CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
CONTUL SI DUBLA INREGISTRARE
1. Continutul si structura contului
Contul este un procedeu si un model de inregistrare , reflectare si control valoric, iar uneori si cantitativ a existentei si miscarilor unui mijloc economic, a unui proces economic, a unei surse sau a unui rezultat economico-financiar, pe o perioada de timp bine determinata.
Spre deosebire de bilant, care arata situatia tuturor elementelor patrimoniale ale intreprinderii la un moment dat, contul are o sfera de cuprindere mult mai restransa, reflectand numai situatia unui element de patrimoniu, dar despre care se arata nu numai situatia lui la un moment dat, ci si modificarile pe care acesta le-a cunoscut pe parcursul perioadei de gestiune.
El poate fi definit drept un calcul scris, prezentat intr-o forma speciala, cu ajutorul caruia se realizeaza in mod sistematic, inregistrarea, ordonarea, gruparea si sistematizarea informatiilor privind existenta si miscarea mijloacelor (bunurilor) si a surselor de acoperire a acestora.
Intrucat, in realitatea economica a intreprinderilor, mijloacele, procesele economice si sursele sunt formate din numeroase elemente, exista o multime de conturi, legate organic intre ele, care formeaza sistemul conturilor. Cu ajutorul sistemului de conturi, obiectul de studiu al contabilitatii este reflectat si controlat, potrivit principiilor de ordonare stabilite, sub cele mai variate aspecte; in felul acesta se realizeaza integritatea si totalitatea reflectarii obiectului contabilitatii.
Fiecare cont are un anumit continut economic, determinat de natura elementelor pe care le reflecta, le urmareste si le controleaza. Continutul economic este elementul esential al contului, care diferentiaza conturile intre ele, le individualizeaza si le imprima o anumita functie.
Astfel, in raport cu specificul, continutul contului poate fi:
- un anumit mijloc (bun) economic: mijloace fixe; materii prime; produse finite; numerar in casa etc.;
- un proces economic sau o faza a acestuia; aprovizionarea cu materii prime; fabricarea productiei de baza; vanzarea si incasarea productiei;
- o sursa de provenienta a mijloacelor economice ale intreprinderii, precum si relatiile financiare sau de credit corespunzatoare: capital; furnizori; credite pe termen scurt; decontari cu bugetul statului etc.;
- un rezultat final al activitatii economice: profitul.
Operatiunile economice care pot fi inregistrate intr-un cont sunt de doua feluri:
intrari, cresteri sau plusuri ale obiectului reflectat prin contul respectiv;
iesiri, micsorari sau minusuri ale bunului sau sursei respective.
De aceea si evidenta tinuta cu ajutorul contului este redata intr-o forma speciala, constand in inregistrarea separata a operatiunilor care duc la cresterea de cele care duc la micsorarea elementelor patrimoniale.
Ca urmare, contul are o infatisare digrafica, intrucat fiecare dintre cele doua categorii de modificari se cuprinde intr-o parte distincta a contului.
In forma simplificata, aceasta infatisare se prezinta sub forma literei T, constituindu-se intr-un tablou bilantier cu doua serii de calcule: pe de o parte,starea initiala si cresterile, iar pe de alta parte micsorarile si starea finala, dupa formula:
Situatia finala a unui element patrimonial (sa zicem "i") = situatia
initiala + cresterile (perioadei date) - micsorarile din perioada data
Daca luam exemplul unui cont de mijloace economice, - marfuri sau materii prime etc. - continutul celor doua parti, prezentat sub forma unui tablou bilantier, este urmatoarea:
Contul "Marfuri" |
|
1) Starea initiala |
3) Iesiri - micsorari |
2) Intrari, cresteri |
4) Starea finala |
La un cont de surse - "Furnizori" sau "Capital social", sau "Credite bancare" etc. - situatia se va prezenta astfel: |
|
Contul "Furnizori" |
|
3) Iesiri - micsorari |
1) Starea initiala |
4) Starea finala |
2) Intrari - cresteri |
De unde rezulta ca ecuatia de echilibru sau bilantiera proprie contului este urmatoarea:
Starea initiala + Cresteri = Micsorarea + Starea finala
Componentele unui cont sunt:
a) Titlul contului (simbolul, denumirea)
Acesta trebuie sa explice cu exactitate continutul procesului economic sau al elementului de patrimoniu a carui evidenta o tine.
De regula, continutul se exprima in denumirea lui: de exemplu, conturi de mijloace: "Materiale", "Produse finite", "Marfuri"; intre conturile de surse avem: "Capital social", "Furnizori", "Creditori".
b) Debitul si creditul
La inceputurile contabilitatii, modificarile care mareau si care micsorau volumul sau valoarea se scriau unele sub altele, in ordine cronologica. Ulterior, s-a trecut la sistematizarea modificarilor de acelasi fel, intrarile de mijloace fiind trecut ein stanga, iar iesirile in dreapta.
Este adevarat ca notiunile de debit si credit sunt de origine juridica; folosirea lor in contabilitate a inceput in perioada de dezvoltare a capitalului comercial, cind conturile erau destinate, in special, sa inregistreze si sa urmareasca relatiile intreprinderii cu debitorii si creditorii sai. Ca urmare, notiunea de debit provine de la cea de debitor, iar cea de credit, de la creditor. Ulterior, pe masura ce functia de inregistrare si calcul a contului a evoluat, notiunile de debit si credit au capatat un continut mai larg, ele fiind folosite pentru sistematizarea tuturor genurilor de modificari care au loc in patrimoniul intreprinderii.
Asa cum rezulta din cele analizate pana acum, din punct de vedere al continutului economic, debitul si creditul nu sunt identice la toate conturile; ele sunt diferite, in functie de natura continutului care poate reflecta mijlaoce sau surse. De aceea, debitul si creditul contului reflecta in unele cazuri informatii valorice du semnul plus (+), iar in altele, cu semnul (-); debitul conturilor de activ va desemna cresteri, plusuri, incasari, in timp ce debitul conturilor de pasiv va arata o miscare in sens contrar - o micsorare, o iesire, o diminuare.
Situatia este inversa in cazul creditului.
Din notiunile respective au decurs si operatiile de a debita, respectiv a credita un cont.
Contul reprezinta procedeul prin care se realizeaza dubla inregistrare. Regula generala este ca, in cazul fiecarei operatii economico-financiare, aceasta sa fie inregistrata simultan in cel putin doua conturi, in partile opuse ale acestora, astfel incat sa se respecte egalitatea Debit = Credit.
c) Explicatia operatiei economice
Ea poate fi data sub forma descriptiva sau codificata, indicand codul contului corespondent.
d) Miscarile (rulajul) si totalul contului (Soldul initial + rulajul)
Se disting: rulaj debitor si rulaj creditor.
e) Soldul contului se determina ca diferenta intre totalul sumelor inregistrate in debit si cele inregistrate in creditul contului.
Soldul poate fi: debitor (D > C) si creditor (D < C). Daca D = C, avem un cont balansat (soldat sau lichidat).
La un cont se disting sold initial, sold curent si sold final.
Soldul contului la un moment dat (final) se stabileste cu ajutorul numitei "formule bilantiere". De exemplu, la un cont de activ, el se stabileste astfel: soldul initial debitor + rulajul debitor - rulajul creditor = soldul final debitor.
2. Functiile contului
Esenta contului ca instrument specific pentru inregistrarea grupata, ordonata si sistematizata a informatiilor se exprima in functiile lui. Acestea sunt:
I. Functii contabile, decurgand nemijlocit din obiectul si metoda contabilitatii;
a. functia de inregistrare, grupare, ordonare si sistematizare a informatiilor. Prin aceasta functie se realizeaza in practica principiile contabilitatii in partida dubla, iar informatiile contabile capata un grad ridicat de sistematizare.
b. Functia de cuantificare, constand in faptul ca - prin forme specifice contul creeaza conditiile pentru determinarea marimii diferitelor procese si fenomene economice.
c. Functia de informare: contul furnizeaza datele referitoare la mijloacele si sursele economice, la transformarile intervenite in patrimoniul intreprinderii si la rezultatele activitatii intreprinderii.
II. Functiile economice, prin care contul reflecta situatia reala a fiecarui element din patrimoniu, permitand:
a. calculul situatiei tuturor elementelor de patrimoniu in diferite momente ale activitatii intreprinderii, precum si al costului si rezultatele efective in raport cu proiectul sau prognoza;
b. controlul integritatii patrimoniului, al nivelului costurilor si marimii veniturilor, al modului in care sunt realizate sarcinile si obiectivele de gestiune.
III. Functia statistica: datele din conturi servesc la determinarea unor indicatori statistici importanti ai activitatii economice.
Forma contului are la origine calculul aritmetic care implica urmarirea nesistematica a modificarilor care au loc. De exemplu, situatia numerarului din casa intreprinderii rezulta din insumarea si scaderea operatiunilor care se realizau intr-o perioada de timp:
existent la 1 martie: 1.000.000 lei (+)
la 5 martie s-a incasat: 10.000.000 lei (+)
la 10 martie s-a platit: 8.000.000 lei (-)
la 25 martie s-a platit: 1.000.000 lei (-)
Facand operatiile aritmetice corespunzatoare in ordinea succesiva a datelor, rezulta ca soldul din casa intreprinderii este de 2.000.000 lei.
Aceasta forma a contului prezinta avantajul simplitatii operatiilor de calcul. Dar, ea are inconvenientul ca nu permite cunoasterea cu usurinta a totalului operatiilor de incasari si plati pe o anumita perioada de timp, necesitand un volum suplimentar de munca pentru extragerea si adunarea separata a sumelor incasate cu semnul plus si a celor platite, cu semnul minus.
Pentru evitarea acestui neajuns, prin forma contului se separa cele doua categorii de operatiuni.
Debit Cont "Casa" (simbol 531) Credit
Nr. crt. |
Data |
Explicatia |
Suma |
Nr. crt. |
Data |
Explicatia |
Suma |
|
Asa s-a ajuns la forma bilaterala a contului, dandu-se tabelului respectiv denumirea "Casa",in care existentul si intrarile se inscriu in partea stanga, la debit, iar iesirile in credit, in partea dreapta.
Sub forma didactica, simplificata, contul "Casa", ca si oricare alt cont, se prezinta sub forma de "T" (valorile sunt date in mii lei):
Debit |
Ct. 531 |
CASA |
Credit |
Sold initial | |||
Rulaj Debitor |
Rulaj creditor |
||
Total | |||
Soldul final debitor |
De notat ca soldul debitor de 2.000.000 lei s-a trecut la credit pentru inchiderea sau echilibrarea contului.
Forma unilaterala a contului cuprinde o singura serie de coloane pentru datele comune (numarul curent, data si explicatiile), indiferent de natura operatiilor (cresteri sau scaderi), iar coloanele pentru sumele debitoare, creditoare si pentru solduri sunt alaturate.
Reprezentarea grafica a unui cont in formularul model utilizat in munca practica este uratoarea (forma unilaterala, in mil. lei):
Fisa de cont pentru operatii diverse "CASA" |
Simbol 5311 |
Pag. 1 |
||||||
Data |
Document |
Explicatii |
Simb. Cont corespondent |
Rulaj |
D / C |
Sold |
||
Felul |
Nr. |
Debit |
Credit |
|||||
3 I |
Bilant |
Sold initial |
D |
Forma sah sau matriceala a contului se caracterizeaza prin utilizarea unor fise separate pentru debit si credit, in care debitul apare in corespondenta cu conturile creditoare, iar creditul, in corespondenta cu conturile debitoare.
Forma contului cu duble valori se distinge prin faptul ca are coloane pentru inscrierea sumelor in moneda nationala si in moneda straina.
Clasificarea conturilor
Contabilitatea utilizeaza un sistem de conturi ale carui componente si structura difera in functie de gradul de complexitate a activitatii economice.
Pentru studierea sistemului de conturi este necesara clasificarea lor. Ea consta in sistematizarea conturilor, pe baza caracteristicilor lor comune si specifice, prin incadrarea si gruparea lor dupa anumite criterii in clase, grupe si subgrupe de conturi.
Principalele criterii dupa care se pot clasifica conturile sunt urmatoarele: functia contabila, sfera de cuprindere, continutul economic s.a.
A. Criteriul fundamental de clasificare a conturilor il reprezinta continutul lor economic. Din acest punct de vedere, conturile se impart in patru subdiviziuni:
- conturile de mijloace economice;
- conturile de procese economice;
- conturile de surse economice;
- conturile de rezultate.
Aceste subdiviziuni de conturi se impart in grupe si subgrupe de conturi.
B. Din punct de vedere al functiei contabile, conturile se impart in doua categorii: conturi de activ si conturi de pasiv. Aceasta grupare este cea mai generala clasificare, ea decurgand din legatura conturilor cu bilantul contabil si permitand intelegerea regulilor de functionare si de utilizare a conturilor.
Conturile de activ reflecta existenta si miscarea mijloacelor economice sub aspectul componentei si structurii lor materiale.
Conturile de pasiv reflecta existenta si miscare surselor de constituire a mijloacelor.
Exemplu de conturi de activ: "Mijloace fixe", "Materiale", "Casa", "Produse finite", "Debitori", "Clienti".
Exemplu de conturi de pasiv: "Capital", "Credite pe termen scurt", "Furnizori" etc.
Exista si conturi - putine la numar - care preiau atribute de functionare de la ambele feluri de conturi. Ele sunt mai ales conturi de calcul economic, introduse in practica contabila ca raspuns la cerintele muncii de informare economica. Acestea sunt conturi bifunctionale, ele avand sold fie debitor, fie creditor.
Exemplu de cont bifunctional: "Profit si pierdere".
C. Din punct de vedere al sferei de cuprindere, conturile se impart in: conturi sintetice, conturi analitice si conturi consolidate.
Conturile sintetice reflecta, in forma generalizata, mijloacele, procesele si sursele, fara ca acestea sa fie concretizate si detaliate.
Astfel, conturile "Clienti" si "Furnizori" oglindesc situatia si miscarea relatiilor cu cele doua grupe, dar nu si situatia cu fiecare client sau cu fiecare furnizor.
Conturile analitice ofera posibilitatea cunoasterii concrete si dezvoltate a fiecarui element din patrimoniul intreprinderii, de exemplu a fiecarui client sau furnizor in parte. Ele se utilizeaza ca desfasuratoare ale conturilor sintetice sis folosesc pentru inregistrarea atat in etalon banesc, cat si in cel natural (acolo unde este cazul).
Detalierea operatiilor sintetice cu ajutorul conturilor analitice poarta denumirea de evidenta analitica.
Aceste doua categorii de conturi nu se exclud, ci se completeaza, rolul determinant revenind conturilor sintetice. Intre conturile sintetice si cele analitice exista o legatura indisolubila, orice operatie inregistrata in contul analitic trebuind sa fie inregistrat si in contul sintetic.
In ultimul timp, a intrat in circulatie si notiunea de conturi consolidate, folosita pentru reunirea si integrarea datelor care prezinta rezultatul operatiunilor si situatiei financiare pentru un grup de intreprinderi care fac parte dintr-o entitate (de exemplu holding) aflata sub autoritatea unei conduceri unice (la nivelul "societatii-mama").
4. Reguli de functionare a conturilor
Inregistrarea operatiunilor economice cu ajutorul conturilor se realizeaza dupa anumite reguli, care exprima, in fond, modul de debitare si creditare a conturilor.
Pentru intelegerea regulilor de functionare a conturilor, trebuie pornit de la bilant si de la legatura ce exista intre acesta si conturi.
La inceputul perioadei de gestiune, fiecarui element patrimonial prevazut de bilant i se deschide cate un cont.
Elementele patrimoniale care figureaza in activul bilantului se preiau in conturile de activ sub forma soldurilor initiale debitoare.
Elementele patrimoniale care figureaza in pasivul bilantului se preiau in conturile de pasiv sub forma soldurilor initiale creditoare.
Pornind de la cele de mai sus, se poate formula si prima regula de functionare a conturilor, care este urmatoarea: conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele de activ, iar conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare, cu existentele de pasiv.
A doua regula de functionare a conturilor: conturile de activ se mai debiteaza cu intrarile, cresterile, sporurile etc. de activ, iar conturile de pasiv se mai crediteaza cu intrarile, cresterile, sporurile etc. de pasiv.
A treia regula de functionare a conturilor: conturile de activ se crediteaza cu iesirile, micsorarile, scaderile de activ, iar conturile de pasiv se debiteaza cu iesirile, micsorarile si scaderile elementelor de pasiv.
A patra regula de functionare a conturilor: conturile de activ au intotdeauna sold final debitor, sau sunt soldate (balansate), iar conturile de pasiv au intotdeauna un sold final creditor, sau sunt soldate (balansate).
Soldul final se stabileste la sfarsitul exercitiului financiar, semnificand existentul (materiale, bani, creante, datorii). Pentru inchiderea (echilibrarea) contului, acest sold se inscrie ca existent in partea opusa a contului respectiv, iar in luna urmatoare, apare ca sold initial (debitor sau creditor, dupa natura contului).
In concluzie, regulile de functionare a conturilor de activ si de pasiv se prezinta astfel:
DEBIT + Conturile de activ - CREDIT |
|
1. Incep sa functioneze prin a se debita |
Se crediteaza cu reducerile de activ (-) |
2. Se debiteaza cu: | |
a) existentele de activ (+) | |
b) sporurile de activ (+) | |
4. Au sold debitor (+) |
DEBIT - Conturile de pasiv + CREDIT |
|
Se debiteaza cu reducerile de pasiv (-) |
1. Incep sa functioneze prin a se credita |
2. Se crediteaza cu: |
|
a) existentele de pasiv (+) |
|
b) sporurile de pasiv (+) |
|
4. Au sold creditor (+) |
5. Analiza contabila si dubla inregistrare. Formula contabila
O importanta deosebita pentru dubla inregistrare in conturi o are analiza contabila a operatiunilor economice. Ea are ca scop determinarea continutului economic al operatiei si stabilirea conturilor in care se inregistreaza, a legaturilor intre conturi, urmand ca, pe aceasta baza, sa se realizeze dubla inregistrare a fiecarei operatiuni economice.
Dubla inregistrare consta in inscrierea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economice in doua conturi distincte, si anume: in debitul unui cont si in creditul altui cont.
Legatura ce se stabileste intre conturi prin dubla inregistrare a fiecarei operatii economice se numeste corespondenta conturilor, iar conturile respective sunt conturi corespondente.
Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii economice, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora (debit, credit) in care urmeaza a fi inregistrata operatia data.
Analiza oricarei operatii cuprinde mai multe aspecte:
stabilirea continutului si naturii modificarii respective;
determinarea elementelor de activ sau de pasiv care au suferit modificari, precum si a sensului acestor modificari;
stabilirea conturilor corespondente;
stabilirea, potrivit regulilor de functionare, a partii (debit sau credit) conturilor corespondente in care se inregistreaza operatiunea data.
Rezultatul final al analizei contabile se concretizeaza in formula contabila.
Formula contabila reprezinta un mod specific de exprimare sub forma unei egalitati valorice - potrivit principiului dublei inregistrari - a oricarei operatii economice inregistrate in contabilitate. Ea cuprinde denumirea contului debitor, denumirea contului creditor si suma respectiva care corespunde operatiei economice inregistrate. Daca la acestea se adauga data la care a avut loc operatia economica si explicatia acesteia, conform documentului justificativ se obtine articolul contabil, folosit pentru reflectarea cronologica a operatiilor economice in conturi pe baza dublei inregistrari.
In functie de numarul conturilor corespondente, formula contabila poate fi de doua feluri:
a) formula contabila simpla, in care se cuprind un singur cont debitor si un cont creditor;
b) formula contabila compusa, in care se debiteaza un singur cont, iar la credit corespund doua sau mai multe conturi sau invers: avem mai multe conturi debitoare si un singur cont creditor.
Din punct de vedere al scopului pentru care se intocmesc, formulele contabile sunt de doua feluri: formule de inregistrare curenta, folosite pentru inregistrarea operatiilor economice obisnuite si formule contabile de stornare.
Stornarea este operatiunea de corectare a unei inregistrari eronate. Ea se poate face in negru sau in rosu.
6. Planul de conturi
Planul de conturi reprezinta matricea intregului sistem de conturi, in cadrul caruia fiecare cont, de diverse grade de cuprindere a elementelor patrimoniale, este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si o grupa in raport cu un anumit criteriu de clasificare.
Pentru fiecare cont sintetic sunt definite continutul economico-financiar, functia contabila si corespondenta cu alte conturi.
In Romania, principiile generale de organizare si conducere a contabilitatii in etapa actuala sunt reglementate prin Legea contabilitatii nr. 82 din 27 decembrie 1991 si prin reglementarile de aplicare a acestei legi aprobate de guvern, care prevad ca Ministerul Finantelor Publice emite Planul de conturi general, modelele registrelor si bilanturile contabile, formularele comune privind activitatea financiara si contabila, normele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora.
Planul de conturi general contine noua clase de conturi, simbolizate cu o cifra; acestea sunt:
clasa 1 - conturi de capitaluri;
clasa 2 - conturi de imobilizari;
clasa 3 - conturi de stocuri si productie in curs de executie;
clasa 4 - conturi de terti;
clasa 5 - conturi de trezorerie;
clasa 6 - conturi de cheltuieli;
clasa 7 - conturi de venituri;
clasa 8 - conturi speciale;
clasa 9 - conturi de gestiune.
In cadrul fiecarei clase se cuprind una sau mai multe grupe de conturi simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradul I, simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul II, simbolizate cu patru cifre (a se vedea Planul de conturi general din finalul acestui capitol).
Pe baza planului de conturi general se pot elabora planuri de conturi specifice diferitelor tipuri de unitati patrimoniale (publice, microintreprinderi sau fara scop lucrativ).
Conturile din clasele 1-7 sunt destinate pentru contabilitatea operatiunilor patrimoniale, iar cele din clasa 8, intitulata "Conturi speciale" se folosesc pentru contabilitatea operatiunilor extrapatrimoniale: angajamente acordate si primite, mijloace fixe luate cu chirie, bunuri materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in pastrare.
Anexa nr. 2 a capitolului prezinta sistemul de conturi actual aprobat prin O.M.F.P. nr. 1752
7. Balanta conturilor si rolul ei in contabilitate
Metoda contabilitatii impune ca periodic (de regula lunar) si in mod obligatoriu, cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor din contabilitate. Verificarea se refera atat la respectarea principiului dublei inregistrari a operatiunilor economice in contabilitate, cat si a calculelor aritmetice facute cu ocazia inregistrarilor in formule contabile compuse sau a determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor.
Procedeul specific contabilitatii prin care se realizeaza aceasta verificare este balanta conturilor sau balanta de verificare, care se prezinta ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din registrul Cartea mare in care se trec informatii in legatura cu soldurile initiale, miscarile intervenite intr-o anumita perioada de gestiune (luna, trimestru, semestru, an) si soldurile la data intocmirii.
Balanta conturilor este un tablou specific de grupare si sistematizare a informatiilor reflectate in conturi, destinat sa verifice respectarea principiului dublei inregistrari, a exactitatii inregistrarilor contabile, in vederea elaborarii unor lucrari de sinteza si de analiza contabila.
Ea cuprinde simbolul si denumirea contului, sumele si soldurile debitoare sau creditoare in decursul unei perioade.
In functie de operatiile economice si de felul conturilor la care se refera, balantele sunt:
- balante de verificare sintetice, care se elaboreaza pe baza datelor din conturile sintetice;
- balante ale conturilor analitice (pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice se elaboreaza o balanta de verificare).
La randul lor, din punct de vedere al continutului, balantele conturilor sintetice pot fi balante cu o serie, cu doua serii, cu trei serii si cu patru serii de egalitati.
a. Balanta cu o serie de egalitati se elaboreaza in doua variante, si anume: fie ca balanta de sume, cuprinzand sumele totale debitoare si sumele creditoare ale conturilor, fie ca balanta de solduri, cuprinzand coloane cu soldurile debitoare si soldurile creditoare ale conturilor.
Egalitatea care trebuie realizata este, dupa caz, urmatoarea:
totalul sumelor debitoare = totalul sumelor creditoare
sau:
totalul soldurilor debitoare = totalul soldurilor creditoare
b. Balanta cu doua serii de egalitati se mai numeste si balanta de verificare a sumelor si soldurilor si permite stabilirea a doua serii de egalitati intre totalul sumelor debitoare si creditoare, respectiv intre totalul soldurilor debitoare si creditoare.
c. Balanta cu trei serii de egalitati cuprinde soldurile initiale rulajele si soldurile finale, intre toate cele trei perechi de coloane (sume debitoare si creditoare) trebuind sa se realizeze o egalitate.
d. Balanta cu patru serii de egalitati este cea care se elaboreaza lunar si se prezinta sub forma unui tabel cu opt coloane, din care doua pentru sumele din lunile precedente, debitoare si creditoare, doua pentru rulajele lunii curente (debitoare si creditoare), doua pentru totalurile debitoare si creditoare si doua pentru soldurile finale respective (debitoare si creditoare).
Cele patru serii de egalitati caracteristice acestei balante sunt:
A. Total sume debitoare din lunile precedente (pentru 1 ianuarie: soldul initial) |
Total sume creditoare din lunile precedente (pentru 1 ianuarie: soldul initial) |
|
B. Total rulaje (miscari) debitoare in luna curenta |
Total rulaje (miscari) creditoare in luna curenta |
|
C. Total sume debitoare de la inceputul anului si pana la finele lunii curente |
Total sume creditoare de la inceputul anului si pana la finele lunii curente |
|
D. Total solduri finale debitoare |
Total solduri finale creditoare |
O forma deosebita de balanta a conturilor este balanta de verificare-sah, care reprezinta o varianta a balantei cu trei serii de egalitati. Avantajul deosebit al acestui tip de balanta consta in faptul ca ea reda corespondenta tuturor conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in perioada expirata si permite, prin urmare, desprinderea operatiilor respective.
Balanta de verificare-sah se prezinta ca un tabel in care conturile sunt trecute pe verticala si pe orizontala, la intersectia dintre randuri si coloane aparand sumele cu care conturile respective au intrat in corespondenta si au fost debitate sau creditate.
Balantele de verificare indeplinesc urmatoarele functii importante:
- servesc pentru a controla exactitatea datelor inregistrate in conturile analitice si sintetice;
- reprezinta un mijloc de control intre fiecare cont sintetic si analiticele sale;
- dau posibilitatea stabilirii legaturilor dintre conturile sintetice si bilantul contabil, intrucat soldurile finale din balanta se folosesc pentru intocmirea bilantului la sfarsitul perioadei respective;
- furnizeaza date centralizate, sintetice, atat pentru perioada curenta, cat si pentru cea precedenta, necesare pentru munca de analiza a activitatii economice a intreprinderii.
In prezent, balanta conturilor indeplineste tot mai mult si functia de registru de evidenta sistematica, indeosebi in cadrul sistemelor informatice de prelucrare adatelor din contabilitate.
Daca la intocmirea balantei conturilor nu rezulta (nu se verifica) egalitatile corespunzatoare, inseamna ca in sistemul informatiilor contabile exista erori, provenite din diferite cauze.
In conditiile actualului sistem de contabilitate din tara noastra, Legea nr. 82/1991 prevede (art. 22) obligativitatea verificarii lunare a corectitudinii inregistrarilor operatiunilor patrimoniale prin balanta de verificare.
In temeiul acestei prevederi, reglementarile contabile statueaza ca balanta de verificare cuprinde, pentru toate conturile unitatii patrimoniale, de regula, urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi; soldurile initiale debitoare si creditoare; rulajele debitoare si creditoare; totalul sumelor debitoare si creditoare; soldurile finale, debitoare si creditoare.
Cu ajutorul balantei se verifica corelatiile egalitatii generate de dubla inregistrare, respectiv concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul-jurnal, totalul rulajelor debitoare si creditoare din balanta, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din registrul "Cartea mare" si totalul soldurilor debitoare si creditoare din balanta.
In fine, potrivit acelorasi norme, balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice, cat si pentru cele analitice (pentru acestea din urma, balanta putand cuprinde numai situatia soldurilor).
Cu ajutorul balantei de verificare pot fi puse in evidenta urmatoarele tipuri de erori:
- erori prin care se incalca principiile inregistrarii in partida dubla: omisiunea inregistrarii in contul corespondent sau inregistrarea unei alte sume in contul corespondent;
- erori in efectuarea calculelor necesare pregatirii conturilor pentru balanta (in determinarea rulajelor, totalurilor si soldurilor);
- erori de transcriere din conturi in balanta;
- determinarea inexacta a soldului;
- adunarea gresita a sumelor din conturi.
Nu pot sa fie insa descoperite erori importante:
- omisiunea inscrierii unei operatii la debit si la credit;
- inregistrarea repetata a unei operatii;
- inregistrarea gresita a aceleiasi sume in debit si credit.
Cu alte cuvinte, cu ajutorul balantei de verificare nu se pot descoperi omisiunile de inregistrare simultana in debit si credit, erorile de compensatie si erorile de inregistrare la alte conturi decat cele necesare.
Lipsa egalitatilor dintre totalul sumelor din conturi care apare in balantele de verificare concretizeaza existenta unor erori, dar nu le identifica. Pentru identificarea erorilor se foloseste confruntarea sumelor din conturi cu sursele de informatii, se refac calculele din conturi etc.
Balanta de verificare lunara
(cu patru serii de egalitati) (mii lei)
Nr. crt. |
Simbol conturi |
Denumirile conturilor |
Totalul sumelor din balanta precedenta |
Rulajele lunii curente |
Totalul sumelor la data intocmirii balantei |
Soldurile finale |
||||
D |
C |
D |
C |
D |
C |
D |
C |
|||
Constructii | ||||||||||
Mat. prime | ||||||||||
Casa | ||||||||||
Cont. curente (lei) | ||||||||||
Cap. social |
| |||||||||
Furniz. | ||||||||||
Cred. bancar | ||||||||||
TOTAL | ||||||||||
I |
II |
III |
IV |
Intocmirea balantei de verificare necesita activitati multiple si parcurgerea mai multor etape: pregatirea conturilor pentru intocmirea balantei prin calcularea rulajelor debitoare si creditoare, totalizarea sumelor si determinarea soldurilor, transcrierea datelor din conturi in balanta; totalizarea balantei si verificarea masurii in care se realizeaza egalitatile de control.
Anexa nr. 2
PLANUL DE CONTURI GENERAL
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
10. CAPITAL SI REZERVE
101. Capital
1011. Capital subscris nevarsat
1012. Capital subscris varsat
1015. Patrimoniul regiei
1016. Patrimoniul public
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune
1042. Prime de fuziune
104 Prime de aport
1044. Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni
105. Rezerve din reevaluare
1051. Rezerve din reevaluare aferente bilantului de deschidere al primului
an de aplicare a ajustari la inflatie
1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative
106. Rezerve
1061. Rezerve legale
1062. Rezerve pentru actiuni proprii
106 Rezerve statutare sau contractuale
1068. Alte rezerve
107. Rezerve din conversie
11. REZULTATUL REPORTAT
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv
pierderea nerecuperata
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS,
mai putin IAS 29
117 Rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor contabile
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale
1175. Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din
reevaluare
12. REZULTATUL EXERCITIULUI
121. Profit si pierdere
129. Repartizarea profitului
1 SUBVENTII PENTRU INVESTITII
131. Subventii pentru investitii
15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
151. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
1511. Provizioane pentru litigii
1512. Provizioane pentru garantii acordate clientilor
151 Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni
similare legate de acestea
1514. Provizioane pentru restructurare
1518. Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli
16. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE
161. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
1614. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de stat
1615. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de banci
1617. Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de stat
1618. Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta
162 Credite externe guvernamentale
1624. Credite bancare externe garantate de stat
1625. Credite bancare externe garantate de banci
1626. credite de la trezoreria statului
1627. Credite bancare interne garantate de stat
166. Datorii ce privesc imobilizarile financiare
1661. Datorii catre societatile din cadrul grupului
1662. Datorii catre societatile care detin interese de participare
167. Alte imprumuturi si datorii asimilate
168. Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate
1681. Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni
1682. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung
1685. Dobanzi aferente datoriilor catre societatile din cadrul grupului
1686. Dobanzi aferente datoriilor catre societatile care detin interese de
participare
1687. Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate
169. Prime privind rambursarea obligatiunilor
CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI
20. IMOBILIZARI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire
20 Cheltuieli de dezvoltare
205. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori
similare
2051. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si
valori similare achizitionate
2052. Brevete, licente si alte drepturi si valori similare obtinute cu
resurse proprii
207. Fond comercial
2071. Fond comercial
2075. Fond comercial negativ
208. Alte imobilizari necorporale
21. IMOBILIZARI CORPORALE
211. Terenuri si amenajari de terenuri
2111. Terenuri
2112. Amenajari de terenuri
212. Constructii
21 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
2131. Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)
2132. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare
213 Mijloace de transport
2134. Animale si plantatii
214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane
si materiale si alte active corporale
2 IMOBILIZARI IN CURS
231. Imobilizari corporale in curs
2311. Amenajari de terenuri si constructii
2312. Instalatii tehnice si masini
231 Alte imobilizari corporale
232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale
2321. Avansuri acordate pentru terenuri si constructii
2322. Avansuri acordate pentru instalatii tehnice si masini
232 Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale
23 Imobilizari necorporale in curs
234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale
26. IMOBILIZARI FINANCIARE
261. Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului
262. Titluri de participare detinute la societati din afara grupului
26 Imobilizari financiare sub forma de interese de participare
263 Titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul
grupului
2634. Titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara
grupului
2635. Titluri de participare strategice in cadrul grupului
2636. Titluri de participare strategice in afara grupului
264. titluri puse in echivalenta
265. Alte titluri imobilizate
267. Creante imobilizate
2671. Sume datorate de filiale
2672. Dobanda aferenta sumelor datorate de filiale
267 Imprumuturi acordate pe termen lung
2674. Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung
2675. Creante legate de interesele de participare
2676. Dobanda aferenta creantelor legate de interesele de participare
2677. Actiuni proprii - active imobilizate
2678. Alte creante imobilizate
2679. Dobanzi aferente altor creante imobilizate
269. Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare
2691. Varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare
detinute la filiale din cadrul grupului
2692. Varsaminte de efectuat referitoare la interesele de participare
2696. Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare
28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
280. Amortizari privind imobilizarile necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire
280 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale si altor drepturi si valori similare
2807. Amortizarea fondului comercial
2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale
281. Amortizari privind imobilizarile corporale
2811. Amortizarea amenajarilor de terenuri
2812. Amortizarea constructiilor
281 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si
plantatiilor
2814. Amortizarea altor imobilizari corporale
29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR
290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
290 Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare
2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licente, marci comerciale
si alte drepturi si valori similare
2907. Provizioane pentru fondul comercial
2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale
291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale
2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de
terenuri
2912. Provizioane pentru deprecierea constructiilor
291 Provizioane pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor
2914. Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale
29 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs
293 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs
296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare detinute la
filiale din cadrul grupului
2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare detinute la
societati din afara grupului
296 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de
interese de participare
2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate
2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale
2966. Provizioane pentru deprecierea imprumuturilor acordate pe termen
lung
2967. Provizioane pentru deprecierea creantelor legate de interesele de
participare
2968. Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii - active imobilizate
2969. Provizioane pentru deprecierea altor creante imobilizate
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE
30. STOCURI DE MATERII SI MATERIALE
301. Materii prime
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare
3022. Combustibili
302 Materiale pentru ambalat
3024. Piese de schimb
3025. Seminte si materiale de plantat
3026. Furaje
3028. Alte materiale consumabile
30 Materiale de natura obiectelor de inventar
308. Diferente de pret la materii prime si materiale
3 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
331. Produse in curs de executie
332. Lucrari si servicii in curs de executie
34. PRODUSE
341. Semifabricate
345. Produse finite
346. Produse reziduale
348. Diferente de pret la produse
3481. Diferente de pret la semifabricate
3485. Diferente de pret la produse finite
3486. Diferente de pret la produse reziduale
35. STOCURI AFLATE LA TERTI
351. Materii si materiale aflate la terti
354. Produse aflate la terti
3541. Semifabricate aflate la terti
3545. Produse finite aflate la terti
3546. Produse reziduale aflate la terti
356. Animale aflate la terti
357. Marfuri aflate la terti
358. Ambalaje aflate la terti
36. ANIMALE
361. Animale si pasari
362. Diferente de pret la animale si pasari
37. MARFURI
371. Marfuri
378. Diferente de pret la marfuri
38. AMBALAJE
381. Ambalaje
388. Diferente de pret la ambalaje
39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI
IN CURS DE EXECUTIE
391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime
392. Provizioane pentru deprecierea materialelor
3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile
3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor
de inventar
39 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie
394. Provizioane pentru deprecierea produselor
3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor
3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite
3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale
395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate
la terti
3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti
395 Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terti
3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti
3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terti
3957. Provizioane pentru deprecierea marfurilor aflate la terti
3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti
396. Provizioane pentru deprecierea animalelor
397. Provizioane pentru deprecierea marfurilor
398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor
CLASA 4 - CONTURI DE TERTI
40. FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE
401. Furnizori
40 Efecte de platit
404. Furnizori de imobilizari
405. Efecte de platit pentru imobilizari
408. Furnizori - facturi nesosite
409. Furnizori - debitori
4091. Furnizori - debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor
4092. Furnizori - debitori pentru prestari de servii si executari de lucrari
41. CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE
411. Clienti
4111. Clienti
4118. Clienti incerti sau in litigiu
41 Efecte de primit de la clienti
418. Clienti - facturi de intocmit
419. Clienti - creditori
42. PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
421. Personal - salarii datorate
42 Personal - ajutoare materiale datorate
424. Participarea personalului la profit
425. Avansuri acordate personalului
426. Drepturi de personal neridicate
427. Retineri din salarii datorate tertilor
428. Alte datorii si creante in legatura cu personalul
4281. Alte datorii in legatura cu personalul
4282. Alte creante in legatura cu personalul
4 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE
431. Asigurari sociale
4311. Contributia unitatii la asigurarile sociale
4312. Contributia personalului pentru pensia suplimentara
431 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
4314. Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate
437. Ajutor de somaj
4371. Contributia unitatii la fondul de somaj
4372. Contributia personalului la fondul de somaj
438. Alte datorii si creante sociale
4381. Alte datorii sociale
4382. Alte creante sociale
44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE
441. Impozitul pe profit
4411. Impozitul pe profit curent
4412. Impozitul pe profit amanat
442. Taxa pe valoarea adaugata
442 TVA de plata
4424. TVA de recuperat
4426. TVA deductibila
4427. TVA colectata
4428. TVA neexigibila
444. Impozitul pe salarii
445. Subventii
446. Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
447. Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate
448. Alte datorii si creante cu bugetul statului
4481. Alte datorii fata de bugetul statului
4482. Alte creante privind bugetul statului
45. GRUP SI ASOCIATI
451. Decontari in cadrul grupului
4511. Decontari in cadrul grupului
4518. Dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului
452. Decontari privind interesele de participare
4521. Decontari privind interesele de participare
4528. Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare
455. Sume datorate asociatilor
4551. Asociati - conturi curente
4558. Asociati - dobanzi la conturi curente
456. Decontari cu asociatii privind capitalul
457. Dividende de plata
458. Decontari din operatii in participatie
4581. Decontari din operatii in participatie - pasiv
4582. Decontari din operatii in participatie - activ
46. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI
461. Debitori diversi
462. Creditori diversi
47. CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMIMLATE
471. Cheltuieli inregistrate in avans
472. Venituri inregistrate in avans
47 Decontari din operatii in curs de clarificare
48. DECONTARI IN CADRUL UNITATII
481. Decontari intre unitate si subunitati
482. Decontari intre subunitati
49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR
491. Provizioane pentru deprecierea creantelor - clienti
495. Provizioane pentru deprecierea creantelor - decontari in cadrul grupului
si cu asociatii
4951. Provizioane pentru deprecierea creantelor asupra societatilor din
cadrul grupului
4952. Provizioane pentru deprecierea creantelor referitoare la interesele
de participare
495 Provizioane pentru deprecierea creantelor asupra asociatilor
496. Provizioane pentru deprecierea creantelor - debitori diversi
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
50. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
501. Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului
502. Actiuni proprii
50 Actiuni
5031. Actiuni cotate
5032. Actiuni necotate
505. Obligatii emise si rascumparate
506. Obligatiuni
5601. Obligatiuni cotate
5602. Obligatiuni necotate
508. Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
5081. Alte titluri de plasament
5088. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament
509. Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt
5091. Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt
la societati din cadrul grupului
5098. Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt
51. CONTURI LA BANCI
511. Valori de incasat
5112. Cecuri de incasat
511 Efecte de incasat
5114. Efecte remise spre scontare
512. Conturi curente la banci
5121. Conturi la banci in lei
5124. Conturi la banci in valuta
5125. Sume in curs de decontare
518. Dobanzi
5186. Dobanzi de platit
5187. Dobanzi de incasat
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
519 Credite externe guvernamentale
5194. Credite externe garantate de stat
5195. Credite externe garantate de banci
5196 Credite de la trezoreria statului
5197. Credite interne garantate de stat
5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
5 CASA
531. Casa
5311. Casa in lei
5314. Casa in valuta
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale si postale
5322. Bilete de tratament si odihna
532 Tichete si bilete de calatorie
5328. Alte valori
54. ACREDITIVE
541. Acreditive
5411. Acreditive in lei
5412. Acreditive in valuta
542. Avansuri de trezorerie
58. VIRAMENTE INTERNE
581. Viramente interne
59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE
591. Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din
cadrul grupului
592. Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii
59 Provizioane pentru deprecierea actiunilor
595. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate
596. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor
598. Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilul
602 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuielile privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
60 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia si apa
606. cheltuieli privind animalele si pasarile
607. Cheltuieli privind marfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI
611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
61 Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
62 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
6 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
641. Cheltuieli cu salariile personalului
645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
6451. Contributia unitatii la asigurarile sociale
6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
645 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
6458. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654. Pierderi din creante si debitori diversi
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despagubiri, amenzi si penalitati
6582. Donatii si subventii acordate
658 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. CHELTUIELI FINANCIARE
66 Pierderi din creante legate de participatii
664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
6642. Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferente de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobanzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI AJUSTARTEA LA
INFLATIE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli
681 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea
activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele
686 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea
activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare
a obligatiunilor
688. Cheltuieli din ajustarea la inflatie
69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
6911. Cheltuieli cu impozitul pe profit curent
6912. Cheltuieli cu impozitul pe profit amanat
698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus
CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI
70. CIFRA DE AFACERI
701. Venituri din vanzarea produselor finite
702. Venituri din vanzarea semifabricatelor
70 Venituri din vanzarea produselor reziduale
704., Venituri din lucrari executate si servicii prestate
705. Venituri din studii si cercetari
706. Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
707. Venituri din vanzarea marfurilor
708. Venituri din activitati diverse
71. VARIATIA STOCURILOR
722. Variatia stocurilor
72. VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI
721. Venituri din productia de imobilizari necorporale
722. Venituri din productia de imobilizari corporale
74. VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE
741. Venituri din subventii de exploatare
7411. Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri
7412. Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si
materiale consumabile
741 Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli din afara
7414. Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului
7415. Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectia
sociala
7416. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare
7417. Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
7418. Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata
75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754. Venituri din creante reactivate si debitori diversi
758. Alte venituri din exploatare
7581. Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati
7582. Venituri din donatii si subventii primite
758 Venituri din vanzarea activelor sis alte operatii de capital
7584. Venituri din subventii pentru investitii
7588. Alte venituri din exploatare
76. VENITURI FINANCIARE
761. Venituri din imobilizari financiare
7611. Venituri din titluri de participare detinute la filiale din cadrul
grupului
7612. Venituri din titluri de participare detinute la societati din afara
grupului
761 Venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate
din cadrul grupului
7614. Venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate
din afara grupului
7615. Venituri din titluri de participare strategice in cadrul grupului
7616. Venituri din titluri de participare strategice in afara grupului
7617. Venituri din alte imobilizari financiare
762. Venituri din investitii financiare pe termen scurt
76 Venituri din creante imobilizate
764. Venituri din investitii financiare cedate
7641. Venituri din imobilizari financiare cedate
7642. Castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferente de curs valutar
766. Venituri din dobanzi
767. Venituri din sconturi obtinute
768. Alte venituri financiare
77. VENITURI EXTRAORDINARE
771. Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare
78. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTGAREA LA INFLATIE
781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
7812. Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli
781 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
7815. venituri din fondul comercial negativ
786. Venituri financiare din provizioane
786 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
788. Venituri din ajustarea la inflatie
79. VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFI AMANAT
791. Venituri din impozitul pe profit amanat
CLASA 8 - CONTURI SPECIALE
80. CONTURI IN AFARA BILANTULUI
801. Angajamente acordate
8011. Giruri si garantii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8021. Giruri si garantii primite
8028. Alte angajamente primite
80 Alte conturi in afara bilantului
8031. Mijloace fixe luate cu chirie
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
803 Valori materiale primite in pastrare sau custodie
8034. Debitori scosi din activ, urmariti in continuare
8035. Debitori din amenzi si penalitati pretinse
8036. Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scadenta
8038. Alte valori in afara bilantului
89. BILANT
891. Bilant de deschidere
892. Bilant de inchidere
Teme pentru dezbatere:
Rolul contului in contabilitate.
Analiza structurii contului.
Criteriile de clasificare a conturilor.
Rolul analizei contabile si dubla inregistrare
Balanta conturilor si rolul sau in contabilitate.
Problema:
Sa se stabileasca formulele contabile pe baza analizei urmatoarelor operatiuni:
achizitionarea unui mijloc fix in valoare de 100 milioane lei
ridicarea de la banca si depunerea in casierie a sumei de 50 milioane lei.
Bibliografie
Gh. Cretoiu, I. Bucur - Contabilitate, Ed. C.H. Beck, 2006, cap. IV.
O. Calin, M. Ristea - Bazele contabilitatii, E.D.P., 2003, cap. III.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1870
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved