Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI iN CURS DE EXECUTIE

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



CONTABILITATEA STOCURILOR

SI A PRODUCTIEI iN CURS DE

EXECUTIE



S.C. " DOOFERM " S.A. BISTRITA-NASAUD

Are sediul social in Romania, municipiul BISTRITA-NASAUD, str. Izvorului nr. 41;

Este inregistratata la Camera de Comert si Industrie - Oficiul Registrului Comertului - Municipiul BISTRITA-NASAUD cu numarul K4I/3100/ 2002 la data de 25.05.2002;

Are codul fiscal numarul. R4731041/2002;

Este o societate comerciala pe actiuni (112.000 actiuni nominative in valoare nominala de 1 leu fiecare);

Capital social de 112.000 lei.

Obiect de activitate principal :

productie in domeniul industriei alimentare si industrializarea produselor agricole si alimentare;

comercializarea produselor agroalimentare prin depozite si retea de magazine proprii ;

Amplasament

Societate detine in patrimoniu active distribuite pe doua amplasamente :

ferma de taurine DOOFERM amplasata pe langa terenurile agricole ce asigura baza furajera. Terenul ocupat de incinta fermei este in suprafata de cca. 80.000 mp;

magazinul agroalimentar amplasat in cadrul Complexului Comercial din str. Barbu Vacarescu nr. 12, din localitatea Bistrita . Are o suprafata utila de cca. 500mp.

Baza furajera si pasunatul natural se asigura de terenurile agricole destinate functionarii fermei. Suprafata acestora este de cca. 150 ha si se afla situate in imediata apropiere a fermei.

Profil si capacitate

Ferma " DOOFERM " dispune de 500 locuri in 3 grajduri. De asemenea, ferma este dotata cu toate constructiile si echipamentele auxiliare necesare desfasurarii normale a activitatii.

Tineretul taurin pentru ingrasare este asigurat de la fermele de vaci de lapte din zona, la greutatea de 100 kg/cap si varsta de 6 luni. Valorificarea taurinelor ingrasate se face la abator pentru industrializare sau la export, in viu.

Sinteza

" Ferma de ingrasat taurine" a fost organizata prin amenajarea si adaptarea capacitatilor, construita initial pentru   ferma de vaci de lapte . Capacitatea totala a fermei este de 500 locuri in 3 grajduri .

Din cele 500 de locuri existente in cele 3 grajduri, sunt folosite 300 locuri. Pentru folosirea intregii capacitati de productie, societatea nu dispune de sursele financiare necesare, fapt pentru care solicita un credit in valoare de 11.200 lei de la B.C.R. BISTRITA-NASAUD rambursabil intr-un an pentru achizitionarea a 200 bucati tineret taurin.

Din bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2002 rezulta urmatorii indicatori :

Venituri totale = 110.500 lei

Cheltuieli totale = 85.500 lei

Profit = 25.000 lei

Din datele de mai sus rezulta ca societatea va desfasura o activitate profitabila, fapt care justifica investitia pe care doreste sa o realizeze.

Factorii de succes ai acestei afaceri constau in :

calitatea produselor ;

preturile mici de vanzare ale produselor ;

posibilitatea de desfacere imediata a produselor ;

exportul in proportie de 30 %.

Comercializarea

Firma S.C. "DOOFERM" S.A. BISTRITA-NASAUD comercializeaza produse din carne atat pe piata interna cat si pe piata externa. Cererea pentru aceste produse este in crestere, motiv pentru care firma doreste sa achizitioneze 200 capete. Calitatea produselor comercializate este foarte buna pe piata produselor de carne, pentru ca cererea, fiind in crestere,concurenta este puternica.

Produsele nu sunt sezoniere, ele se comercializeaza tot timpul anului, fiind vorba de carne de vita.

Clientii societatii sunt firme de comert cu profil alimentar, dar si persoane fizice care cumpara de la magazinul agroalimentar al S.C. DOOFERM S.A.

Concurenta

La ora actuala, societatile de sacrificare a animalelor si preparare a produselor din carne de vita vor intampina greutati in ceea ce priveste procurarea materiilor prime de pe piata interna, cauza principala fiind seceta care a afectat aprovizionarea cu nutreturi pentru cresterea acestora.

Dezvoltarea firmelor de prelucrare si preparare a produselor din carne s-a situat pe o curba ascendenta in acest deceniu pe intreaga suprafata a tarii, desi desfacerea produselor s-a concentrat in special in marile orase ale tarii cum ar fi : Bucuresti, Brasov, Timisoara , Constanta, Ploiesti, Galati.

Puncte tari

Infrastructura existenta (spatiile de cazare, grajduri, constructii auxiliare );

Amplasementul, care asigura pe de o parte baza furajera de pe terenurile proprii situate langa ferma, iar pe de alta parte magazinul agroalimentar din municipiul Bistrita-Nasaud faciliteaza desfacerea productiei la intern

Existenta unei forte de munca calificate.

Puncte slabe

Popularea insuficienta a capacitatilor de cazare ;

Existenta unor instalatii si echipamente nemodernizate ;

Cantitatea sub necesar si calitatea sub standarde a furajelor in special a celor concentrate ;

Oportunitati

Modernizarea prin dotarea fermei cu echipamente performante;

Cunoasterea continua a conditiilor de calitate cerute de clienti;

Cunoasterea permanenta a preturilor practicate de concurenta;

Popularea la capacitate a firmei ;

Amenintari

Evolutia preturilor externe ;

Societatea nu are incheiate contracte de asigurare pentru patrimoniul pe care il detine ;

Nivelul dobanzilor la ora actuala mult prea ridicate fata de inflatia estimata oficial ;

Strategii concurentiale

Pentru mentinerea capabilitatii concurentei este necesara aplicarea unei strategii care sa conduca la marirea productivitatii muncii avand in vedere dotarea acestor fabrici cu utilaje tehnologice moderne .

In concluzie, prin utilarea societatii cu tehnologii de ultima ora, se asigura o calitate superioara a produselor, micsorarea costurilor pe unitatea de produs si practicarea unor preturi rezonabile care sa ofere posibilitatea cumparatorului de a achizitiona bunurile respective, tinand cont de puterea de cumparare a populatiei in orice moment. Dotarea societatii cu aceste utilaje performante presupune un efort investitional mare care nu se poate face pe termen scurt, insa fara punerea in practica a acestei strategii, societatea risca sa nu-si poata mentine pozitia pe pietele cucerite.

Resurse umane si management

Organizarea societatii se caracterizeaza prin structura sa de tip ierarhic-functional.

Componenta a Adunarii Generale a Actionarilor este urmatoarea :

Vidican Alin Mihai

Dobrican Aurel

Pugna Gheorghe

Taut Cristian

Conducerea operativa este formata din 3 persoane :

Dorobantu Vasile - manager

Paraschiv Petre - director executiv

Dumitrescu Violeta - contabil

Personalul angajat al societatii are urmatoarea structura :

Vanzatori 2

Muncitori 8

Macelari 2

Functionari 2

Doctori veterinari 3

Ingrijitori 4

Mecanici agricoli 2

Ciobani 2

Paznici 2

Conducatori auto 4

Zilieri 8

TOTAL 39

Societatea S.C. 'DOOFERM ' S.A. BISTRITA-NASAUD isi desfasoara activitatea in sectorul zootehnic, segmentul de productie de carne (taurine ingrasate).

Tineretul taurin pentru ingrasare se asigura de la fermele de vaci din zona sau din tara la greutatea de 80-100 kg. pe cap si varsta de 3-6 luni.

Baza furajera (masa verde) si pasunatul natural se asigura de pe terenurile agricole destinate acestei ferme situate in imediata apropiere.

Furajele concentrate se aprovizioneaza de la unitatea de profil din tara, insa din motive financiare se face in cantitati insuficiente.

Desfacerea, respectiv valorificarea productiei de carne se face atat la intern cat si la export. .

Un rol important in activitatea comerciala a unei societati il are politica sa de a-si lansa produsele pe piata .

Concluzii

Avand in vedere solicitarea produselor fabricate de societatea S.C. 'DOOFERM' S.A. BISTRITA-NASAUD atat pe piata externa cat si la export, se hotaraste extinderea ariei de activitate prin folosirea la maxim a capacitatii din dotare.

Rezultatele prognozate in bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2002 si care ia in considerare si creditul solicitat pentru utilizarea intregii capacitati de productie , conduce la cresterea veniturilor totale, a cifrei de afaceri si in final a profitului net obtinut.

Contabilitatea stocurilor si a productiei

in curs de executie

Continutul, caracteristicile si principalele structuri ale stocurilor

Stocurile sunt active circulante detinute pentru a fi vandute, in curs de productie in vederea vanzarii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

Stocurile pot intra in intreprindere pe mai multe cai:

-achizitie, productie proprie, aport, donatie, etc. Ele prezinta o serie de caracteristici care le particularizeaza in structura activelor:

se afla succesiv si neintrerupt in diferite faze ale procesului de productie si comercializare;

descriu mai multe rotatii in cadrul unei perioade de gestiune:

sunt destinate a fi consumate la prima lor utilizare:

contribuie la realizarea cifrei de afaceri a unitatii si la valorificarea capitalului:

Stocurile pot fi structurate in mai multe categorii:

a)        Materii prime, sunt reprezentate prin bunuri care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul integral finit sau partial.

b)        Materiale consumabile, participa sau ajuta indirect procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi de regula in produsele la a caror fabricare participa.

c)        Materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri materiale de valoare mare cu durata de viata utila sub un an, sau durata de viata utila peste un an indiferent de valoare sub forma de : echipamente de protectie si de lucru, mecanisme, dispozitive, verificatoare.

d) Produsele, sunt reprezentate de:

Semifabricatele sunt acele bunuri al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si se pot livra altor sectii (faza de fabricatie) sau se livreaza tertilor;

Produsele finite sunt bunurile care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor:

Produsele reziduale sunt reprezentate prin rebuturi, materiale recuperabile sau deseuri;

e)    Animalele si pasarile, respective animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, porci, etc.) crescute si folosite pentru reproductie sau puse la ingrasat pentru a fi valorificate.

f)     Marfurile, respective bunurile pe care intreprinderile le cumpara in vederea revanzarii.

g)   Ambalajele, cuprind ambalajele refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate protejarii si prezentarii produselor. Ambalajele si materialele pentru ambalat, produse in unitatea patrimoniala pentru a fi vandute ca atare, sunt considerate produse finite.

h)   Productia in curs de executie, este reprezentata de productia care nu a trecut prin toate fazele prevazute de procesul tehnologic.

Dupa apartenenta la patrimoniu, stocurile se pot grupa in:

Ø   stocuri aflate in proprietatea intreprinderii;

Ø   stocuri aflate ni gestiune dar care nu sunt in proprietatea intreprinderii;

Ø   inregistrate distinct in conturi in afara bilantului.

In funtie de provenienta, stocurile se pot grupa:

Ø    stocuri provenite din cumparari din afara unitatii cum sunt: materii prime, materiale consumabile, marfuri;

Ø    stocuri provenite din productia proprie: produsele, animalele, marfurile etc.

Inregistrarea, costul si evaluarea stocurilor in contabilitate.

Inregistrarea stocurilor

In conformitate cu Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata in 2002, detinerea cu orice titlu de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar, fara sa fie inregistrate in contabilitate sunt interzise. In aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asigure:

a) Receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in unitate si inregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunurile materile primate pentru prelucrarea in custodies au consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate valoarea acestora se inregistraza in conturi in afara bilantului.

b) In situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea unitatii, se procedeaza astfel:

v   bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune la locul de depozitare cat si in contabilitate, pe baza rceptiei si a documentelor insotitoare;

v   bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune.

c)    In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din unitate nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:

v   bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza ca iesiri din gestiune iar in contabilitate in conturi in afara bilantului;

v   bunurile livrate se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate, pe baza documentelor.

d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clause privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si, respective, la iesiri, atat in gestiune, si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.

Costul stocurilor

Costul de achizitie si costul de productie

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurilor aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.

Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare , cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunului respecriv.

Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie.

Cheltuieli generale de administratie, financiare si de desfacere nu se include in costurile de productie.

Evaluarea costurilor

Cu ocazia evaluarii stocurilor trebuie luat in considerare momentul in care intra sau ies din unitate, respective se afla la inchiderea exercitiului sau la inventariere.

a) Evaluarea la intrare in unitate se face la valoarea de intrare sau la costul istoric care se stabilesc astfel:

la valoarea de aport

la valoarea de utilitate

la costul de achizitie

la costul de productie

la valoarea justa

b)        La inventariere, evaluarea stocurilor se face la valoarea actuala, denumita si valoarea de inventar care se stabileste in functie de valoarea de plata.

c)        La inchiderea exercitiului, evaluarea se face la valoarea de intrare a stocurilor pusa de accord cu rezultatul inventarierii.

d)        La iesirea din gestiune a stocurilor, acestea se evalueaza in contabilitate si scad din gestiune la valoarea de intrare.

Detetminarea valorii de intrare in cazul iesirilor este o problema mai complexa, motiv pentru care Legea Contabilitatii si alte reglementari din domeniul financiar-contabil prevad 3 metode:

Ø        Metoda costului mediu ponderat

Ø        Metoda FIFO

Ø        Metoda LIFO

Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor, elementele similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare cumparate sau produse in cursul perioadei. Costul medie ponderat ( Cmp ) se determina conform relatiei:

Stoc initial valoric (Siv) + Intrari valorice (Iv)

Cmp =

Stoc initial cantitativ (Sic) + Intrari cantitative (Ic)

Metoda FIFO presupune evaluarea stocurilor la iesirea din gestiune la pretul de achizitie sau de productie a primului lot intrat. Dupa terminarea acestuia se va lua in considerare pretul urmatorului lot intrat in ordinea cronologica.

Metoda LIFO presupune evaluarea stocurilor la iesirea din gestiune in functie de costul de achizitie sau pretul de productie al ultimului lot intrat. Dupa epuizarea acestuia se va lua in considerare pretul urmatorului lot in ordinea inverse cronologica.

Evaluarea productiei in curs de excutie se face la sfarsitul perioadei in curs prin metode tehnice de constatare a gradului de finisare sau a stadiului de efectuare a operatilor tehnologice, la costul de productie.

Metode de contabilizare si evidenta analitica a stocurilor

Metode de contabilizare a stocurilor

Metoda inventarului permanent , presupune inregistrarea in conturile de stocuri a tuturor operatilor de intrare a stocurilor, cantitativ si valoric, evaluate la valoarea de intrare sau pretul standard.

Aceasta metoda permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor atat cantitativ cat si valoric.

Metoda inventariului intermittent, este utilizata in intreprinderi din categoria celor mici si mijlocii.Stabilirea iesirilor de stocuri si inregistrarea lor se face la sfarsitul fiecarei perioade, pe baza inventarierii.

Dintre cele doua metode de contabilizare a stocurilor, agentii economici prefera metoda inventarului permanent deoarece ofera posibilitatea cunoasterii in orice moment a nivelului stocurilor.

Metoda inventarului intermittent face posibila cunoasterea nivelului stocurilor doar in urma inventarierii.

Metode de evidenta analitica a stocurilor

In situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent, Legea contabilitatii prevede in scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ si valoric a stocurilor aflate in gestiunea unitatii patrimoniale, pe fiecare lot in parte si pe fiecare categorie de stocuri, dupa urmatoarele metode:

metoda cantitatic-valorica;

metoda operativ-contabila;

metoda global-valorica.

Metoda cantitativ-valorica presupune tinerea unei evidente cantitativa la locul de depozitare al stocurilor, pe categorii de bunuri folosind "Fisele de magazine", iar in contabilitate a evidentei cantitativ-valorice folosind "Fisele de cont analitic".

Metoda operativ-contabila presupune inregistrarea stocurilor la locul de depozitare cantitativ, pe categorii de bunuri, iar la contabilitate valoric, pe gestiuni si in cadrul acestora pe grupe si subgrupe de bunuri.

Metoda global-valorica are in vedere conducerea evidentei stocurilor numai valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si a compartimentului de contabilitate.

RECUNOASTEREA STOCURILOR, CONFORM IAS 2   

Recunoasterea stocurilor trebuie facuta in momentul in care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de catre intreprindere. Standardul international de contabilitate 2 (IAS 2) "Stocuri" defineste urmatorii termini cu privire la stocuri:

a)    Stocurile sunt active:

Ø    detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

Ø    in curs de productie in vederea vanzarii

Ø    sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

b)    Valoarea realizabila neta, este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii. Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.

Organizarea contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie

La organizarea contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie trebuie avute in vedere urmatoarele elemente:

v   obiectivele si factorii organizarii contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie;

v   documentele justificative si de evidenta operative;

v   sistemul conturilor utilizate pentru reflectarea stocurilor si a productiei in curs de executie.

a)          Obiective si factori

Organzarea contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie, impune luarea in considerare a urmatoarelor obiective:

v   urmarirea si controlul permanent al programului de aprovizionare pe feluri si grupe de stocuri;

v   asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor;

v   urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate;

v   inregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri;

v   evidenta si urmarirea stocurilor de produse.

b)          Sistemul documentelor justificative si de evidenta

operativa

Operatiunile privind existenta, intrarea, iesirea si deprecierea stocurilor sunt consemnate in diferite documente specifice, care se pot grupa dupa urmatoarele criterii:

Documente privind existenta stocurilor:

liste de inventariere;

registru de inventar;

process verbal de inventariere.

Documente privind intrarea stocurilor:

comenzi;

facturi;

avize de insotire;

procese verbale de inventariere;

procese verbale de predare-primire;

bon de primire;

ordine de plata;

chitante;

Documente privind iesirea stocurilor:

facturi;

fise limite de consum;

borderou de vanzare;

bonuri de consum;

procese verbale de donatii;

bon de predare;

foi de parcurs;

decizii de inpunere.

Documente privind deprecierea stocurilor:

liste de inventariere;

procese verbale de scoatere din gestiune a bunurilor degradate sau expirate;

procese verbale de inventariere;

situatii de calcul al perisabilitatilor;

note de constatare.

Evidenta operative a stocurilor se tine cu ajutorul urmatoarelor documente:

fisa de magazine;

registrul stocurilor;

raportul de gestiune.

Prezentarea pe scurt a celor mai impotante documente:

Factura

Formular cu regim special, tiparit in blocuri de cate 150 de file formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite: albastru: exemplarul 1, rosu: exemplarul 2, verde: exemplarul3.

Serveste ca:

document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a servicilor prestate;

document de insotire a marfii pe parcursul transportului;

document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului;

Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare, in momentul livrarii bunurilor, constituind, pe langa functia de intrare-iesire din gestiune, pe cea de act justificativ pentru decontarea contravalorii bunurilor sau servicilor consemnate.

Circula:

la furnizor;

la comparator.

Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii produselor datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale produsele si marfurile livrate sunt insotite, pe timpul transportului, de avizul de insotire a marfii.

Avizul de insotire

Formular cu regim special, tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi a cate trei file, in culori diferite: albastru: exemplarul 1, rosu: exemplarul 2, verde: exemplarul 3.

Serveste ca:

document de insotire a marfii pe timpul transportului;

document ce sta la baza intocmirii facturii;

dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta.

Se emite, pe masura livrarii, de catre compartimentul de desfacere, care semneaza pentru intocmire.

Circula:

la furnizor;

la comparator.

Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau a altor valori materiale, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, facandu-se mentiunea :" Urmeaza factura".

Bon de consum

Serveste ca:

document de eliberare din magazie pentru consum a unuia sau mai multor elemente stocabile, dupa caz;

document justificativ de iesire a bunurilor din stoc;

document justificati de inregistrare a iesirilor din stoc.

Circula la:

persoanele autorizate sa aprobe folosirea materialelor inlocuitoare;

magazia de materiale, unde se semneaza de predare de catre gestionar si de primire de catre primitor;

compartimentul financiar.

Se intocmeste in doua exemplare de catre compartimentul insarcinat cu eliberarea si lansarea programelor de productie.

Fisa de magazine

Tine evidenta operative a stocurilor, se intocmeste la locul de depozitare. Fisa de magazine nu circula, fiind un document de inregistrare operativa care serveste ca:

document de evidenta operative a intrarilor, iesirilor si stocurilor existente la un moment dat la fiecare loc de depozitare;

sursa de informatii pentru controlul operativ curent al stocurilor de valori materiale;

in cadrul anumitor forme de contabilitate analitica a stocurilor cum ar fi metoda operativ-contabila.

Fisa de magazine numeste singurul document de evidenta operative a elementelor stocabile.

Fisele de magazine se deschid pentru fiecare element stocabil in parte si se ordoneaza pe conturi sintetice de stocuri, grupe si subgrupe de elemente stocabile. Fisele de magazie deschise pentru valori materiale primite pentru prelucrare de la terti sau in custodie, se tin si se ordoneaza separate de fisele de magazine deschise pentru valorile materialelor proprii. Intrarile si iesirile din stoc se inregistreaza in fisele de magazine, document cu document, stocul stabilindu-se dupa fiecare inregistrare si obligatoriu zilnic.

c)           Sistemul conturilor utilizate

Contabilitatea sintetica a stocurilor se conduce cu ajutorul clasei a treia din Planul General de Conturi, "Conturi de stocuri si a productie in curs de executie".

CONTABILITATEA PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Productia in curs de executie este aceea structura a stocurilor ( produse, lucrari, servicii) ce se regasesc in faze intermediare de prelucrare pe diverse masini nefiind nici nici productie finite, nici semifabricate. Aceasta nu a trecut prin toate fazele de prelucrare nefiind supuse probelor tehnologice si receptiei finale, inclusiv lucrarile si servicile in curs de executie.

Se determina prin inventariere la finele fiecarei perioade de gestiune, iar evaluarea se face la costuri de productie conform documentelor justificative.

EVALUARE SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A MATERIILOR PRIME, PRODUSELOR SI A MARFURILOR

Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor, marfurilor si a altor bunuri de natura stocurilor se poate face si la preturi standard (prestabilite), pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, denumite preturi de inregistrare, cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau de costul de productie.

Diferentele de pret astfel stabilite, la intrarea bunurilor respective in patrimoniu, se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, ca si asupra stocurilor. Preturile standard, folosite pentru inregistrarea in contabilitate a bunurilor de natura celor prevazute la primul alineat, este necesar sa fie actualizate periodic, de regula cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori.

In cazul in care evaluarea bunurilor materiale se face la preturi standard (prestabilite) conform alineatului precedent, diferentele stabilite intre pretul de inregistrare si in costul de achizitie, respectiv costul de productie efectiv, se inregistreaza distinct in contabilitate.

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

SIDP + DPI

KR=

SiS + VI

Unde:

SiDP= solid initial al deferentelor de pret;

DPI = diferente de pret aferente intrarilor in cursul peroadei;

SiS = solid initial al stocurilor la pret de inregistrare;

VI = valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare.

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.

Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de grad I si II prevazute in planul general de conturi.

La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie.

CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

La finele anului odata cu operatiunea de inventariere se face si o apreciere a utilitatii si evaluarii de piata a stocurilor. Aceste aprecieri si estimari constituie evaluari a deprecierii reversibile a stocurilor pentru care se apeleaza la principiul prudentei si al continuitatii activitatii, inregistrandu-se pe cheltuieli minusul de valoare prin constituirea de provizioane.

Standardul International de Contabilitate IAS 37 defineste provizioanele ca fiind datorii incerte din punct de vedere al perioadei de exigibilitate sau al valorii. Un provizion va fi reflectat in contabilitate numai in momentul in care:

Ø    intreprinderea are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;

Ø    este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice, sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva;

Ø    poate fi realizata o estimare relevanta o obligatiei.

In etapa de evaluare a provizioanelor trebuie avute in vedere urmatoarele:

Ø    sa se ia in considerare riscurile si incertitudinile iar actualizarea provizioanelor sa se realizeze in situatiile in care efectul valorii este semnificativ;

Ø    sa se ia in considerare evenimente viitoare, cum ar fi modificari de legislatie sau de ordin tehnologic;

Ø    sa nu se ia in considerare castiguri din cedarea previzionala a unor active.

Contabilitatea provizioanelor de natura stocurilor si a productiei in curs de executie se conduce cu ajutorul grupei 39 "Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie".

APLICATIE PRACTICA

In cursul lunii ianuarie se obtin din procesul de productie produse finite evaluate la pretul standard de 10.000 lei. La sfarsitul lunii se determina costul efectiv de productie la produselor finite de 9.000. Se vand la pretul de 10.500 lei + T.V.A. 19%. Incasarea se face prin contul de la banca. Se descarca gestiunea.

- obtinerea produselor finite:

10.000 345 = 711 10.000

- evidentierea diferentelor de pret:

1.000 711 = 348 1.000

- vanzarea:

12.810 4111 = %

701 10.500

4427 2.310

- descarcarea gestiunii:

10.000 711 = 345 10.000

10.000 348 = 711 10.000

- incasarea:

12.810 5121 = 4111 12.810

Se cumpara un mijloc de transport in valoare de 6.000 lei, T.V.A. 19%.

- inregistrarea cumpararii mijlocului de transport:

% = 404 7.140

2133 6.000

4426 1.140

Se inregistreaza o subventie pentru investitii ce urmeaza a fi primita de la bugetul statului prin contul de la banca, in valoare de 1.000 lei, subventia se inregistreaza la venituri pe o durata de un an.

- inregistrarea subventiei:

445 = 131 1.000

- inregistrarea subventiei prin C.C.B.

5121 = 445 1.000

- inregistrarea subventilor la venituri:

131 = 7484 1.000

Se receptioneaza materii prime in productia proprie in valoare de 11.500 lei, dupa care se livreaza cu factura unor clienti, T.V.A. 19% si se inregistreaza descarcarea in gestiune a acestora.

- receptionarea de materii prime:

301 = 711 11.500

- livrarea cu factura a materiilor prime:

411 = % 13.685

708 11.500

4427 2.185

Se incaseaza contravaloarea materiilor prime astfel:

- 2.185 lei numerar prin caserie;

- 11.500 lei prin C.C.B.

% = 401 13.685

5121 11.500

5311 2.185

Din procesul de productie se obtin produse finite la cost prestabilit ( standard) in valoare de 5.000 lei. La sfarsitul perioadei de gestiune se determina costul de productie ca fiind 5.700 lei. Se vand produse finite la pretul de 7.000 lei, inclusive T.V.A. Se descarca gestiunea.

- obtinerea produselor finite:

- inregistrarea diferentei intre costul efectiv si cel prestabilit:

7.000 348 = 711 7.000

- vanzarea:

7.000 4111 = % 8.330

701 7.000

4427 1.330

- descarcarea gestiunii:

5.700 711 = % 5.700

345 5.000

Cu ocazia inventarului de control gestionar se constata un plus de materii prime in valoare de 300 lei si un minus de materiale consumabile de 200 lei.

- inregistrarea plusului de materii prime:

300 301 = 601 300

- inregistrarea minusului de materiale consumabile:

200 602 = 302 200

Cu ocazia inventarului de sfarsit de an se constata productia neterminata ( in curs) evaluate la 2.000 lei. In anul urmator se continua procesul de fabricatie de ( productie), rezultand produse finite in suma de 3.500 lei.

- inregistrarea produselor neterminate la sfarsitul anului:

Anul (N):

2.000 331 = 711 2.000

Anul (N+1):

2.000 711 = 331 2.000

- inregistrarea produselor finite:

3.500 345 = 711 3.500

8) Se achizitioneaza in cursul perioadei de gestiune, materii prime in valoare de 1.000 lei, (cost efectiv), T.V.A 19 %. Costul standard al materiilor prime fiind de 900 lei. La sfarsitul lunii se regularizeaza diferentele dintre costul standard sicel efectiv. Se dau in consum.

- achizitia:

% = 401 1.190

900 301

1.000 308

1.900 4426

- darea in consum:

1.000 601 = %

301 900

308 100

Societatea comerciala "X" inregistreaza la sfarsitul exercitiului N productia neterminata in suma de 3.000 lei. In exercitiului N+1 se continua procesul de productie obtinandu-se produse finite in suma de 5.000lei, care se vand la pretul de 7.000 inclusiv T.V.A. 19 %, incasandu-se contravaloarea lor prin contul de la banca.

- inregistrarea productiei in curs de executie la finele anului N:

3.000 331 = 711 3.000

Anul N+1

- destocarea:

3.000 711 = 331 3.000

- obtinerea de produse finite:

5.000 345 = 711 5.000

- vanzarea produselor:

7.000 4111 = %

701 5.670

4427 1.330

- descarcarea gestiunii:

5.000 711 = 345 5.000

- incasarea de la clienti:

7.000 5121 = 4111 7.000

Se consuma materii prime in valoare totala de 9.000lei.

601 = 301 9.000 lei

Se dau in consum de materii prime in valoare de 8.000 lei, materiale consumabile in valoare de 1.000 lei. Din procesul de productie, se obtin produse finite evaluate la costul standard de 12.000 lei. La sfarsitul perioadei de gestiune se stabileste costul efectiv de productie al produselor finite ca fiind 11.500 lei. Acestea se acorda ca salarii in natura personalului.

- darea in seama:

8.000 601 = 301 8.000

1.000 602 = 302 1.000

- obtinerea de produse finite:

5.000 345 = 711 5.000

- vanzarea produselor:

7.000 4111 = %

701 5.670

4427 1.330

- descarcarea gestiunii:

5.000 711 = 345 5.000

- incasarea de la clienti:

7.000 5121 = 4111 7.000

Se vand marfuri in valoare de 2.000 lei si T.V.A. 19 %. Se incaseaza prin banca.

- vanzarea marfurilor:

411 = % 3280

371 2.000

4426 380

- incasarea prin casa:

512 = 411 2380

In urma inventarierii s-a consatat minusuri de marfuri in valoare de 5.000 lei. Se retine pe statul de plata al magazionerului.

- scoaterea din gestiune:

- imputarea:

461 = % 5.950

7718 5.000

4427 950

- retinerea pe statul de plata al magazionerului:

421 = 461 5950

Cu ocazia inventarului de control de gestiune se constata un minus de materii prime in valoare de 1.500 lei si un plus de materiale de natura obiectelor de inventar de 700 lei.

- minus de materii prime:

1.500 601 = 301 1.500

- plus de materiale de natura obiectelor de inventar:

Se cumpara un mijloc fix in valoare de 10.000 lei si T.V.A. 19 %. Se achita prin banca.

- cumpararea mijlocului fix:

% = 404 11.900

213 10.000

4426 1.900

- plata prin banca:

404 = 512 11.900

CONCLUZII

La finalul exercitiului financiar firma a obtinut un profit destul de mare iar in viitor firma isi doreste sa desfasuare alte activitati, cateva dintre ele ar fi:

- creearea unor conditii mai bune muncitorilor la locul de munca prin oferirea unei anumite protectii;

- deschiderea unui alt magazin propriu in orasul Bistrita

In viitor S.C. DOOFERM. S.A. isi propune sa realizeze urmatoarele:

- asocierea cu anumiti parteneri pentru demararea si derularea afacerii;

- supravegherea permanenta a solicitarilor pietei si a ofertei concurentilor directi;

-investitii in modernizarea spatiului de productie, a utilajelor existente precum si achizitionarea unor instalatii moderne pentru a creste cat mai mult productivitatea firmei;

- pregatirea fortei de munca prin cursuri pe care firma le pune la dispozitia angajatilor avand ca scop imbunatatirea comunicarii dintre salariati si conducerea intreprinderii precum si asigurarea unui climat de munca cat mai favorabil desfasurarii unei activitati normale.

Cu ajutorul acestei lucrari am cautat sa-mi imbogatesc cunostintele cu privire la contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie. Prin intermediul lucrarii am incercat aducerea unor noi notiuni fata de cele invatate in anii de liceu.

Bibliografia folosita in scrierea lucrarii contine un material foarte bine structurat, ajutandu-ma foarte mult, fiindu-mi mai usoara redactarea lucrarii.

BIBLIOGRAFIE

1. Modele de gestiune interna a stocurilor si calculatia stocurilor

Editura Cantes, Iasi,1999

- Dorin Budugan, Ioan Berheci

2. Aplicatii de contabilitate financiara

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000

- Violeta Isai

3. Contabilitate - manual pentru clasa a X-a

Editura ALL Educational, Bucuresti, 2001

- Violeta Isai, Gheorghe Negoescu

4. Contabilitate - manual pentru clasa a XI-a

Editura ALL Educational, Bucuresti, 2001

- Violeta Isai

5. Contabilitatea generala

Editura Independenta Economica, Braila, 1999

- Oprea C., Ristea M.

6. Bazele contabilitatii - o abordare europeana si internationala

Editura Economica, Bucuresti, 2002

- Bojian O.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1941
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved