Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


Gradinita

Poezii si cantece

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA - CAI DE IMPLICARE A COPIILOR IN PROPRIUL PROCES DE DEZVOLTARE

Gradinita

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT DE ACTIVITATE - ZANA PRIMAVARA SI FLORILE EI
PROIECT DE ACTIVITATE - Gaseste comoara - Verificare si consolidare de cunostinte
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA - CAI DE IMPLICARE A COPIILOR IN PROPRIUL PROCES DE DEZVOLTARE
COMUNICAREA LA PRESCOLAR SI SCOLARUL MIC
PROCESUL INSTRUCTIV EDUCATIV IN INSTITUTIA (PRE)SCOLARA
SA INVATAM ZILELE SAPTAMANII
JOCUL - ACTIVITATE FUNDAMENTALA LA VARSTELE COPILARIEI
ROLUL EDUCATIEI IN PERSONOGENEZA
Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii (3-6/7 ani)
Proiect didactic matematic Grupa: mare „Cine stie mai bine?”

TERMENI importanti pentru acest document

invatarea colaborativa in gradinita : invatarea colaborativa la prescolari : : invatarea colaborativa in invatamantul prescolar : :

CAI DE IMPLICARE A COPIILOR IN PROPRIUL PROCES DE DEZVOLTARE

            .

         Societatea contemporana, deseori numita societate a comunicarii generalizate,este prin excelenta o societate educativa. Deschiderile majore produse in plan epistemologic, cultural si tehnologic impun frecvente restructurari adaptive ale fenomenului educational in dubla sa calitate de factor si consecinta a dezvoltarii societatii.

         Devenind din ce in ce mai complex si elaborat, spatiul existentei cotidiene reclama din partea subiectului uman, angajat in  activitati variate,solicitante si tot mai putin rutiniere, abilitati si competente pe care, in formula sa clasica, educatia le poate oferi doar in mica masura.

         Literatura pedagogica actuala descrie integrarea curriculara drept o modalitate inovatoare de proiectare a curriculumului care presupune sintetizarea si organizarea didactica a continuturilor din domenii diferite ale cunoasterii,astfel incat sa se asigure achizitia de catre elevi a unei imagini coerente,unitare despre lumea reala.

        Primul pas il face educatoarea, care, acceptand idea de schimbare si adaptandu-se cu usurinta acesteia aduce schimbari in modul de a gandi si actiona al copilului, al parintilor acestuia si chiar in sistemul educational.

         Al doilea pas este necesar sa se faca in directia metodelor de predare folosite la grupa si a rolului educatoarei in procesul didactic, care, trebuie sa fie legate de varsta copilului si sa tina cont de creativitatea si increderea in sine a fiecaruia dintre cei doi factori implicati in procesul didactic.

         Ultimul pas este necesar in regandirea si potentarea velentelor formative ale mediului educational.Aproape tot ce se afla in mediul educational in care se misca copilul poate constitui obiectul unei intense curiozitati din partea acestuia si, in acelasi timp, poate contine ceva interesant din care el poate invata. Educatoarea este cea care creeaza  mediul educational favorabil invatarii in sala de grupa si de asemenea pentru a stimula invatarea copilului este indicat sa se apeleze la acesta, solicitandu-l sa aduca in grupa ceva din viata lui petrecuta inafara gradinitei pentru a primi ajutor in alegerea si definirea unui subiect de proiect de invatare pornind de la acel “ceva” familial si cunoscut.

         Bazandu-se pe acesti pasi esentiali, educatoarea incearca sa contureze schimbarea in procesul didactic prin folosirea metodei proiectelor de grup, selectate, gandite si elaborate cu ajutorul copiilor si al parintilor. Prin aceasta metoda copiii intra in contact direct cu realitatea cercetata, iar obiectele, fenomenele, procesele sunt investigate in dimensiunile si caracteristicile reale, asa cum se manifesta in realitatea concreta. Scopul proiectului este de a-l ajuta pe copil sa cunoasca mai mult despre un subiect decat sa caute raspunsul cerut la o intrebare pusa de educatoare in legatura cu acel subiect.

 

 De ce este nevoie de aceasta abordare?

           Pentru a raspunde nevoilor de educare a copiilor secolului XXI-lea.

CAPACITATEA     -de a cauta

                              -de a gasi

                                 -de a aborda informatia

duce prescolarul la adevarata libertate, la dobandirea autonomiei necesara ulterior.

DEPRINDEREA    –de a cerceta

                               -de a analiza

                               -de a explora informatia,

duce la construirea propriului sistem de cunoastere, care ulterior va duce cu succes la o buna integrare in activitatea scolara.

Termenul “curriculum integrat” sugereaza in primul rand corelarea continuturilor, insa acest demers necesita o abordare curriculara, in care punctul de pornire  este cel mai adesea finalitatea  urmarita in functie de care sunt alese toate celelalte componente ale procesului instructiv-formativ.

Argumentele psiho-pedagogice in favoarea dezvoltarii unui curriculum integrat sunt multiple. Astfel, in planul profunzimii si soliditatii cunostintelor dobandite printr-o atare abordare, plusul calitatii este evident ; cei care invata, identifica mai usor relatiile dintre idei si concepte, dintre temele abordate in scoala si cele din afara ei; baza integrata a cunoasterii conduce la o mai rapida reactivare a informatiilor, timpul de parcurgere a curriculumului  este sporit. In planul relatiilor interpersonale: integrarea curriculara si in special metoda proiectelor incurajeaza comunicarea si  rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare. In ce priveste rolul cadrului didactic, acesta devine un “facilitator” mai mult decat o sursa de informare.

Integrarea curriculara trebuie inteleasa in dublu sens: integrarea longitudinala si integrarea transversala.

 Prima modalitate de integrare tine de convergenta si coerenta pe care curriculum-ul vazut ca totalitate a experientelor de invatare si formare prin care trece individul pe parcursul scolarizarii, trebuie sa o aiba spre indeplinirea finalitatilor cu gradul cel mai ridicat de generalitate, de tipul idealului si scopurilor educationale.

Integrarea transversala sau orizontala presupune organizarea curiculumului unei etape educationale intr-o maniera holistica atat la nivelul programelor cat si la cel al aplicarii lor.

In general, orice demers integrator in materie de curriculum presupune urmatoarele procese adaptative:

A.               combinatie tematica si transpunerea acesteia intr-un proiect care sa dezvolte o  structura coerenta;

B.                flexibilitatea orarului si a strategiilor de organizare si desfasurare a predarii;

C.                identificarea si integrarea a noi surse de informatii si selectie a continuturilor;

Primul dintre aceste procese adaptative se refera la modalitatile de integrare a domeniilor clasice de cunoastere intr-o structura coerenta si unitara, al doilea la implicatiile acestei integrari la nivel intracurricular, iar al treilea, la implicatiile extracurriculare ale demersului integrativ.

Literatura de specialitate ofera o serie de modele de organizare si monitorizare a curriculumului integrat:

Modelul integrarii ramificate.

Elementul central al acestui model este tema studiata iar detalierea experientelor de invatare se face la primul nivel pe domeniile de activitate prevazute in programa iar la al doilea nivel, sunt considerate experientele de formare pe diversele dimensiuni psihofizice individuale: intelectuala,afectiva, sociala, si fizica.

Modelul integrarii liniare

In acest model, integrarea curriculara se face in jurul unei finalitati de transfer, de  tipul, “dezvoltarii comportamentului social”.

Acest model este aplicabil pentru finalitatile urmarite pe perioade mai indelungate de timp si este foarte potrivit pentru proiectarea interventiei educationale diferentiate si individualizate cu scopuri recuperatorii sau de dezvoltare.

Modelul integraii secventiale

Proiectarea  pe teme, ilustreaza cel mai adesea acest model de integrare curriculara.

Modelul curriculumului infuzionat

Acest model este intalnit in special in institutiile scolare cu un profil aparte ( ex. gradinite muzicale, gradinite de limba straina ).

Modelul integrarii in retea

Este solutia de integrare pe care o propune metoda proiectelor de investigare-actiune. Pornind de la subiectul proiectului, copiii opteaza pentru o retea de teme si resurse de studiu, corelate cu tema centrala. Domeniul central si cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme transdisciplinare si vor fi abordate ca atare.

Proiectarea dupa modelul integrarii in retea impune cel putin doua nivele de planificare: constituirea unei harti tematice in care, pornindu-se de la tema centrala, sunt identificate subtemele  ce vor fi parcurse  si desfasurarea pe categorii si tipuri de activitati a  continuturilor ce vor rezolva tema proiectului.

Reusita predarii integrate a continuturilor in gradinita, tine in mare masura de gradul de structurare a continutului proiectat, intr-o viziune unitara tintind anumite finalitati.

 Aceasta abordare are o eficienta crescuta in cresterea motivatiei copiilor si in stimularea operatiilor superioare ale gandirii, deoarece invatarea bazata pe proiect este actiune de cercetare si actiune practica in acelasi timp.

Maniera integrata presupune abordarea realitatii printr-un demers globalizat,holistic,in care granitele dintre categoriile si tipurile de activitati dispar,se topesc intr-un scenariu unitar,in cadrul caruia tema se lasa investigata cu mijloacele diferitelor stiinte.

In contextul in care reuseste sa se desprinda treptat de stilul de lucru fragmentat, in care activitatile se desfasoara una dupa cealalta, dar cu distinctii clare intre ele, educatoarea v-a putea desfasura activitatile integrate.De aceasta data accentul cade pe activitatile de grup, nu pe cele cu intreaga grupa.O idee transcede granitele diferitelor discipline si organizeaza cunoasterea in functie de noua perspectiva, respectiv tema de interes.

Continuturile au un subiect comun care urmeaza a fi elucidate in urma parcurgerii acestora si realizarii obiectivelor comportamentale avute in vedere.Integrarea se face prin alipirea intr-un scenariu bine inchegat a unor continuturi care apartin unor domenii diferite.Evident, continuturile propuse au un subiect comun, care urmeaza a fi investigate si elucidate in urma parcurgerii acestora si a realizarii obiectivelor propuse.

Pentru a fi posibila abordarea in maniera integrata, educatoarea trebuie sa stabileasca cu claritate obiectivele si continuturile activitatilor zilnice.Scenariul v-a incepe cu motivarea care sa canalizeze activitatea copiilor spre elucidarea problemelor prezentate.

Aceste activitati pot fi desfasurate integrat dupa un scenariu bine stabilit, elaborat, care se poate realiza sub forma unei povestiri, a intalnirii cu un personaj,a vizitei unei persoane adulte,prezenta unui animal, o intamplare traita sau imaginata, un eveniment special.

Activitatile integrate se pot desfasura dupa scenarii zilnice cu generice distincte care reunesc activitati comune si la alegere, dar din zona respectiva sau prin scenarii in care se regasesc fragmentele de activitati dintr-o saptamana cu generice de zi, respectand tema si subtema saptamanii.De asemenea, educatoarea va avea in vedere repartizarea sarcinilor activitatilor zilnice la fiecare arie de stimulare/sector/ zona de activitate, in asa fel incat sa fie posibila realizarea obiectivelor propuse de la fiecare de la fiecare activitate comuna.

Scenariul educatoarei ii orienteaza pe copii sa opteze pentru diverse activitati de grup pe arie de stimulare.Acest lucru ofera posibilitatea alegerii domeniilor de invatare si a materialelor, incurajand copiii sa se manifeste, sa observe, sa gandeasca, sa investigheze, sa faca  predictii, sa exprime idei si pareri, sa-si asume diverse roluri.La completarea scenariului de un real folos sunt vizitele, plimbarile, intalniri cu specialistii.Tematica acestora este aleasa,incat, prin activitatile integrate,sa se inlesneasca contactul cu lumea inconjuratoare.In atentia educatoarei, se afla permanent intreaga paleta de activitati(la alegere, comune,jocuri si activitati de dupa amiaza) si modalitati de organizare a acestora.

Se pot desfasura la ariile de stimulare secvente din activitatile comune, si anume acelea care prezinta un interes deosebit pentru copii si care sa permita realizarea obiectivelor.

In felul acesta,intregul program al unei zile reprezinta un tot, un intreg cu o organizare si o structurare a continuturilor menite sa elimine departajarea diferitelor categorii de activitate.Intregul program in cadrul activitatilor integrate, se realizeaza prin joc, dar nu un joc intamplator, ci unul organizat, in care copilul are prilejul sa exploreze medii diferite si sa indeplineasca sarcini fie individual, fie in grupuri mici.Rolul educatoarei este de a organiza activitatea in asa fel inca sa ofere copiilor o paleta variata de optiuni care permit realizarea celor propuse la inceputul programei.

Primii beneficiari ai abordarii metodei integrate sunt copiii care:

        -se manifesta natural;

      -au mai multa libertate de actiune;

      -beneficiaza de o invatare activa;

      -participa la procurarea materialelor si devin mai responsabili;

      -au mai mare incredere in fortele proprii si se simt capabili sa indeplineasca sarcinile                               incredintate sau alese de ei;

      -au posibilitatea sa se bucure de finalitatea activitatilor lor;

      -isi pot alege aria de stimulare/sectorul/zona care prezinta interes deosebit pentru ei;

      -sunt parteneri in actul educational si devin participanti activi ai propriei formari;

                  -se exprima pe ei insisi;

                  -isi dezvolta competente pecum creativitatea,capacitatea de a comunica,lucrul in echipa;

                  -au sansa de a-si planifica propriile activitati(ceea ce le dezvolta ordinea si gandirea).

La randul sau,educatoarea:

                 -reuseste sa cunoasca mai bine copilul;

                 -Isi dezvolta problema resurselor materiale impreuna cu copiii,parintii si alte persoane resursa, implicate in proiect;

                 -are prilejul sa depisteze diverse tipuri de comportament;

                 -este valorizata in raport cu ceilalti factori educationali;

                 -isi largeste  sfera preocuparilor, isi aprofundeaza cunostintele si aplica metode noi;

Parintii beneficiaza si ei de multiple avantaje, deoarece:

                 -ajung sa cunoasca mai bine activitatea din gradinita si sa se implice efectiv in realizarea acesteia;

                 -au posibilitatea sa urmareasca progresele copiilor si sa le sprijine evolutia;

                 -dezvolta o relatie mai stransa atat cu educatoarea cat si cu ceilalti parinti.

 In sfarsit, dar nu in cele din urma, gradinita , beneficiaza de pe urma acestei abordari,pentru ca prin maniera integrata:

                   -sa faciliteze insertia gradinitei in comunitate;

                   -isi imbogateste baza materiala prin implicarea motivata a celorlalti factori educationali;

         

          Pentru a vedea care este diferenta dintre activitatea didactica si activitatile integrate, vom exemplifica cu cateva modalitati de realizare a activitatii integrate:

                         

                

                             Exemplul 1         - „ ESTE ZIUA PAPUSII

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA

Grupa mijlocie

             Activitatea integrata se deruleaza intr-o zi din cadrul proiectului tematic saptamanal      „LUMEA COPIILOR ”.

            Pasii pregatirii activitatii integrate :

ü      Constatand ca fetitele (majoritare in grupa), dar si unii baieti, raporteaza majoritatea actiunilor la jocurile lor cu papusile – „piepten papusa ”, „imbrac, dezbrac papusa”, „plimb papusa”, etc. - , caut sa fixez si sa dezvolt acest comportament . Pentru aceasta , propun sa organizam „o zi a papusii”, in care toti copiii  sa-si aduca papusile preferate, sa le cunoastem si sa le sarbatorim , ca si cand ar fi ziua lor!

ü      Anunt parintii sa le permita copiilor sa-si aduca papusa preferata , iar pentru a o putea prezenta in fata grupei  sa-i pregateasca , amintindu-le „de unde au papusa”, „cu ce ocazie a fost primita”, „ de ce o prefera”, si alte lucruri interesante despre jucaria adusa.

ü      Luand in calcul experienta sumara a copiilor de grupa mijlocie, imi propun sa antrenez in momentul final al zilei si copiii grupei vecine, grupa pregatitoare. Ma deplasez in sala lor de grupa si le adresez  invitatia de a participa la „sarbatoarea papusilor” pregatita de grupa mijlocie,  rugandu-i sa aleaga cateva cantece si jocuri pe care vor sa le prezinte si sa pregateasca desene, picturi cu copii si papusile lor, cu care vom organiza o miniexpozitie .

 

Ø      ACTIVITATI DE GRUP

    I.  Activitati pe zone de interes

      Biblioteca:

   *Aceasta este papusa mea ! – prezentarea in fata grupului a jucariilor aduse ;

   *Cauta imagini cu papusi si spune ce vezi !

Arta :

   *Coloreaza rochita papusii !( hasurari)

   * Infrumuseteaza hainutele papusii! ( decorare prin lipire)

Constructii:

                     *Oraselul papusilor!

Joc de rol:

   *De-a sarbatoarea! – aranjam masa de sarbatoare!

                                  - pregatim mancaruri alese!

                                  - cumparam cadouri pentru papusi, de ziua lor!

  II.    Educarea limbajului :  PAPUSA - memorizare

          Obiective :

-          sa asculte un text literar in versuri si sa retina ideile;

-          sa distinga sunetele din care sunt construite cuvintele si sa le pronunte corect;

-          sa memoreze poezia si s-o recite expresiv, respectand ritmul, intonatia;

-          sa traiasca afectiv relatia cu jucaria preferata;

  III.     Activitate practica: BALANSOARUL PAPUSII ( confectie )

            Obiective :

             -   sa cunoasca materialele de lucru

             -   sa le ansambleze cu ajutorul tehnicilor de lucru cunoscute, realizand tema ;

             -   sa finalizeze tema si sa pastreze acuratetea locului de munca;

             -   sa se implice afectiv in realizarea unei jucarii;

  IV.    Activitati complementare :  Sarbatorim ziua papusii !

Ø      SCENARIUL ZILEI

                        Pentru captarea atentiei copiilor si crearea motivatiei pentru atingerea obiectivelor propuse pentru ziua respectiva, educatoarea amenajeaza la „Biblioteca” un spatiu in care sunt expuse toate papusile aduse de copii. Ii invita toti copiii sa le priveasca si ii anunta  ca in aceasta zi vor cunoaste rand pe rand aceste papusi si povestea lor.  Tot acum afla ca vor invata o poezie despre papusa, vor confectiona  o jucarie – balansoar pentru acestea, si vor sarbatori  „ziua papusilor” impreuna cu copiii de la grupa pregatitoare.

                        Dupa ce s-a anuntat „tema zilei” s-a trecut la derularea invatarii. Fiecare copil a trecut sa lucreze la sectorul care l-a atras cel mai mult, iar educatoarea a monitorizat permanent dar discret desfasurarea, prezentand copiilor oportunitatile oferite de materialele existente si temele sugerate.

                        La „Biblioteca” , prin rotatie,  „s-au prezentat” toate papusile, s-au rasfoit carti de colorat  si povesti, jetoane,  in care erau imagini cu papusi, copiii fiind antrenati in citirea imaginilor si realizarea de conexiuni cu propriile lor jucarii si actiuni cu acestea.

Tot la „Biblioteca”, educatoarea le-a spus povestea fetitei nemultumita ca papusa n-o asculta , familiarizandu-i astfel cu continutul poeziei  ce urmeaza sa fie memorata. Li se recita poezia , apoi  toti copiii care doresc s-o invete sunt invitati sa li se alature, iar ceilalti sa-si continue realizarea sarcinilor incredintate la celelalte sectoare.

                        La „Arta”, sunt colorate cat mai vesel „rochite pentru papusi”, iar altele sunt decorate prin lipirea unor accesorii decupate de educatoare. In timpul lucrului, copiii discuta despre hainute personale sau ale papusilor care exceleaza prin culoare, frumusetea modelelor, etc.

                        La „Constructii”. Copiii construiesc din Lego, ARCO, Micul arhitect, mozaic, un „orasel vesel”, cu strazi, casute, rondouri cu flori, prin care sa –si plimbe papusile.

                        La „Jocul de rol”, pe cateva masute grupate, se aranjeaza tacamuri, vase cu „mancaruri ” realizate din materiale marunte, se merge la cumparat cadouri, se decoreaza masutele cu flori , lumanari, servetele, si,  de jur imprejur, pe scaunele sunt asezate papusile sarbatorite.

                        Dupa pauza de servire a gustarii, cu toata grupa, se realizeaza activitatea practica (confectie, Balansoarul), decorand  prin lipire partile laterale ale balansoarului si lipind cutia de chibrituri intre ele, sustinand bine, sa se lipeasca.

                        Sunt primiti apoi invitatii, de la grupa pregatitoare. Cu ajutorul educatoarei, copiii grupei mijlocii le arata ce au lucrat si  le explica ce s-a intamplat pana in acel moment al zilei. Desenele si picturile aduse de copiii mai mari, sunt asezate pe un panou, si sumar intuite in comun. Apoi , toti copiii canta pentru papusi („La multi ani”, „Buna dimineata, draga gradinita”, „Jocul cu papusa”) , executa „Jocul veseliei”si danseaza in jurul  jucariilor sarbatorite, pe melodii ritmice ( din filmul „Veronica” ).

Ø      Finalitatea zilei

   copiii sunt aranjati sa realizeze o fotografie care sa le aminteasca de   „sarbatoarea      papusilor”, pe care s-o puna in jurnalul grupei;

  li se ofera  „balansoarele- jucarii”,sa le ia acasa si sa mobileze „coltul papusii”;

 ♣ sunt invitati sa se gandeasca, „daca papusile ar putea vorbi, ce ar povesti despre aceasta zi ? ” , iar in zilele urmatoare sa spuna aceasta poveste → se creaza astfel posibilitatea de a dezvolta idei sugerate de scenariul zilei.

Ø      De retinut !

    programul zilei a curs firesc, evitandu-se fragmentarea specifica predarii traditionale, cu distinctii clare intre activitati;

         activitatea comuna de memorizare s-a facut in grup, la sectorul „Biblioteca”, iar activitatea practica s-a desfasurat frontal;

         la sfarsitul zilei, copiii au inregistrat achizitii comportamentale insemnate, ca :

             - si-au imbogatit reprezentarile despre rolul papusii in viata tuturor copiilor;

             - au comunicat in grup, au verbalizat in functie de contexte;

             - au actionat in comun pentru crearea cadrului specific unei zile de sarbatoare

             - au primit „invitati” si au invatat sa se comporte si sa stie sa se manifeste

                intr-o atmosfera de sarbatoare;

                             Exemplul 2    Tema de interes:,,IEPURELE”

            Dupa stabilirea inventarului de probleme, si a inventarului de materiale, educatoarea a trecut la aranjarea centrului tematic cu ajutorul copiilor.Pentru inceput, au folosit un iepuras de plus, adus de un copil, niste felicitari si niste imagini din ziare si reviste cu iepurasi, aduse de copiii din grupa,o blanita de iepure adusa de un parinte a unui copil si cartea cu povesti a educatoarei deschisa la povestea „Coliba iepurasului”. In prima zi de derulare a proiectului erau planificate urmatoarele activitati:

1.      Jocuri si activitati alese (etapa I): joc senzorial „Moale, aspru”, pentru sesizarea diferentelor (prin pipaire) dintre diverse tipuri de blana si piei provenite de la animale, joc de rol „De-a iepuroaica gospodina”, prilej cu care copiii vor pregati salate de morcovi si de varza pentru iepurasi, constructii din diferite materiale cu tema: „Cusca iepurasului”, jocuri de masa printre care: „Jocul umbrelelor” , joc puzzle „iepurasul”.

2.      Activitati comune(etapa a II-a): Observare ,,Iepurele’’(cunoasterea mediului) si Educatie fizica: Saritura cu desprindere de pe ambele picioare, joc de miscare: ‚,cursa iepurasilor”;

3.      Jocuri si activitati alese(etapa a III-a): Teatru de papusi: ,,Coliba iepurasului’’, joc cu text si cant: ,,Iepurasul tup”.

             Aceste activitati pot fii desfasurate integrat, dupa un scenariu bine gandit, elaborat de catre educatoare si care ar arata astfel:Copiii sunt invitati sa se aseze pe pernute si sa vizioneze un spectacol de teatru: ,,Casuta iepurasului”.Teatrul va fi prezentat de educatoare, pana la momentul in care iepurasul ramane fara casa si este azvarlit afara de vulpe.Pe fundalul plansetului iepurasului din poveste, un lucrator de la magazinul specializat in vanzarea de animale mici de casa va intra in clasa cu un iepuras,spunandu-le ca este chiar iepurasul din poveste.Educatoarea va folosi acest prilej pentru a deturna atentia copiilor si pentru a lasa copiii sa faca cunostinta cu iepurasul, sa discute despre el cu lucratorul care l-a adus, dar si intre ei, impartasindu-si din experientele proprii legate de intalnirea cu un iepuras.Se va pune un accent deosebit pe  invatarea activa si pe libertatea copiilor de a investiha, fiecare dupa dorinta si dupa posibilitati, ceea ce este de interes pentru ei.Educatoarea ii va invita sa treaca la colturile(ariile,zonele, centrele)din clasa unde gasesc materiale care au legatura cu iepurasul si sa desfasoare jocurile si activitatile sugerate de acestea.Astfel, unii vor desfasura jocul senzorial, altii jocul de rol,un alt grup, jocurile de masa, iar altii vor construii custi pentru iepurasi,timp in care, grupul de copii, asupra caruia se va opri educatoarea, va discuta cu aceasta si cu lucratorul de la magazin despre iepuras.Pe masura ce copiii de la centre isi termina sarcinile, pot sa se alature grupului central, unde pot aduce informatii suplimentare, aparute in urma desfasurarii activitatii de grup.In final, o discutie de grup, cu toti copiii stansi pe pernute in jurul iepurasului si cu posibilitatea de a-l mangaia fiecare si de a-l tine in brate putin, va stabili ceea ce stiu ei acum despre iepure.Drept multumire pentru iepuras, ca a fost cuminte si s-a lasat ,,studiat”, si pentru lucratorul care l-a adus si le-a spus atatea lucrurui interesante despre iepuras, copiii vor inetrpreta,impreuna cu educatoarea, jocul cu text si cant ,,Iepurasul tup”.Dupa un moment de pauza, copiii se vor intoarce la teatru,urmarind in continuare ce s-a intamplat cu iepurasul si casuta acestuia. ,,cocosul si pinten rosu”, personajul-cheie care ii reda iepurasului casuta, va fii acela care ii va invata si pe ei,iepurasii din grupa mare, sa sara corect. Dupa cel putin doua repetari, va avea lor ,,Cursa iepurasulor”.Startul va fii dat tot de cocos.Asadar,semnalul va fii: ,,cucurigu!”.Echipa castigatoare va avea dreptul sa se joace cu papusile-personaje ale teatrului prezentat.

       

     Exemplul 3

    Un alt exemplu de activitate integrata ar fi acela in care  obiective ale activitatilor comune planificate in cursul saptamanii sunt atinse in cadrul unor scenarii zilnice care includ fragmente de activitati sub un singur generic, care este, de fapt, o subtema a temei mari.Spre exemplu, tema saptamanii, pentru grupa copiilor de 5-6/7 ani, este ,,Padurea”, iar subtema folosita ca generic in una din zilele saptamanii, este ,,In excursie”.Scenariul va cuprinde fragmente de educatie muzicala si de educatie fizica, de activitate matematica si de educatie moral-civica, dupa cum urmeaza: Copiii sunt asezati pe covor, in pozitia intins pe spate cu ochii inchisi, si sunt invitati sa audieze ceva la casetofon.La casetofon se va auzi o inregistrare cu zgomote din natura(fosnet de frunze,ciripitul pasarelelor), toate pe un fundal muzical linistitor.In timpul auditiei, educatoarea va trece printre copii si le va sugera sa se relaxeze si sa incerce sa-si imagineze ca sunt intr-o padure,intr-o zi frumoasa de primavara ca soarele le mangaie fetele, ca sunt o multime de flori in jurul lor si ca miroase a iarba cruda.Dupa cinci minute, inregistrarea va fii oprita si educatoarea va mangaia cate un copil pe crestet, rugandu-l sa deschida ochii si sa spuna ce a vazut si ce a simtit in visul lui de o clipa.Dupa ce sunt ascultate impresiile a 3-4 copii, educatoarea va invita copii la o excursie, tot imaginara, prin aceasta padure.Astfel copii se vor alinia, isi vor pune rucsacurile in spate si, cu atentie vor pasi in cerc, in urma doamnei educatoare,executand diferite forme de mers si alergaremPrintre formele de mers si alergare se poate intercala jocul cu text si cant,,Cand am fost noi la padure”.In timpul excursiei copiii vor intalni obstacole (crengi,buturugi sau mlastini)pe care le vor trece cu grija si corect, rand pe rand.La un moment dat, ei vor ajunge intr-o poienita, unde se vor aseza pentru a se odihni.Aici educatoarea le va atrage atentia asupra florilor frumoase care ii inconjoara si ii va invita sa lucreze si ei cu flori asemanatoare acestora cu materialele pe care ea le-a luat in propriul rucsac(patrate de hartie glasata de diferite culori,foerfece,lipici).Fiecare copil va lucra la floarea lui,dupa cum doreste si simte,apeland la tehnica pe care o stapaneste cel mai bine.Florile vor fii puse de catre copii intr-un cos de rachita.Dupa ce au lucrat,copiii vor prepara si servi,impreuna cu educatoarea cartofi copti in jar(surpriza excursiei).Incep pregatirile: fiecare copil va fii invitat sa ia cate un cartof:un copil va numara baietii,iar altul va numara fetele, dupa care vor stabili care grup este mai numeros si cu cat anume(prin punere in corespondenta);copiii vor stabili daca numarul de cartofi detinuti de baieti este mai numeros decat cel al fetelor si cu cat;un copil va fii invitat sa descopere cati cartofi mai sunt in cos;pentru cartofii ramasi, copiii sunt invitati sa ofere solutii(daca vor fii impartiti,cum vor fii impartiti);fiecare copil va fii pus in situatia de a strange si aduce tot atatea crengute pentru foc cati cartofi au fost in plus in cos.Educatoarea asistata de copii, va aranja crengutele pentru foc,va aprinde focul si va discuta cu copiii despre aceste lucruri,subliniind niste reguli de comportare importante despre locul care se alege pentru un foc in padure,despre cum se face, intretine si pazeste focul,despre cum se foloseste el,despre cum ne comportam atunci cand suntem in preajma lui.Evident, experienta copiilor legta de aceste lucruri va fi si ea folosita in timpul discutiilor.Dupa prepararea cartofilor acestia vor fi serviti,tinand cont de alte reguli,stabilite si discutate cu copiii.Excursia va lua sfarsit o data cu intoarcerea spre casa, care se va face tot in sir ordonat dupa doamna educatoare si in pasi vioi,pentru a nu ne prinde ploaia.

          Exemplul 4

Tema ,,Flori de primavara’’

Subtema zilei ,,Ingrijirea florilor’’

Activitati alesejoc de creatie ,,La florarie’’

-                            -joc de constructie ,,Floricelele’’(mozaic)

-                           -stiinta-Experiment ,,De la samanta la planta”

                                         -Biblioteca –Convorbire cu sport ilustrativ(carte) ,,Cum ingrijim florile?”

               

                 Activitate comuna-Activitate matematica-Joc didactic ,,Alege si numara florile”

                 Activitate complementara-Activitati practice de ingrijire a florilor ,,Sa ingrijim florile”

 

            Aceste activitati pot fi desfasurate integrat dupa un scenariu bine stabilit de educatoare si care ar arata astfel:

            ,,Dupa servirea mesei de dimineata, am primit vizita unor copii de la grupa pregatitoare care au venit cu flori naturale si cosulete cu flori din carton pentru a-i lauda pe cei mici pentru frumoasa expozitie de desene cu flori realizata zilele trecute.Florile aduse au constituit prilejul de a ne ,,juca”cu ele,de a le alege in functie de diferite criterii si de a le numara.Practic a inceput desfasurarea jocului didactic matematic propus.La finalul acestuia am deschis o discutie despre ingrijirea florilor naturale pe care le avem.Apoi am invitat copiii spre ariile din sala de grupa,spunandu-le ca discutia despre ingrijirea florilor va fii continuata la cele doua arii.Stiinta si Biblioteca,unde ii astept sa discutam mai multe lucruri.Eu am ramas sa ghidez activitatea celor doua arii, iar copii pe rand, asa cum au dorit, dupa ce si-au desfasurat activitatea aleasa s-au grupat la aceste doua arii unde am continuat discutia despre ingrijirea florilor si am sadit lalele in ghiveci, asigurandu-le conditiile necesare.Cum copiii erau nerabdatori sa ingrijeasca florile sadite,le-am propus sa mergem pe holul gradinitei unde este o adevarata zona verde si sa ingrijim florile.Dotati cu stropitori, lopatele si carpe moi,pentru stergerea frunzelor si foarfece pentru taierea frunzelor uscate a urmat o adevarata companie de ingrijire a ghivecelor cu flori, lucru ce i-a incantat in mod deosebit pe copii.dar si pe parinti atunci cand le-am povestit.”

                                             Proiect didactic

DATA:

Grupa: pregatitoare

Tema:,,Cand, cum si de ce se intampla?”

Domenii implicate: Limba si comunicare

                                  Estetic si creativ

Subiect: ,,Surprizele  toamnei”

Mijloc de realizare: activitate integrata – joc didactic

Tipul activitatii: verificare si consolidare

Obiective de referinta:

      -sa-si imbogateasca vocabularul activ si pasiv pe baza experientei personale si/sau a relatiilor cu ceilalti si simultan sa utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;

      -sa intoneze expresiv si nuantat cantece;

      -sa compuna in mod original si creativ spatiul plastic.

Obiective operationale:

a) cognitiv-informationale:

-sa recunoasca fructele si legumele de toamna;

-sa desparta cuvintele in silabe;

-sa identifice numarul de silabe dintr-un cuvant;

-sa recunoasca sunetul initial al unui cuvant ;

-sa alcatuiasca propozitii corecte din punct de vedere gramatical;

-sa alcatuiasca ghicitori despre fructe si legume ;

-sa interpreteze clar si expresiv cantece de toamna ;

-sa realizeze lucrari plastice sau practice folosind diferite tehnici.

b)psiho-motorii:

-sa coreleze numarul de silabe cu bataia ritmica din palme(auditiv) sau cu podul palmei sub barbie (tactil);

-sa manuiasca materialele puse la dispozitie.

c)afective:

-sa participe constient la activitate ;

-sa aprecieze frumusetile si bogatiile toamnei ;

-sa traiasca bucuria jocului si a recompensei ;

Sarcini didactice:- perceperea si pronuntarea clara a silabelor,a grupurilor  de silabe, alcatuirea de propozitii ;

-  identificarea sunetelor initiale ale unor cuvinte sugerate de imagini ;

-         formarea de ghicitori despre fructe si legume de toamna ;

-         interpretarea expresiva a unor cantece de toamna ;

-         realizarea unor lucrari practice sau plastice.

Regulile jocului: Conducatorul jocului va comunica pe rand sarcinile primite in plicul trimis de Zana Toamna :

                            -sa denumeasca imaginile, sa desparta cuvinte in silabe, sa alcatuiasca propozitii, sa alcatuiasca ghicitori despre fructe si legume ;

                            - sa interpreteze corect si expresiv cantece,

                            - sa realizeze lucrari practice si plastice folosind diferite  tehnici.

Elemente de joc: Surpriza, aplauzele, ghicirea, manuirea materialului.

Strategia didactica:

a)Metode si procedee: Expunerea, conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, jocul, brainstorming-ul.

b)Mijloace didactice: cos cu fructe si legume de toamna, scrisoare, tabla magnetica, jetoane, rame-tablou, frunze, seminte, fructe si legume din ipsos, acuarele, pensule, aracet, recompense.

Organizarea jocului: Frontal, individual, pe echipe, pe grupe.

Durata: 40 - 45 min.

BIBLIOGRAFIE: ,,Noul curriculum national pt Invatamantul prescolar”

                                2008

Evenimentul didactic

Continutul stiintific

Metode si procedee

Evaluarea

Moment organizatoric

Asigurarea climatului necesar desfasurarii activitatii.

-

Captarea atentiei

Se va face printr-o ghicitoare:

,,Au plecat spre tari cu soare

Pasarile calatoare,

Caci la noi e frig si ploua.

Vantul bate cu putere

Frunzele-au cazut si ele.

In camara adunate

Stau la sfat fructele coapte

Nu este greu de ghicit

Ce anotimp a sosit ? ,,

Li se va prezenta copiilor scrisoarea trimisa de Zana Toamna, precum si motivul pentru care a fost trimisa aceasta copiilor.(se poarta o scurta conversatie pe aceasta tema)

Expunerea

Conversatia

 

Apreciere verbala asupra comportamentului copiilor

Enuntarea scopului si a obiectivelor

Se anunta tema activitatii si apoi se explica, in termeni accesibili copiilor, obiectivele propuse pentru realizare.

Copiii asculta cu atentie si interes explicatiile educatoarei.

Expunerea

explicatia

-

Prezentarea optima a continutului

Se prezinta copiilor regulile jocului si elementele de joc, se intuieste materialul didactic necesar:

1.Educarea limbajului:

Educatoarea va scoate din plic un biletel si va citi copiilor una din sarcinile trasate de Zana Toamna:

-sa denumeasca fructele si legumele din cosulete, sa desparta cuvintele in silabe, sa recunoasca sunetul initial al cuvantului si sa alcatuiasca propozitii cu acel cuvant, apoi sa compuna ghicitori despre fructe si legume.

Educatoarea va explica modul de desfasurare al jocului:

-cosuletul cu fructe si legume va trece din mana in mana si se va opri la semnalul dat de educatoare. Copilul la care s-a oprit cosuletul, va scoate un fruct sau leguma, va denumi, va desparti in silabe, apoi alti copii vor alcatui cate o propozitie cu acel cuvant.Actiunea se va repeta de cateva ori, apoi la sfarsit educatoarea va solicita copiii sa compuna ei ghicitori despre fructul sau leguma preferata.

Copiii care  raspund corect sunt aplaudati si primesc recompense.

Se va recita apoi poezia ,,Toamna” de D.Botez.

 2.Educatie muzicala:

Educatoarea va scoate din plicul Toamnei o alta surpriza:

-Zana Toamna doreste sa vada daca toti copiii stiu sa cante frumos, si mai ales daca au invatat cantece despre toamna.

Se vor face ex de incalzire a vocii: ex de respiratie, ritmice si melodice.

Se va interpreta cantecul ,,Toamna a intrat in casa” (frontal), apoi se va trece la interpretarea  acestuia pe roluri (fete si baieti, sub forma unui dialog muzical).

Ca recompensa, vor primi jetoane reprezentand fructe sau legume, pe care le vor folosi la urmatoarea etapa a activitatii.

3.Activitate practica / Educatie plastica:

Educatoarea va solicita copiii ca de aceasta data sa faca ei o surpriza Toamnei: sa ii pregateasca un mic dar.

In functie de jetonul primit mai devreme, se vor grupa la masute - unii vor realiza un tablou de toamna din frunze, seminte, boabe  pe care le vor lipi pe ramele din ipsos sau pe carton colorat, altii vor picta fructe si legume din ipsos (acestea vor avea magnet si vor putea fi puse pe tabla magnetica).

Se va organiza o mica expozitie cu lucrarile copiilor.

expunerea

Explicatia

Exercitiul

Expunerea

Exercitiul

Explicatia

Exercitiul

Capacitatea de insusire a sarcinilor de lucru

Aprecierea raspunsurilor

Aprecierea interpretarii muzicale

Aprecierea lucrarilor practice / plastice

Asigurarea conexiunii inverse

 (feed-back-ul)

Incheierea activitatii

Se va adresa copiilor intrebarea: ,,Ce credeti ca s-ar intampla daca nu ar mai exista fructele si legumele?”

Se vor face aprecieri privind activitatea copiilor, raspunsurile lor, participarea la activitate, se vor solicita copiii sa spuna ce parere au ei despre modul in care s-a desfasurat activitatea, ce le-a placut, ce nu le-a placut.

-toti copiii primesc recompense (diplome).

Brainstorming-ul

conversatia

Aprecierea raspunsurilor originale

apreciere verbala

autoevaluarea

        

            PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 23 OCTOMBRIE 2008

GRUPA: MARE

EDUCATOARE: Albu Violeta

TEMA Cand/cum si de ce intampla?

SUBTEMA: Toamna, toamna harnica si de daruri darnica!

TEMA ZILEI: Camara greierasului( activitate integrata)

 ALA Constructii: „ Ladite mari si mici pentru fructe si legume”

             - Stiinta  Etichete pentru borcane

            -- Arta: „Fructe si legume”( snuruire)

           --Joc  de miscare in aer liberCosuletul”

ACTIVITATI PE DOMENII EXPERENTIALE:

DLC --  Ce stii despre mine?”( joc didactic)—Activitate pe grupuri mici

DEC-- Cosul cu fructe si legume( Desen, pictura)

DURATA: o zi       

                                                               

ALA- COMPORTAMENTE URMARITE:

Constructii

Ø     reda din piesele de constructii imaginea unor ladite, respectand cerinta: mari si mici

Stiinta

Ø      numara constient in limitele 1-5;

Ø      raporteaza corect numarul la cantitate;

Ø      utilizeaza deprinderile practice in realizarea etichetelor;

Arta

Ø     - snuruiesc corect ,  introducand firul de jos in sus;

  Joc distractiv :

Ø      se joaca, respectand regulile jocului de miscare;

Ø      isi consolideaza deprinderile motrice invatate: mers si  alergare

 

OBIECTIVE DE REFERINTE VIZATE

 DLC

Ø                              sorteaza imaginile dupa criteriul fructe/legume/ fenomene specifice;

Ø                              denumesc corect fructele si legumele prezentate in imagini

Ø                              alcatuiesc propozitii corecte din punct de vedere gramatical, cu cuvintele date;

Ø                 rezolva corect fisa de lucru;

 DEC

Ø                  Sa identifice, denumindu-le, fructele si legumele redate in poezie 

Ø                  sa respecte regulile tehnicii 6/5/3( sa deseneze in grup 6 copii, 3 elemente, in 5 minute)

Ø                  sa completeze compozitia plastica cu elemente specifice culorii fiecaruia;

Ø                  sa aplice culoarea pe suprafete libere cu ajutorul pensulei

Ø                  sa propuna posibilitati de valorificare a lucrarilor( expozitie)

STRATEGII DIDACTICE:

v     Metode si procedee: conversatia, explicatia, exercitiul, problematizarea, jocul, Metoda Ciorchinelui, Tehnica 6/5/3

v     Resurse materiale: rafturi, cosuri, etajere, jetoane  legume, jetoane fructe, imagini specifice toamnei,  hartie creponata, instrumente de scris, lipici,  piese de construit, snur, medalioane, servetele umede, stimulente

FORME DE ORGANIZARE:

Activitatea intregii grupe, impletita cu cea pe grupuri mici si individuala

ELEMENTE DE JOC: greieras,  caseta cu cantecul greierasului,

EVALUARE: expozitie cu lucrari, amenajarea camarii greierasului, autoevaluarea copiilor prin tehnica plusurilor si a minusurilor     

BIBLIOGRAFIE

n      Ghid pentru Proiecte tematice”, Editura Humanitas, 2005

n      „ Curriculum pentru invatamantul prescolar—3-6/7 ani”—2008

n      Metode interactive de grup—ghid metodic”, Editura Arves

SCENARIUL ZILEI

      Intalnirea de dimineata se realizeaza printr-un joc intitulat „ Telefonul Toamnei”. Noutatea zilei va fi aparitia Greierasului care canta „ Balada unui greier mic” si care cere ajutorul copiilor. Copiii participa la o scurta conversatie despre ceea ce i s-a intamplat greierasului si cum il putem ajuta. Educatoarea descopera impreuna cu copiii sarcinile de la sectoare, explica ce au de facut, copiii isi aleg sectorul preferat.  La sectorul Stiinta ne asteapta Camara plina cu borcane, dar care trebuie etichetate pentru a le putea deosebi. Pe fiecare capac observam o cifra si o leguma sau un fruct. Copiii trebuie sa coloreze tot atatea fructe sau legume cat arata pe borcan, apoi sa le lipeasca pe eticheta si eticheta pe borcan. La sectorul Constructii copiii sunt indrumati sa construiasca ladite mari si ladite mici pentru fructe si legume. La  sectorul Arta snuruiesc fructe si legume pe care apoi le vor aseza in camara greierasului ca sa fie cat mai frumoasa si mai primitoare.

Pentru ca Greierasului nostru nu i-a placut altceva decat sa cante, la sectorul Biblioteca, il vom invata totul despre fructele, legumele  si chiar unele aspecte de toamna printr-un joc „ Ce stii despre mine”.

Varianta 1-- Copiii sunt indrumati sa lucreze in perechi cate 2. In mijlocul mesei va fi asezata o imagine de toamna, iar langa ea, alte 3 imagini reprezentand fructe, legume si aspecte specifice anotimpului toamna. Copiii vor fi indrumati sa sorteze si apoi sa aseze jetoanele fiecare la imaginea potrivita.

Varianta 2: educatoarea solicita copiilor sa formuleze cate o propozitie( sa spuna ceva despre ceea ce reprezinta jetonul respectiv)

Varianta 3: copiii primesc o fisa care are ca sarcina descoperirea elementului necorespunzator, pe care il vor taia cu o linie si colorarea elementelor specifice toamnei.

Copiii isi aleg initial sectorul unde vor sa-si desfasoare activitatea, urmand sa se roteasca la sectoare.

 Dupa ce vom umple camara greierasului vom incerca sa o aranjam cat mai frumos. Pentru aceasta vom desena si picta Cosulete cu  fructe si legume. Educatoarea motiveaza alegerea temei printr-o poezie primita de la Greieras, intitulata „Carnavalul toamnei”. Copiii sunt impartiti pe 2 sectoare: 1 sector va desena cu carioca, iar celalalt sector va picta. I sector va desena prin Tehnica 6/5/3, ceilalti vor picta fiecare pe foaia lui. Prin tehnica 6/5/3, copii vor colora cosuletul fiecare cu alta culoare, fiecare va desena intr-un interval de 5 minute, 3 elemente( fructe sau legume). Foaia se roteste de la stanga la dreapta, pana ajunge la copilul de unde a plecat.  Pentru o  evidenta mai clara a participarii fiecarui copil, isi vor alege la inceputul activitatii o singura culoare cu care vor lucra, diferita de a celorlalti copii din grupa. Pentru a marca scurgerea timpului educatoarea va folosi cantecul greierasului. 

Greierasul este foarte bucuros deoarece camara lui este acum plina si pe deasupra este si foarte frumos aranjata cu desenele copiilor si le propune acestora sa se joace impreuna un joc de miscare in curtea gradinitei intitulat „Cosuletul toamnei”. Pentru ajutorul oferit si pentru munca depusa, greierasul imparte copiilor stimulente.

FINALITATEA ZILEI: afisarea lucrarilor realizate de copii, autoevaluarea copiilor prin tehnica plusurilor si a minusurilor

MOMENTELE PROIECTARII DIDACTICE au fost respectate in totalitate:

Ø     Captarea atentiei a fost realizata prin surpriza—greierasul si cantecul lui

Ø     Reactualizarea cunostintelor dobandite anterior a fost asigurata in conversatia de la inceput, in care am stabilit impreuna cu copiii cu ce umplem Camara Greierasului.

Ø     Conducerea invatarii se realizeaza in maniera integrata, urmarindu-se realizarea obiectivelor, punandu-se accentul pe lucrul in echipa.

Ø     Feed-back-ul se realizeaza prin lucrarile originale realizate de copii, borcanele etichetate corespunzator  si asezate in camara

Ø     Incheierea activitatii consta in acordarea stimulentelor de catre greieras ca multumire pentru ajutorul acordat.

CONCLUZII

Activitatea integrata lasa mai multa libertate de exprimare si actiune atat pentru copil cat si pentru educatoare.Copilului i se ofera o gama larga de oportunitati pentru a-si exersa invatarea activa.Prin aceste activitati se aduce lejeritate si mai multa concurenta procesului didactic, punandu-se un accent deosebit pe joc, ca metoda de baza a acestui proces.De asemenea, activitatea integrata, se dovedeste a fii o solutie pentru o mai buna corelare a activitatii de invatare cu viata sociala si culturala.

            Abordarea integrata a activitatilor promoveaza invatarea centrata pe elev, acesta  beneficiind de :

·         mai multa libertate de actiune;

·         posibilitati de a se manifesta natural;

·         oportunitati de a se implica in pregatirea activitatilor cautand si aducand diferite

                         materiale de acasa;

·         sporirea increderii in propriile posibilitati, devenind capabili sa indeplineasca sarcinile ce si le-au ales sau li s-au incredintat;

·         educarea capacitatii de a colabora cu co-varstnicii, de a lucra in grup, de a ajuta la indeplinirea sarcinilor echipei;

            Educatoarea, preocupata sa conceapa scenarii care sa ofere situatii de invatare interesante pentru copii are urmatoarele oportunitati:

·         cunoaste mai bine copii;

·         incurajeaza diferite tipuri de comportament, depisteaza altele nedorite;

·         poate aplica metode noi, activ-participative;

·         stabileste relatii de tip colaborativ cu celelalte educatoare si grupe din unitate, cu parintii copiilor.

            Acest tip de organizare a activitatilor, stimuleaza formarea grupurilor in functie de interese, stimuleaza increderea in sine si in puterea colectiva, dorinta individului de a se face util celorlalti, participarea feicaruia dupa posibilitati si preferinte, stimuleaza curiozitatea si interesul pentru activitate.

          Ideile interesante de scenarii, pun in valoare potentialul creativ al cadrelor didactice, confruntate mereu cu situatii inedite si imprevizibile.

         Indemnul nostru in abordarea, intelegerea si aplicarea noului curriculum este :

! Incercati, indrazniti ,mai mult, iesiti din vechile tipare si veti fi multumite si surprinse de dumneavoastra si de rezultatele copiilor!!!

BIBLIOGRAFIE

Ionescu,M.- Managementul clasei, Ed.Humanitas Educational,Buc.,2003;

Popovici,St. – Pedagogie alternativa, Ed. Pollirom, 2001;

Preda,V. – Metoda proiectelor la varste timpurii, Ed. Miniped, Buc., 2002;

Preda,V. si colectivul – Ghid pentru proiecte tematice, Ed. Humanitas Educational, 2005;

Bocos, M  -Instruire interactiva-“Repere pentru reflectie si actiune”, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2002                                                                                                                   Glava ,A si C           -Introduceri in pedagogia prescolara, Ed.  Dacia,  Cluj-Napoca,  2002

       Ionescu, -Demersuri creative in predare si invatare, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000

       Lespezeanu,M-Traditional si modern in invatamantul prescolar,ED.Omfal Esential,Bucuresti,2007;

       Revista invatamantului prescolar, NR 3-4/2008;

 

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3571
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved