Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

Gradinita

EVALUAREA RANDAMENTULUI SCOLAR

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Proiect de lectie Clasa a-IX-a fizica - Miscarea rectilinie uniform variata
Functiile metodelor si procedeelor didactice
PROJET DIDACTIQUE - Chic, on est alors invités !
Om si societate: PROIECT DE LECTIE - Geografie - Geografie CLASA: a IV
Conceptul de obiectiv educational
Tematica examen grad principal – 2008 - asistent medical generalist (Include asistentul medical de pediatrie si ocrotire)
PROIECT DE LECTIE - CLASA: I, Matematica Adunarea numerelor naturale formate din zeci cu numere naturale formate din unitati
METODA MODERNA SI EFICIENTA DE PREDARE – INVATARE – EVALUARE
Analiza SWOT inspectia scolara
DIRECTII GENERALE DE EVOLUTIE A EDUCATIEI

EVALUAREA RANDAMENTULUI SCOLAR

Odata cu dezvolatrea stiintei examinarii si aprecierii randamentului scolar a intrat in vocabularul pedagogic o serie de termeni si notiuni specifice.Astfel, conceptul de docimologie a fost creat si pus in circulatie de Henri Pieron in anul 1929, plecand de la cuvintele grecesti relative la examene si examinator: dokime si dokimanzia-proba,dokimantikos-apt pentru a examina.Deoarece probele orale , scrise sau practice, reprezinta mijlocul principal prin care se verifica randamentul scolar sau nivelul de pregatire al unei persoane supuse examinarii, inseamna ca docimologia este stiinta examenelor in general.




Pe langa termenii mentionati, in acest domeniu se folosesc si alte notiuni referitoare la:

-obiectul supus examinarii si evaluarii: progresul scolar si performantele scolare ;

-modalitatile de cunoastere si analiza a progresului scolar sau a rezultatelor : examinare, verificare, control, ascultare.

-activitatea de emitere a unei judecati de valoare asupra progresului scolar: apreciere, evaluare,masurare,notare,estimare.

Astfel, aprecierea este strans legata de masurarea si notarea progresului scolar. A masura randamentul scolar inseamna a transpune in cifre sau calificative judecatile de valoare la care ajunge profesorul in urma analizei efectuate potrivit unor criterii de evaluare adecvate.Aprecierea se bazeaza pe datele masurarii, insa nu se reduce la acestea ;se reformuleaza o serie mai larga de judecati de valoare asupra progresului scolar si personalitatii elevului, care nu sunt exprimate numai cantitativ, ci si prin considerttii calitative.

Conceptul de notare este expresia pedagogica pentru actul de evaluare, rezultatul acestuia concretizandu-se in nota scolara.

Evaluarea scolara reprezinta un mijloc de comunicare a rezultatelor obtinute de elev in munca de invatare.Aprecierea invatatorului sau a profesorului, exprimata in cuvinte sau in indici numerici, constituie un mod specific de comunicare, un “mesaj” pe care elevul il receptioneaza si in functie de semnificatia lui iti regleaza activitatea. Elevul, la randul sau, exprima un nou mesaj, format de cele mai multe ori din reactii emotionale, atitudini, gesturi.Acest mesaj, inteles corect de educator , ii poate fi de mare folos pentru explicarea multor aspecte din activitatea si conduita elevului. Evaluarea scolara este un feedback, atat pentru elev cat si pentru profesor.

Una din dificultatile actului pedagogic al aprecierii si notarii provine din faptul ca aprecierea exprimata prin nota trebuie sa combine mai multe criterii care au in vedere raspunsul dat de elevi: continutul raspunsului, modul de prezentare, stilul, planul, originalitatea, precizia informatiei etc. Initial, dificultatea este mare pentru profesor, care trebuie sa codeze si cu atat mai dificila este aceasta operatie pentru elev, care realizeaza decodarea.Atata vreme cat criteriile de apreciere si notare raman exterioare copilului nota in sine nu-i spune mare lucru; ea ramane un semn fara acoperire.Copilul urmeaza sa descifreze treptat semnificatia notei.Reusita actului decodarii depinde de masura in care elevul cunoaste criteriile de evaluare si notare (exemplul criteriilor de notare introduse nu demult) .Evident, sistemul de apreciere a cunostintelor este initial exterior elevului, ceea ce in schema ar parea ca doua cercuri disjuncte.Este necesar ca ele sa se suprapuna.

Se apreciaza ca elevul care stie sa se autoaprecieze si autonoteze va avea in medie rezultate mai bune decat in caz contrar.Astfel, in invatare nu conteaza exercitiile, repetitia ca atare, ci exercitiul al carui rezultat este cunoscute. Cunoasterea rezultatului unei actiuni sau a unei incercari succesuve prezinta o dubla functie:una de informare si alta de motivare.

Reactiile emotionale ale elevului fata de aprecieri si nota, au , prin continutul lor, un important rol informativ pentru invatator si profesor.Ele pot face cunoscut aspiratiile elevului, acceptarea sau respingerea aprecierii facute, informatii ale pedagogice si psihologice.De asemenea, aceste reactii, pot fi un indicator al greselilor educative, un factor ce influenteaza atitudinea elevului fata de invatatura, colectiv, profesori, scoala, societate.

Evaluarea se efectueaza in raport cu anumite norme. In scopul evaluarii performantelor elevilor in raport cu norma se folosesc teste clasice de cunostinte sau teste de inteligenta.Rezultatul obtinut la astfel de teste este folosit intr-o distributie statistica, performanta elevului fiind apreciata in raport cu cea a grupului , colectivului. Rezultatul este relativ, deoarece este suficient ca grupul sa-si modifice componenta si rezultatul capata o alta configuratie.Chiar si o simpla diferenta de varsta poate modifica rezultatul.Atfel de teste sunt folosite pentru a evalua performantele pe un anumit capitol sau toata materia parcursa intr-un an.

Este important sa retinem diferenta dintre testele normative si cele axate pe obiective.In timp ce primele au drept scop sa puna in evidenta o performanta , un proces de invatare in raport cu performantele unui grup (clasa, scoala, populatie scolara de aceeasi varsta) distributia acestor performante constituind norma, testele centrate pe obiective au si ele o norma care este constituita de ansamblul sau subansamblul componentelor unui proces de invatare.

Evaluarea se efectueaza in raport cu obiectivele instructionale propuse a fi atinse.Identificarea si determinarea obiectivelor este un pas important in organizarea instruirii..

Evaluarea in raport cu obiectivele permite:sa se descopere momentul in care elevul si-a insusit un obiectiv si este gata sa treaca la urmatorul ; sa se depisteze si sa se diagnosticheze esecul in invatare si ajutorarea elevului an scopul recuperarii cunostintelor capacitatilor ce nu au fost inslusite;sa se descopere obiectivele la care cei mai multi elevi nu obtin performante satisfacatoare in scopul revizuirii si dozarii materiei si perfectionarii metodologiei si tehnologiei didactice; sa se stabileasca masura in care o capacitate umana s-a format ca rezultat al instruirii.



Evaluarea este procesul de colectare sistematica orientata de obiectivele definite, a datelor specifice privind evolutia si/sau performanta evidentiate in situatia de evaluare , de interpretare contextuala a acestor date si de elaborare a unei judecati de valoare cu caracter itegrator care poate fi folosita in diverse moduri, specificate insa in momentul stabilirii scopului procesului de evaluare.

Pentru aceasta se folosesc testele raportate la obiective, care sunt teste formative si cara masoara direct performantele umane descrise in obiectivele instructionale. Rolul lor este de a nu clasifica membrii unui grup scolar, ci de a informa pe fiecare elev in parte, precum si pe profesor (invatator), asupra progresului propriu.Principala ratiune a unui asemenea test consta in faptul ca invatarea, chiar atunci cand se realieaza intr-o clasa traditionala, reprezinta un proces individual.

Evaluarea progresului scolar intruneste functii variate.Acestea se determina dupa criterii psihologige, pedagogice, docimologice si sociologice, care arata cat de variate si multiple sunt efectele actiunii de evaluare a progresului scolar pe planul vietii si activitatii elevului si al personalului didactic, pe planul familiei, precum si al societatii in general.

Analiza si sinteza opiniilor cu privire la functiile evaluarii progresului scolar in raport cu criteriile de mai sus ne conduc la : functia de control, de clasificare si selectie, educativa si sociala.La acestea mai adaugam si functia didactica.Sau mai nou, in cadrul noilor valente:

-functia diagnostica care indentifica nivelului performantei, a punctelor tari, slabe, pe domenii ale performantei si are ca instrumente de evaluare teste psihologice, de inteligenta, de cunostinte sau de randament.

-functia prognostica ce estimeaza domeniile sau zonele cu performante viitoare maximale ale educabililor prin teste de aptitudini, de capacitati sau abilitati specifice;

-functia de selectie ce clasifica candidatii in ordinea descrescatoare a nivelului de performanta atins, intr-o situatie de examen sau concurs, ideala fiind utilizarea de teste standardizate de tip normativ.Functia este activata si de catre anumite componente ale examenelor nationale.

-functta de certificare care recunoaste statutul dobandit de catre candidat in urma sustinerii unui examen sau a unei evaluari cu caracter normativ;

-functia motivationala care activeaza si stimuleaza autocunoasterea, autoaprecierea, valentele metacognitive in raport cu obiectivele procesului educational stabilite la inceput sau in functie de obiectivele de evaluare comunicate anterior ai folosind feedback-ul structurat din partea profesorului-evaluator informal(oral) sau formal (rapoarte, comentarii).

In realizarea actului de evaluare , masuarea ai aprecierea constatarilor sunt corelate , prezentandu-se ca etape succesive a unui proces unitar.Astfel, se fac aprecieri la progresul elevilor, la rezultatele obtinute de acestia la diferite obiecte, la rezultatele unui elev in comparatie cu ceilalti , la progresele inregistrate in raport cu propriile posibilitati sau rezultate asteptate etc.

Corelat cu sistemele de apreciere a rezultatelor in functie de termenul raportat, putem distinge doua modele de notare:de grup si individualizat.

Modelul notarii raportate la grup se caracterizeaza prin aprecierea fiecarui elev in raport cu ceilalti si cu nivelul asteptat. Modelul prezinta doua variate: unul in care criteriul de referinta il constituie o norma dinainte stabilita , care exprima fie nivelul mediu fie cel minim al rezultatelor si modelul in care criteriul este constituit din nivelul rezultatelor obtinute de grupul din care face parte elevul.Modelul notarii in grup presupune si operatia de clasificare a elevilor pe baza rezultatelor obtinute , prin procentaj, indicand procentul acelor elevi care au obtinut note mari sau prin plasarea in ordine descrescatoare a mediilor obtinute .

Modelul de notare individualizata este propriu strategiilor didactice care-si propun sa realizeze un program de instruire diferentiata.Criteriul de evaluare il constituie posibilitatile elevului si nu o norma unica.Fiecaruia i se cere sa realizeze ceea ce considera ca poate obtine, iar rezultatele sunt apreciate in functie de o norma individualizata.

Notarea ca si examenul sau concursul este supusa unei analize riguroase cautandu-se diferite modalitati de notare(indici numerici sau calificative).Observatiile critice vizeaza si efecte psihologice nedorite, uneori “traumatizante”, pe care notarea le produce asupra elevilo , suprasolicitarea intelectuala si educarea elevilor intr-un spirit de concurenta conflictuala. Se sustine, cu o oarecare neindreptatire ca notele devin un indicator al locului pe care-l ocupa elevul in colectivul clasei , ceea ce influenteaza negativ eforturile sale de imbunatatire a rezultatelor.



Studii docimologice pun in evidenta faptul ca aprecierea rezultatelor scolare se face totdeauna in functie de conditiile de invatare, dificultatea sarcinii propuse, dar si de factorii personali(profesor sau elevi) astfel apare variatia interindividuala si intraindividuala.

Unele imprejurari legate de activitatea profesorului conduc la erori de apreciere , cu toata dorinta acestuia de a asigura obiectivitatea aprecierii .Efectul “halo”, analizat si formulat de Thorndike .Pentru inlaturarea acestuia se recurge la examene externe (profesori care nu-i cunosc pe elevi) sau la eliminarea posibilitatilor de identificare a elevilor carora le apartin unele lucrari. Prin aplicarea unui test si prin colectarea acestora de catre alte persoane decat profesorul clasei, inlatura efectul “halo” ti da posibilitatea profesorilor pentru un termen de comparatie a propriilor aprecieri.

Asemanator efectului “halo” exista si cele de “efectul oedipian”, situatie in care rezultatele obtinute de elev sunt puternic influentate de opinia pe care un evalatuor

si-a format-o fata de capacitatile acestuia .Convingerea, ca un elev nu poate satisface cerintele scolare il duce pe acesta la esec.

Fiecare profesor are propriile criterii de apreciere sau mod de aplicare a acestora. Unii sunt mai exigenti , gata sa sanctioneze orice esec, altii sunt generosi.Sunt si profesori care prefera nota de mijloc pentru incurajare, iar altii o folosesc pentru constrangere.

In cadrul grupului , in mod obisnuit profesorii au tendita sa opereze cu elevi buni, slabi, de nivel mediu etc, acesta reprezentand efectul de contrast sau de ordine.

Eroarea logica consta in devierile de la aprecierile obiective ale rezultatelor scolare, provocate de diverse consideratii, ajungand chiar la substituirea adevaratelor obiective ale evaluarii. Materia de studiu, cu particularitatile pe care le prezinta la diverse obiecte de invatamant, se preteaza in mod ideal la o evaluare exacta. Experienta didactica si cercetarile docimologice arata ca lucrarile scrise la matematica, fizica , chimie, pot fi apreciate mult mai exact decat cele de filosofie, literatura, istorie si mai ales cele de compunere.

Capacitatea elevului examitat de a percepe intrebari si de a formula raspunsuri poate fi sensibil influentata de dispozitii de moment , de starea de emotivitate, de oboseala.De asemenea subiectul examinat poate fi un tip senzorial-intuitiv sau rational, poate gandi rapid sau mai incet;reusita lui depinde de masura in care natura si forma examenului sunt potrivite particularitatilor sale .Evident ca solutia la aceste situatii nu consta in crearea unor conditii de examen diferite ,ci intr-un evantai de posibilitati oferite tuturor in conformitate cu principalele grupe de trasaturi.

Atitudinile elevilor fata de aprecieri si note sunt destul de diferite.In fiecare caz actioneaza mecanisme de comportare care s-au format in decursul unei perioade mai indelungate de timp.Pentru a schimba atitudinea elevilor fata de aprecierea scolara este necesar sa cunoastem factorii care o determina: de natura psihica, mediul socio-cultural, nivelul de aspiratie a familiei, optiunea scolara si profesionala, clasa, colectivul din care face parte.

Capacitatea educatorului de a cunoaste elevul si de se situa pe punctul lui de vedere, “de a vedea” materia de invatamant si cu ochii acestuia este o calitate necesara oricarui invatator, profesor, opusa egocentrismului.Calitatea de a se transpune in situatia elevului , de a-l intelege, aprobandu-i sau respingandu-i punctul de vedere presupune si o anumita stabilitate emotionala, un anumit echilibru psihic si moral, mai ales informatie si formatie profesionala de examinator si evaluator.

Indeplinind o functie diagnostica, prognostica,educativa si de selectie, aprecierea scolara are valoare stimulativa, formativa si orientativa pentru elev, in masura in care ea nu ramane exterioara acestuia, in masura in care este inteleasa si acceptata, care-l indeamna pe elev la meditatie.

Bibliografie:

Pavelcu Vasile, Principii de docimologie, Bucuresti, E.D.P., 1968

Vrabie Dumitru, Atitudinea elevului fata de aprecierea scolara, E.D.P., Bucuresti, 1975

Radu I T, Evaluarea randamentului scolar, Curs de pedagorie, Universitatea Bucuretti, 1988

Constantin Cucos, Psihopedagogie pentru examenele de definitvat si grade didactice, Polirom, Iasi,1998








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1269
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site