in o.m.c / reper

n - nr total de repere noi ,

Norma de baza () pt lucrari de proiectare este data in tabelul 5.

Cheltuieli pentru proiectarea SDV urilor :

Timpul necesar pt proiectarea SDV urilor , , in ore medii conventionale se stabileste conform relatiei :

unde :

- norma de baza ,valorile medii ale acestui parametru sunt date in tabelul 6

u - gradul de utilare cu SDV a produsului , valorile medii ale acestui

parametru sunt date in tabelul 7

Pretul de decontare al proiectarii SDV urilor () se calculeaza cu ajutorul formulei :

Cheltuieli pt executia SDV urilor necesare pt prototip si seria zero ()

Calculul acestor cheltuieli se va face conform formulei :

in care :

q reprezinta masa medie in kg/SDV stabilita in functie de marimea si masa presei (intre 5-40kg/SDV)

- pretul de cost in lei/kgSDV care , in functie de complexitatea si masa medie a SDV urilor se admite intre 25 150 lei /kg.

Cheltuieli pt executia prototipului ()

Se utilizeaza formula :

unde :

- coeficient cu val cuprinsa intre 1.5 5

- pretul de cost uzina al produsului de serie

Cheltuieli pentru incercari ,remedieri si omologarea prototipului si SDV urilor ()

- coefficient a carui valoare este cuprinsa intre 0.2 0.5

Total cheltuieli de asimilare ()

in care :

Total cheltuieli nete assimilate

Calculul pretului de cost si de vanzare al prototipului la nivel de uzina

2.1Calculul pretului de cost intern al produsului :

Pretul de cost la nivel de uzina se calculeaza cu relatia :

in care :

- reprezinta costul materiilor prime si a materialelor inclusive transportul.

- reprezinta cheltuielile pt manoperade prelucrare si montaj , inclusive impozit si CAS , CASS

in care :

M masa produsului(kg)

- o.m.c/kg utilaj ,

t - tarif mediu manopera producator ~ 17 lei/o.m.c

- cheltuieli pt intretinere ,functionare si generale ale sectiei .

avem :

R regia sectiei [%]

- cheltuieli pt executia SDV urilor care se calculeaza cu relatia :

in care

N nr de produse care se vor executa

- cheltuielile generale ale intreprinderi si se calculeaza cu relatia:

Unde :

- regia generala a intreprinderii si se obt de la intreprinderea executanta

2.2 Calculul pretului de vanzare al produsului:

Unde:

B cota de beneficiu a intreprinderii obt de la intreprinderea executanta

Cheltuieli de asimilare

1.1 Cheltuieli pentru achizitia de documentatii tehnice , licente si modele de referinta

P =

1.2 Cheltuieli pt cercetare experimentale ()

1.3 Cheltuieli aferente prototipului si definitivarea proiectului de serie

C= 50 o.m.c

=1

1.4 Cheltuieli pentru intocmirea tehnologiei ()

n=1170

p= 22.5

1.5 Cheltuieli pentru proiectarea SDV urilor :

n=1170

1.6 Cheltuieli pt executia SDV urilor necesare pt prototip si seria zero ()

n=1170

1.7 Cheltuieli pt executia prototipului ()

1.8 Cheltuieli pentru incercari ,remedieri si omologarea prototipului si SDV urilor ()

1.9Total cheltuieli de asimilare ()

1.10Total cheltuieli nete assimilate

2 Calculul pretului de cost si de vanzare al prototipului la nivel de uzina :

2.1Calculul pretului de cost intern al produsului :

= 69875.1lei

M = 28000

u = 1.3

t =17lei/buc

R = 280%

N =

2.2 Calculul pretului de vanzare al produsului:



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1114
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site