Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CULTURA DE CEAPA - CULTURA CEPEI CEACLAMA SAU DIN SAMNTA

Agricultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



CULTURA DE CEAPA

1 PARTICULARITATI BIOLOGICE SI BOTANICE

Din punct de vedere al tehnologiei de cultura, ceapa poate fi bienala, calcealma si de apa si trienala, ceapa de arpagic.



In cazul cepei bienale , in primul an are o dezvoltare vegetativa, prin cresterea unui bulb si a frunzelor verzi, iar in al doilea an, in urma vernalizarii, emite tulpinile florifere, cu flori fructe si seminte. Ceapa trienala, se caracterizeaza prin cresteri vegetative pe parcursul a doi ani, in primul an formeaza un bulbde dimensiuni mici- arpagicul si frunze verzi, iar in al doilea an, din arpagic ia nastere bulbul si partea aeriana formata din tulpina falsa si frunze verzi si deabia in anu al treilea fructifica, obtinundu-se semintele. Rasarirea si cresterea plantelor de ceapa, se realizeaza prin parcurgerea mai multor stadii de dezvoltare. Bulbul, de marimii de la 2 la 200 g, are forme sferic, sferic-turtit, sferic-alungit, ovoid, tronconic si culori (frunzele pergamentoase pot fi albe, galbene, portocalii, ruginii, violacee) diferite, rezulta din modificarea frunzelor prin ingrosarea lor la baza, ca urmare a depunerii substantelor hranitoare de rezerva. Acesta prezinta in partea bazala, tulpina propriuzisa, sub forma unui disc, pe care se gasesc prinse, pe partea inferioara radacinile fibroase, slab dezvoltate, care exploreaza un volum redus de sol de 0,25 mc, iar pe cea superioara, frunzele, frunze si muguri. La bulbul matur frunzele exterioare, in numar variabilsi cu grad de aderenta difrtit, sunt pergamentoase si au rolul de protejare a frunzelor carnoase si a mugurilor de factorii externi.

Frunzele carnoase sunt cilindrice si sub forma de conuri, acestea adapostind unul sau mai multi muguri, initial vegetativi, in faza de repaus, apoi devin generativi si activi, in urma vernalizarii si din ei se dezvolta tulpinile florifere. Partea aeriana a plantei este reprezentata de frunzele tubulare, de culoare verde inchis.

Tulpina florifera are inaltimea de 0,50-1,50 m este fistuloasa, fusiforma si se termina cu o inflorescenta globuloasa, acoperita cu o membrana subtire de culoare alb-verzuie, care se rupe in preajma infloritului.

Florile in numar de 300-800 in inflorescenta sunt mici, alb-verzui, hermafrodite cu polenizare alogama, entomofila iar fructele sunt capsule albe triloculare, care contin 3-6 seminte. Semintele se maturizeaza in 15-20 zile in inflorescenta, sunt mici, negre, triedrice cu o scobitura, caracteristica pe una din fete, iar in varf cu o stirbitura semicirculara, lucioase cu tegumentul tare si bogate in uleiuri eterice. Au facultatea germinativa de 75-80% si se pastreaza 2-3 ani.

2 RELATIILE CU FACTORII DE VEGETATIE

Ceapa pe parcursul fazelor sale ontogenetice manifesta pretentii diferite fata de caldura. Temperatura minima de incoltire este de 2-4 grade C, cea optima de 18-20 grade C, plantele tinere bine inradacinate, pot rezista la temperaturi de - 8 - 10 grade C, iar bulbii pana la - 20 grade C. Pentru formarea si cresterea frunzelor verzi optimul caloric este de 18-24 grade C si pentru formarea, cresterea si maturarea bulbilor, de 25-30 grade C. Nivelul termic cuprins intre 3 si 15 grade C, determina vernalizarea mugurilor, vegetativi din bulb si formarea tulpinilor florifere, iar temperatura de 35 grade C, conduce la devernalizarea anulandu-se in acest fel fructificarea.

Fata de lumina, ceapa are pretentii mari atat in ce priveste intensitatea luminoasa cat si durata de iluminare. Cultivata in locuri neisorite, umbrite, nu formeaza bulbi , ci numai frunze verzi, numeroase si de dimensiuni mari. Ceapa este o planta de zi lunga avand nevoie pentru cresterea bulbului de 14-16 ore de lumina pe zi. In conditii de zi scurta de 8-9 ore se prelungeste cresterea frunzelor in detrimentul formarii bulbului.

Cerintele fata de apa sunt relativ mari, nu prin consum, care este redus ci datorita sistemului radicular superficial si care exploreaza un volum mic de sol, acestea fiind, in functie de fenofaza, de 80-90 % din capacitatea de camp in perioada de rasarire si crestere a radacinilor si frunzelor, de 70-80 %, in timpul formarii si cresterii bulbului si de 60-70 %, pe parcursul maturarii bulbului.

Consumul specific de elemente minerale pentru o tona de bulbi, de 3,4-4 kg N, 1,0-1,5 kg P2O5, 4,0-4,8 kg K2O, 2,4kg CaO, 0,8 kg MgO, care poate fi asigurat din rezerva naturala a solului si din ingrasaminte minerale, cele organice nefiind indicate inanul de cultura. Elementele K si Ca maresc capacitatea de pastrare a bulbilor in timpul depozitarii, in timp ce excesul de N, o micsoreaza, iar microelementele B, Zn, Mn au un efect deosebit asupra plantei in general.

Pentru cultura de ceapa cele mai bune soluri sunt cele usoare sau mijlocii, cu textura nisipo-lutoasa sau luto-nisipoasa, care sa se zvinte si incalzeasca repede pentru a permite semanatul primavara cat mai devreme, structurate, permeabile, pe care sa nu balteasca apa, cu buna capacitate de retinere a apei, insorite, fertile, bogate in humus cu ph-ul neutru si nu formeaza crusta.

3 TEHNOLOGIA DE CULTURA

1) CULTURA CEPEI CEACLAMA SAU DIN SAMNTA

a) Soiuri - sau creat soiuri sau hibrizi ce au perioade de vegetatie cuprinse intre120-140 zile, la care bulbii sunt de marime mijlocie, uniformi, cu buna compacticitate si aderenta a frunzelor pergamentoase, , care permite recoltarea mecanizata si le confera capacitate ridicata de pastrare, rezistenti la atacul bolilor si daunatorilor, dar si la diferentierea si emiterea de tulpini florale, cu potential productiv ridicat si un continut sporit in substanta uscata.

b) Plante premergatoare - culturile premergatoare bune pentru ceapa ceaclama sunt cele care au fost fertilizate cu gunoi de grajd, de tomate, ardei, castraveti, pepeni, varza, cartofi, fasole, care parasesc devreme terenul si il lasa curat de buruieni, bine structurat, astfel incat sa poata fi pregatit corespunzator si in timp util in vederea semanatului. Se recomanda sa nu revina pe aceeasi suprafata decat dupa 4-5 ani pentru a evita proliferarea nematozilor si altor daunatori.

c) Pregatira terenului - lucrarile terenului se executa cu atentie pentru realizarea unui pat germinativ optim care care sa asigure rasarirea in bune conditii si cat mai uniforma a culturii de ceapa ceaclama. Pentru culturile infintate vara (august) si toamnatarziu, in pragul iernii (neiembrie), lucrarile sunt aceleasi deosebindu-se numai prin perioada cand se executa, care trebuie sa fie in preajma semanatului.

- desfintarea culturii anterioare

- irigarea de aprovizionare, daca terenulnu prezinta nivelul de umiditate corespunzator in vederea unei bune pregatiri a patului germinativ.

- nivelarea de intretinere.

- fertilizarea de baza, cu o treime din cantitatea necesara de ingrasaminte minerale cu P si K/ ha, stabilita in functie de consumul specific al plantei productia planificata, rezerva din sol, metoda de irigare, orientativ 30 kg/ha P2O5 si 40 kg/ha K2O.

- aratura adanca la 25-30 cm, urmata imediat de maruntire si pregatirea patului germinativ prin afanarea solului pe adancimea de samanat.

- modelarea in brazde inalte cu latimea la coronament de 104 cm si ecartamentul tractorului de 150 cm.

- tasarea usoara a coronamentului brazdei de tavalugire care sparge si eventuala crusta formata.

Pentru culturile infintate primavara devreme (martie), lucrarile se efectueaza in doua etape, toamna si primavara

Toamna se executa toate lucrarile prezentate mai sus.

Primavara se continua cu:

- maruntirea si pregatirea patului germinativ, cand se completeaza si ingrasarea de baza, prin administrarea a inca o treime din necesarul de ingrasaminte cu P,K si N, dupa care terenul se modeleaza in brazde inalte.

d) Infintarea culturii - cultura se infinteaza direct in camp

- epoca de semanat sfirsitul lu august - inceputul lu septembrie, cand plantele vor ierna bine inradacinate, avand inaltimea de 15 cm si grosimea unui creion.

- in pragul iernii in functie de zona geografica in cursul lunii noiembrie cultura iernand sub forma de samanta negerminata.

- primavara foarte devreme imediat ce se poate intra pe teren si temperatura solului a ajuns la 2-3 grade C.

- cantitatea de samanta necesara la ha fiind de la 6-8 kg pentru o desime de 550-650 mii plante pe ha.

- se seamana pe randuri la adancimi de 2-2,5 cm pentru cultura infintata toamna si la 1,5 - 2 cm pentru cea infintata in primavara. In cazul in care la semanat nu s-a tasat solul, se recomanda lucrarea de tavalugire a semanaturii pentru un contact mai bun intre seminte si sol.

Pentru suprafete mici, lucrarea de semanat se efectueaza manual, in randuri echidistante, la 25 sau 30 cm adancimea de 2 cm, distanta pe rand fiind in functie de marimea bulbilor pe care dorim sai obtinem.

e) Lucrarle de ingrijire

1) lLucrarile de ingrijire generale

- La culturile infintate din vara sau toamna se instaleaza papazapezi, pentru retinerea zapezii pe teren, iar in cazul de baltire a apei pe portiuni mai joase se iau masuri de evacuare.

- Erbicidarea preemergenta, dupa semanat este deosebit de importanta, durata de rasarire a cepei fiind lunga de 10-20 zile, in functie de temperatura solului, precum si erbicidarea postemergenta.

- Completarea golurilor, dupa rasarire, se poate efectua, cu samanta umectata sau preincoltita, precum si cu plantute rezultate in urma raritului.

- Prasile intre randuri, mecanice sau manuale, pe suprafete mici, se executa de cate ori este nevoie pentru a mentine solul afanat, aerat si fara crusta.

- Irigarea culturii trebuie sa se faca cu norme mai mici de apa 250-300 mc/ha, dar mai des, pentru a mentine umiditatea optima din sol, pe faze de vegetatie, cele mai mari cerinte fiind in perioada de crestere a bulbului in lunile iunie-iulie. In medie, pe intreaga perioada de vegetatie se aplica 6-8 udari. Cu circa 2-3 saptamani inainte de data recoltarii, se sisteaza udarile.

- Fertilizarea faziala se aplica de doua ori prima cand plantele au 4-5 frunze (in luna mai), cu din cantitatea de azot necesara si potasiu sub forma de KCl, iar a doua, la inceputul formarii bulbilor (in luna iunie), cu cealalalta orientativ 100kg/ha azot si 80kg/ha K2O.

Cantitatile mari de azot precum si aplicarea lui mai tarziu, prelungesc perioada de vegetatie, intarzie maturarea bulbilor si reduc capacitatea de pastrare a acestora, in timp ce elementul potasiu, aplicat in stadiu tanar la ceapa, imbunatateste calitatea bulbilor si prelungeste durata lor de pastrare.

Carenta in azot sau/si potasiu se manifesta prin culoarea verde deschis cu varful brun a frunzelor.

- Combaterea bolilor si daunatorilor trebuie efectuata cu mare grija si responsabilitate tratamentele incorecte si neexecutate la timp, pot distruge plantele in timpul vegetatiei sau in perioada de pastrare.

Boli - mana tratamentul se aplica la avertizare sau cand se observa o coloratie cenusiu palid a frunzelor, aplicate prin stropiri la inaltimea de 25 cm, de mai multe ori, la intervale de 7-10 zile, putregaiul cenusiu se recomanda cel putin doua tratamente cu 6 si respectiv 3 saptamani inainte de recoltare. Musca cepei se combate prin aplicarea primului tratament la avertizare, impotriva adultilor, din generatia intaia, si a celui de al doilea tratament la avertizare impotriva generatiei a generatiei a doua a. Cu 15-20 zile inainte de recoltare, nu se mai aplica tratamente fito-sanitare.

- Lucrarile de ingrijire speciale

- Raritul pe rand, in cazul in care plantele nu au asigurat spatiul de nutritie optim cand plantele au 3-4 frunze, la distante de 3,5-4 cm, pentru o desime de 660-760 mii plante pe ha si la 2,5-3 cm pentru realizarea a 880-1060 mii plante/ha.

f) Recoltarea bulbilor are loc in perioada sf lunii august jumatatea lunii septembrie cand 65-80 % din plante s-au inmuiat in zona bazala a tulpinii false si aceasta s-a culcat la pamant. In cazul in care acest proces nu are loc sau se manifesta la un numar mic de plante, fie datorita vremii racoroase si umede fie a unor doze mari sau aplicarii tarzii de ingrasaminte cu azot se culca planta la pamant prin tavalugire deoarece intarzie recoltatul influenteaza negativ calitatea productiei si capacitatea de pastrare a bulbilor fiind expusi la incoltire si la atacul bolilor.

2) CULTURA CEPEI DIN ARPAGIC

Are urmatoarele aspecte:

- Pentru plantarea arpagicului, nu se impune realizarea unui pat germinativ foarte bine maruntit, cu umiditate constanta si ridicata, care sa nu formeze crusta si sa nu se imburuieneze timp de 15-18 zile.

- Plantele se dezvolta la inceput repede, pe baza cantitatii mari de hrana din arpagic de 200-300 ori mai mult decat in seminte, astfel ca acestea sunt mult mai rezistente la actiunea negativa a factorilor de mediu, mai ales la un regim de umiditate mai scazut, a imburuienarii si atacului de boli si daunatori.

- Se poate realiza de la infintarea culturii distanta optima intre plante pe rand ne mai fiind nevoie de lucrarea de rarit.

Tehnologia de cultura cuprinde doua etape care se desfasoara pe parcursul a doi ani

In primul an se produce arpagicul ca material de plantare, iar in urmatorul an, se realizeaza cultura pentru obtinerea bulbilor de consum.

Soiurile de ceapa de arpagic se caracterizeaza prin potential productiv ridicat calitate superioara si o buna capacitate de pastrare peste iarna.

A) Producerea rasadului

Plantele premergatoare si pregatirea terenului sunt similare cu cele de la ceapa calcealma.

a) Infintarea culturii se realizeaza prin semanat direct in camp, primavara cat mai devreme, cand in sol temperatura este de 2-3 grade C, 10-20 martie.

Lucrarea se executa pe suprafete mari cate 7 randuri echidistante pe coronamentul brazdei inalte de 104 cm, la 15 cm intre ele, adancimea de semanat fiind de 1,5-2 cm, iar necesarul de samanta de 80-100 kg pe ha.

b) Lucrarile de ingrijire sunt in mare parte aceleasi cu cele de la ceapa din samanta cu unele partiularitati ce tin de desimea foarte mare a plantelor la unitatea de suprafata si de distanta mica intre randuri.

Recoltarea se efectueaza cand tulpina falsa se inmoaie si cade la pamant iar varful frunzelor este uscat pe o portiune de 3-4 cm in perioada iulie inceput de august.

B) Producerea bulbilor pentru consum

Plantele premergatoare si pregatirea terenului sunt aceleasi ca la ceapa cealcama cu deosebirea ca se aplica o erbicidare ppi, atat la culturile infintate din toamna, cat si cele din primavara. Pentru a determina devernalizarea mugurilor se recomanda ca inainte de plantare arpagicul sa se trateze cu temperatura de 26 grade Ctimp de 8-12 saptamani sau de 35 grade C, 10-15 zile arpagicul de calitatea intaia si 20-30 zile cel de calitatea a doua a.

a) Infintarea culturii se poate realiza in functie de zona geografica, si calitatea arpagicului, in mai multe epoci.

- Epoca de toamna 10 sept - 1 oct se recomanda pentru zona de sud si de vest ale tarii pentru arpagicul de calitatea intaia, iar pentru cel de calitatea a doua in cursul lunii octombrie.

- Epoca din primavara cat mai devreme nu mai tarziu de 20 martie.

Adancimea optima fiind de 3-5 cm, natura solului si momentul plantarii.

Cantitatea de material de plantare intre 800 si 1300 kg/ha.

Distantele de plantare 28 cmintre randuri si 3,5 cm intre plante pe rand

b) Lucrarile de ingrijire

In cea mai mare parte aceleasi cu cele de la ceapa de samanta.

- Erbicidarea efectuata dupa plantare se poate realiza cu produse premergente.

- Numarul de udari este mai redus, fiind suficiente , in conditii meteorologice normale 3-5, care se vor efectuape parcursul dezvoltarii bulbului si se vor sista cu 2-3 saptamani inainte de recoltare.

Recoltarea se poate efectua in intervalul iulie-august.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6046
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved