Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracte
EconomieTransporturiTurismZootehnie

Conceptul de dezvoltare economica

afaceri

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Raspunderea pentru insolventa
ALEGEREA SI AMENAJAREA FACILITATILOR FIZICE ALE NOII AFACERI
IDENTIFICAREA IDEILOR DE AFACERI
FEMEILE INTREPRINZATOR
Reorganizarea judiciara
Despre raspunderea in afaceri
Media Pro Pictures -BROADCASTING TV, RADIO
Coca Cola - Istoria Companiei
INTRAPRENORI
Notiune si trasaturile societatii cu raspundere limitata - Cadrul juridic general

Conceptul de dezvoltare economica

1.1. Cresterea economica – acceptiuni



1.2. Teorii si modele de dezvoltare economica

1.3. Indicatori de masurare a dezvoltarii economice

         1.1. CRESTEREA ECONOMICA – ACCEPTIUNI

         Cresterea economica

Este definita cel mai adesea  ca o sporire a rezultatelor unui sistem economic intr-un anumit interval de timp si intr-un anumit spatiu.

Inseamna o evolutie pozitiva, ascendenta, a rezultatelor economice, dar care nu exclude oscilatii conjuncturale si chiar etape de regres economic.

Rezultatele economice

Sunt masurate, sintetic, prin PNB sau PIB real, corectat cu deflatorul, pe ansamblu sau pe locuitor.

Una din definitiile care se bucura de cea mai mare acceptabilitate din partea specialistilor este aceea conform careia  :

dezvoltarea economica este un proces in care venitul real pe locuitor intr-o tara creste in decursul unei perioade lungi de timp, cu precizarea ca numarul populatiei care traieste sub limita saraciei absolute nu creste si ca distributia veniturilor nu devine mai inegala“.

Cresterea economica zero

exprima situatia in care rezultatele economice absolute si populatia totala sporesc in acelasi ritm, nivelul rezultatelor pe locuitor ramanand constant.

Cresterea economica negativa

evidentiaza acea situatie in care rezultatele economice pe locuitor au o tendinita de scadere, dar sunt mentinute sub control anumite corelatii de echilibru

In concluzie

problematica cresterii economice este corelata cu aceea a echilibrului economic si cu aceea a fluctuatiilor economice.

Avantajele si dezavantajele fiecarui mod de patrundere
 pe pietele externe

Exportul

Avantaje

- evita costurile mari de a amplasa o unitate de productie

- ajuta firma sa realizeze economii de scara si de amplasament

- are cel mai mic risc

Dezavantaje

- bariere comerciale

- probleme cu agentii locali de marketing ca urmare a lipsei totale de control

Licentierea

Avantaje

-  costuri si riscuri mici de dezvoltare

Dezavantaje

- lipsa controlului asupra tehnologiei, marketingului si strategiei care nu-i permit sa exploateze economiile generate de curba de experienta si avantajele amplasarii

Franchisingul

Avantaje

- costuri si riscuri mici de dezvoltare

Dezavantaje

- lipsa controlului asupra calitatii

Aliante strategice

Avantaje

- utilizarea cunostintelor si experientei partenerului local

riscuri impartite

Dezavantaje

- lipsa controlului asupra tehnologiei

- profituri impartite

Contractul de management

Avantaje

- permite patrunderea in tari unde investitiile directe sunt restrictive

Dezavantaje

- creaza concurenti locali eficienti;

- lipsa unei prezente pe termen lung pe acea piata

Investitii straine directe

Avantaje

- control integral asupra tehnologiei, marketingului si strategiei

- rentabilitate mare

Dezavantaje

- costuri si riscuri mari

Alegerea strategiei optime de patrundere pe pietele externe depinde de un numar mare de factori care o influenteaza cu intensitate si modalitati diferite. Unii favorizeaza selectarea strategiei celei mai potrivite, altii precum marimea si politica firmei, politicile guvernamentale si caracteristica pietelor vizate pot indrepta alegerea firmei spre alte strategii de patrundere decat cele dorite.

Pentru a optimiza strategia si modalitatile de patrundere pe o piata inernationala, firma trebuie sa gaseasca si sa mentina cea mai buna combinatie intre urmatoarele:

-posibilitatea oferita de strategia sau modalitatea de patrundere de a controla cat mai eficient mixul sau de marketing pe piata aleasa;

-costul intrarii pe piata care depinde de strategia sau modalitatea de patrundere aleasa

-flexibilitatea strategica sau capacitatea de a mari usor si rapid activitatea firmei pe piata, minimizand, totodata, pierderile financiare;

-riscul politic inerent care ia nastere o data cu decizia firmei de ainterveni intr-o structura de productie sau de marketing international

         Bradley Frank

         Patrunderea pe piata internationala este unul din testele supreme ale capacitatii competitive, deoarece firma trebuie sa demonstreze competentele sale in arii noi.”

         TEORII CLASICE ALE CRESTERII ECONOMICE

         Teoria keynesiana si neokeynesiana a cresterii economice

considera ca economia se afla pe                                 „muchie de cutit', fiind inerent                                     instabila si prin urmare este                                           necesara interventia statului                                          pentru a-i asigura echilibrul.

Teoria neoclasica a cresterii economice

considera ca economia este                                           stabila si ca tinde in mod natural                                   spre deplina folosinta.

Ambele teorii au generat numeroase modele de crestere economica, modele care difera in functie de modul cum sunt alese variabilele de lucru, stilul de abordare si concluziile la care ajung.

            Incepand cu anul 1972, cand a fost publicat primul raport al Clubului de la Roma, intitulat „Limitele cresterii” si cand a avut loc Conferinta asupra mediului de la Stocholm s-au pus bazele unei noi conceptii asupra dezvoltarii, urmarindu-se realizarea compatibilitatii a patru sisteme:

economic

uman

ambiental

tehnologic

            Aceasta abordare a dus la formularea conceptului de

                  care si-a dobandit intelesul real odata cu publicarea raportului in anul 1987 denumit „Viitorul  nostru comun, de catre Comisia Mondiala a Mediului si Dezvoltarii, cunoscut si sub numele de „Raportul Brundtland

            Acest raport defineste                                ca fiind „acea dezvoltare ce satisface nevoile generatiilor actuale fara a prejudicia interesele generatiilor viitoare.'

         1.2. TEORII SI MODELE DE DEZVOLTARE ECONOMICA

                                 Teoriile si modelele privind dezvoltarea economica pot fi incadrate in cinci tipuri, si anume:

         Modele privind stadiile liniare de crestere;

         Modele privind schimbarile structurale;

         Teorii si modele privind dependentele internationale;

         Teorii si modele neoclasice;



         Noi teorii si modele ale dezvoltarii.

         A. Modelele de crestere ca stadii liniare

                     Au aparut in perioada urmatoare celui de-al doilea razboi mondial, avand ca sursa de inspiratie succesul repurtat de Planul Marshall in Europa Occidentala. Cele mai cunoscute modele de acest tip sunt:

         Modelul Harrod-Domar

                     Ia in considerare consecintele ratelor de crestere a capitalului si propensiunii economiilor. Din care rezulta ca rata de crestere a venitului national este direct proportionala cu rata economisirii (s) si cu rata eficientei capitalului (venit/capital).   

         Modelul stadiilor de crestere al lui Walt Rostow

                     Evidentiaza cinci stadii ale procesului de crestere economica:

         Stadiul societatii traditionale;

         Stadiul de tranzitie;

         Stadiul avantului;

         Stadiul indreptarii spre maturitate;

         Stadiul consumului de masa.

         B. Modele privind schimbarile structurale

                     Odata cu evolutia conceptului de dezvoltare economica au aparut teorii si modele ale schimbarilor structurale prin care se incearca sa se descrie transformarile care au loc in structurile macroeconomice ale tarilor in curs de dezvoltare, astfel incat:

Ø      agricultura sa devina o ramura economica moderna;

Ø     sa creasca gradul de urbanizare si de industrializare;

Ø     sa se dezvolte sectorul serviciilor.

Ø     Arthur Lewis

Ø                 Una dintre cele mai cunoscute teorii ale schimbarilor structurale este aceea a laureatului premiului Nobel pentru economie

Ø     C.Teorii si modele privind dependentele internationale

Ø                  

Ø                 Din punct de vedere al relatiilor dintre economiile tarilor in curs de dezvoltare sau subdezvoltate si economia mondiala modelele de dezvoltare disting doua mari etape, respectiv, modele fundamentale:

Ø     Modelul de dezvoltare orientat spre interior

Ø                

Ø                 A incercat sa estompeze influenta pietei mondiale asupra dezvoltarii interne.

Ø     Modelul de dezvoltare orientat spre exterior

Ø                  

Ø                 A avut ca scop integrarea tarilor in curs de dezvoltare in sistemele economice mondiale, prin flexibilizarea activitatii economice, ca raspuns la schimbarile pietei.   

Ø     D.Teorii si modele neoclasice

Ø     Teoria economica neoclasica este strans legata de numele a trei mari ganditori: englezul W. Stanley Jevons, austriacul Carl Menger si elvetianul Leon Walras.

Ø                    Ei au elaborat-o, independent unul de celalalt, ceea ce s-ar putea numi structura de rezistenta a teoriei economice moderne.

Ø                 Elementul cheie al teoriei lor este utilitatea, vizand modul in care se comporta consumatorii in functie de preferintele lor si modul in care aceste preferinte dau expresie cererii pentru bunuri si servicii.

Ø     Dat fiind faptul ca

Ø      economia se autostabilizeaza, guvernului ii revine un rol neutru, intrucat orice interventie din partea acestuia ar antrena, in mod inevitabil, un efect destabilizator.

Ø     Raspandirea ideilor scolii neoclasice




Ø        A fost accentuata de ascensiunea din anii 80 a fortelor politice de dreapta, in SUA, Canada, Germania (de vest) si Marea Britanie aparand astfel teoriile „contrarevolutiei neoclasice' cuvintele de ordine ale facestui tip de abordare a dezvoltarii economice fiind „privatizare' si „piete libere.

Ø        Argumentul principal al acestor teorii este acela ca subdezvoltareareulta din alocarea defectuoasi a resurselor datorati unor politici incorecte a preturilor si a unei interventii exagerate a statului in economie. Ca solutii pentru depasirea acestei stari de subdezvoltare sunt recomandate masuri pentru intarirea pietei libere, prin privatizari masive in sectorul de stat astfel incat sa fie stimulate concurenta, liberalizarea preturilor, promovarea comertului liber, crearea unui mediu propice pentru investitiile straine.

Ø     E. Noile teorii si modele ale cresterii economice

Ø     Noile teorii ale cresterii economice

Ø                 Considera, drept cauza principala a subdezvoltarii, slaba specializare in cercetare si investitiile scazute in perfectonarea capitalului uman si in progresul tehnologic.

Ø     Modelul e laborat de Robert Sollow

Ø                 Unul din cele mai cunoscute modele ale cresterii economice care incearca sa cuantifice contributia factorilor de productie, inclusiv a progresului tehnic la cresterea economica

Ø     1.3. INDICATORI DE MASURARE A DEZVOLTARII ECONOMICE

Ø     Pentru prima etapa

Ø                 aceea a suprapunerii conceptului de dezvoltare economica cu cel al cresterii economice, indicatorul utilizat a fost rata de crestere economica. Pentru o evaluare mai realista a nivelului de dezvoltare economica PIB/locuitor sau PNB/locuitor este ajustat in functie de paritatea puterii de cumparare (PPP - purchasing power parity);

Ø                 Cercetatorii americani (Robert Summers si Alan Heston) au  calculat rata PPPl pentru aproximativ 80 de tari, luand in calcul o medie mondiala a preturilor pentru cca. 700 de bunuri si servicii

Ø                 In 1990 a fost creat indicele dezvoltarii umane (Human Development Index - HDI), care combina trei indicatori:

Ø                 1.longevitatea (privita ca o consecinta a nutritiei si a sanatatii) - HDI-1

Ø                 2.educatia si standardul de viata. Educatia este evaluata cu ajutorul a doua variabile: rata de alfabetizare, care intra cu 2/3 si numarul de ani de scoala, pentru persoanele care au depasit varsta de 25 de ani, cu 1/3. HDI-2

Ø                 3. standardul de viata este dat de PIB real /locuitor (PIB ajustat cu PPP) – HDI-3

Ø     Human Development Index

Ø                 Pentru calculul indicilor privind cele trei aspecte importante ale dezvoltarii se ia in calcul nivelul indicatorului tarii de analiza minus nivelul indicatorului minim mondial, raportat la nivelul indicatorului maxim mondial minus nivelul indicatorului minim mondial.           

Ø     HPI-2 (calculat pentru 17 tari dezvoltate) cuprinde:

Ø     probabilitatea la nastere de a nu atinge varsta de 60 de ani;

Ø     rata de analfabetism functional;

Ø      populatia care traieste sub limita saraciei (sub 50% din venitul mediu in perioada 1990-2000);

Ø     rata de somaj pe termen lung (minim 12 luni).

Ø                 Tarile central si est-europene, ca si tarile membre CSI, au fost asimilate acestei categorii, si de acea, in cazul lor, se are in vedere tot HPI-2.



Ø                 Absenta tuturor datelor a facut ca pentru aceste tari sa se calculeze numai unii indicatori, cum ar fi:

Ø     ponderea persoanelor care au probabilitatea sa nu supravietuiasca varstei de 60 de ani (20,3% pentru Romania);

Ø     ponderea populatiei sub limita a 4 $ PPP pe zi (in Romania, 23%).

Ø                 La nivelul anului 2008, tara cu cel mai ridicat HDI a fost Norvegia (0,944), iar cu cel mai scazut Sierra Leone (0,275).

Ø                 Romania s-a situat in categoria tarilor cu un nivel mediu al indicelui dezvoltarii umane (0,773), alaturi de Arabia Saudita,Thailanda, Ucraina s.a.

Ø     INCOTRO NE INDREPTAM - CRESTERE ECONOMICA SAU/SI CRIZA FINANCIARA MONDIALA?

Ø                 Datorita costurilor destul de ridicate ale actualei crizei economice mondiale, care potrivit FMI se ridica la  2.200 de miliarde de dolari, fiecare tara afectata a luat masuri de combatere si intampinare acestui dezechilibru macroeconomic, astfel:

Ø     Bulgaria

Ø                 a crescut cheltuielile de capital cu 20%, la 5,6 miliarde de leva (3,66 miliarde de dolari). Banii vor merge in proiecte de infrastructura, renovarea cladirilor publice si in proiecte de sanatate si educatie.

Ø     Cehia

Ø                 a dublat valoarea pachetului de stimulare a economiei la 73 miliarde de coroane (3,3 miliarde de dolari), ceea ce reprezinta 1,9% din PIB.

Ø     Lituania

Ø                 stimulii economici se ridica la 1,48 - 1,86 miliarde de dolari si au ca scop facilitarea accesului la credite pentru companii, urgentarea folosirii fondurilor structurale

Ø     Franta

Ø                 a prezentat un pachet de stimuli economici in valoare de 26 miliarde de euro, echivalentul a 1,3% din PIB. Ministrul economiei a declarat ca acesti stimuli vor duce la crearea a 80.000-110.000 locuri de munca, contracarand astfel pierderea a 90.000 de locuri de munca datorita crizei.

Ø     Germania

Ø                 Camera superioara a parlamentului german a aprobat un pachet de stimuli economici in valoare de 50 miliarde de euro, care include investitii in infrastructura si reduceri de taxe. Anterior, autoritatile au aprobat un plan de masuri in valoare de 31 miliarde de euro, al caror scop este de a genera investitii de 50 miliarde de euro si a permite incheierea de contracte noi pentru economie.

Ø     Ungaria

Ø                 Guvernul a crescut taxa pe valoare adaugata pentru a majora veniturile, in scopul de a reduce impozitul pe venit. In luna noiembrie, Ungaria a anuntat un plan de 1.400 miliarde de forinti (6,9 miliarde de dolari), ce se intinde pe o perioada de doi ani, pentru a impulsiona cresterea economica, care insa nu include cheltuieli suplimentare de la buget.

Ø     Italia

Ø                

Ø                 a adoptat un pachet de masuri prin care sa fie ajutate familiile si firmele afectate de criza. Primul ministru Silvio Berlusconi a declarat ca masurile se ridica la 80 miliarde de euro, insa economistii au precizat ca marea majoritate a masurilor folosesc fonduri deja existente.

Ø     Marea Britanie

Ø                 va cheltui 500 milioane de lire sterline (754 milioane de dolari) pentru a lupta impotriva somajului, prin care companiile vor primi 2.500 de lire pentru fiecare persoana nou angajata, care va lucra la firma respectiva mai mult de sase luni. Acesta este parte a unui plan mai larg de combatere a efectelor crizei in valoare de 20 miliarde de lire, care include reduceri de taxe si cheltuieli de capital in valoare de trei miliarde de euro. De asemenea, taxa pe valoare adaugata va fi redusa de la 17,5% cat este in prezent, la 15%.

Ø     Norvegia

Ø                 a prezentat luna trecuta un pachet de stimuli fiscali in valoare de 20 miliarde de coroane (2,87 miliarde de dolari), din care 16,6 miliarde de coroane vor reprezenta cheltuieli extra-bugetare si 3,3 miliarde de coroane vor fi folositi pentru scutiri de impozite.

Ø     Olanda

Ø                 a anuntat un 'impuls de lichiditate' in valoare de aproximativ sase miliarde de euro.

Ø     Portugalia

Ø                

Ø                 a anuntat in luna decembrie un pachet de aproape 2,2 miliarde de euro pentru a creste produsul intern brut cu 0,7 puncte procentuale in 2009. Acesta se va axa pe investitii in scoli, dezvoltarea tehnologiei si a energiei alternative.

Ø     Slovacia

Ø                 a aprobat un pachet de stimuli economici in valoare de 332 milioane de euro. Masurile includ reducerea partiala si temporara a impozitelor pe salarii, subventii pentru crearea de noi locuri de munca si cresterea venitului neimpozabil.

Ø     Slovenia

Ø                  este de asteptat ca pachetul de stimulare a economiei sa se ridice la 800 milioane de euro, sau 2% din PIB. Acesta ofera subventii pentru companiile care au redus orele de lucru ca urmare a scaderii cererii. De asemenea, au fost majorate stimulentele fiscale.

Ø     Spania

Ø                 a anuntat diverse masuri pentru a amortiza impactul scaderii economice si a cresterii somajului, printre care un pachet de stimuli de 38 miliarde de euro. Acesta include reduceri de taxe in valoare de sase miliarde de euro si patru miliarde de euro pentru relansarea creditarii. Guvernul a anuntat ca va cheltui alti 11 miliarde de euro pentru lucrari publice.

Ø     Suedia

Ø                

Ø                 a aprobat un pachet de stimuli economici in valoare de 8,3 miliarde de coroane (un miliard de dolari), sau 3% din PIB, insa acesta a fost criticat ca fiind prea precaut.

Ø     Australia

Ø                  senatul australian a adoptat un vast plan de relansare economica, in valoare de 42 miliarde dolari australieni (26 miliarde dolari SUA). Planul vizeaza sprijinirea economiei in contextul crizei internationale si prevede alocarea a aproximativ 28,8 miliarde dolari australieni pentru educatie, locuinte si infrastructuri rutiere. De asemenea, 12,7 miliarde dolari australieni vor fi alocati in favoarea gospodariilor cu venituri reduse.

Ø     Rusia

Ø                  guvernul rus va aloca anul acesta 1.500 miliarde ruble (33 miliarde euro) pentru masuri anticriza, in cadrul bugetului pe 2009, in special pentru sprijinirea sectorului industrial si paturilor sociale vulnerabile.

Ø     In concluzie

Ø     Criza financiara globala

Ø                 a aparut pe fondul neglijentei guvernantei internationale – esecul comunitatii internationale de a acorda economiei globalizate reguli credibile la nivel global.

Ø                

Ø                 La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona. Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat limitele iar, pentru a continua sa produca bogatie, fundamentele acestuia trebuie ajustate. Vor invata guvernele si investitorii ceva din actuala criza mondiala? Doar timpul ne-o va arata.

Ø                

Ø                 La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona. Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat limitele iar, pentru a continua sa produca bogatie, fundamentele acestuia trebuie ajustate. Vor invata guvernele si investitorii ceva din actuala criza mondiala? Doar timpul ne-o va arata.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1047
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site