Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTUL SI DUBLA INREGISTRARE

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



CONTUL SI DUBLA INREGISTRARE

1. Continutul si structura contului



Contul este un procedeu si un model de inregistrare , reflectare si control valoric, iar uneori si cantitativ a existentei si miscarilor unui mijloc economic, a unui proces economic, a unei surse sau a unui rezultat economico-financiar, pe o perioada de timp bine determinata.

Spre deosebire de bilant, care arata situatia tuturor elementelor patrimoniale ale intreprinderii la un moment dat, contul are o sfera de cuprindere mult mai restransa, reflectand numai situatia unui element de patrimoniu, dar despre care se arata nu numai situatia lui la un moment dat, ci si modificarile pe care acesta le-a cunoscut pe parcursul perioadei de gestiune.

El poate fi definit drept un calcul scris, prezentat intr-o forma speciala, cu ajutorul caruia se realizeaza in mod sistematic, inregistrarea, ordonarea, gruparea si sistematizarea informatiilor privind existenta si miscarea mijloacelor (bunurilor) si a surselor de acoperire a acestora.

Intrucat, in realitatea economica a intreprinderilor, mijloacele, procesele economice si sursele sunt formate din numeroase elemente, exista o multime de conturi, legate organic intre ele, care formeaza sistemul conturilor. Cu ajutorul sistemului de conturi, obiectul de studiu al contabilitatii este reflectat si controlat, potrivit principiilor de ordonare stabilite, sub cele mai variate aspecte; in felul acesta se realizeaza integritatea si totalitatea reflectarii obiectului contabilitatii.

Fiecare cont are un anumit continut economic, determinat de natura elementelor pe care le reflecta, le urmareste si le controleaza. Continutul economic este elementul esential al contului, care diferentiaza conturile intre ele, le individualizeaza si le imprima o anumita functie.

Astfel, in raport cu specificul, continutul contului poate fi:

- un anumit mijloc (bun) economic: mijloace fixe; materii prime; produse finite; numerar in casa etc.;

- un proces economic sau o faza a acestuia; aprovizionarea cu materii prime; fabricarea productiei de baza; vanzarea si incasarea productiei;

- o sursa de provenienta a mijloacelor economice ale intreprinderii, precum si relatiile financiare sau de credit corespunzatoare: capital; furnizori; credite pe termen scurt; decontari cu bugetul statului etc.;

- un rezultat final al activitatii economice: profitul.

Operatiunile economice care pot fi inregistrate intr-un cont sunt de doua feluri:

intrari, cresteri sau plusuri ale obiectului reflectat prin contul respectiv;

iesiri, micsorari sau minusuri ale bunului sau sursei respective.

De aceea si evidenta tinuta cu ajutorul contului este redata intr-o forma speciala, constand in inregistrarea separata a operatiunilor care duc la cresterea de cele care duc la micsorarea elementelor patrimoniale.

Ca urmare, contul are o infatisare digrafica, intrucat fiecare dintre cele doua categorii de modificari se cuprinde intr-o parte distincta a contului.

In forma simplificata, aceasta infatisare se prezinta sub forma literei T, constituindu-se intr-un tablou bilantier cu doua serii de calcule: pe de o parte,starea initiala si cresterile, iar pe de alta parte micsorarile si starea finala, dupa formula:

Situatia finala a unui element patrimonial (sa zicem "i") = situatia

initiala + cresterile (perioadei date) - micsorarile din perioada data

Daca luam exemplul unui cont de mijloace economice, - marfuri sau materii prime etc. - continutul celor doua parti, prezentat sub forma unui tablou bilantier, este urmatoarea:

Contul "Marfuri"

1) Starea initiala

3) Iesiri - micsorari

2) Intrari, cresteri

4) Starea finala

La un cont de surse - "Furnizori" sau "Capital social", sau "Credite bancare" etc. - situatia se va prezenta astfel:

Contul "Furnizori"

3) Iesiri - micsorari

1) Starea initiala

4) Starea finala

2) Intrari - cresteri

De unde rezulta ca ecuatia de echilibru sau bilantiera proprie contului este urmatoarea:

Starea initiala + Cresteri = Micsorarea + Starea finala

Componentele unui cont sunt:

a) Titlul contului (simbolul, denumirea)

Acesta trebuie sa explice cu exactitate continutul procesului economic sau al elementului de patrimoniu a carui evidenta o tine.

De regula, continutul se exprima in denumirea lui: de exemplu, conturi de mijloace: "Materiale", "Produse finite", "Marfuri"; intre conturile de surse avem: "Capital social", "Furnizori", "Creditori".

b) Debitul si creditul

La inceputurile contabilitatii, modificarile care mareau si care micsorau volumul sau valoarea se scriau unele sub altele, in ordine cronologica. Ulterior, s-a trecut la sistematizarea modificarilor de acelasi fel, intrarile de mijloace fiind trecut ein stanga, iar iesirile in dreapta.

Este adevarat ca notiunile de debit si credit sunt de origine juridica; folosirea lor in contabilitate a inceput in perioada de dezvoltare a capitalului comercial, cind conturile erau destinate, in special, sa inregistreze si sa urmareasca relatiile intreprinderii cu debitorii si creditorii sai. Ca urmare, notiunea de debit provine de la cea de debitor, iar cea de credit, de la creditor. Ulterior, pe masura ce functia de inregistrare si calcul a contului a evoluat, notiunile de debit si credit au capatat un continut mai larg, ele fiind folosite pentru sistematizarea tuturor genurilor de modificari care au loc in patrimoniul intreprinderii.

Asa cum rezulta din cele analizate pana acum, din punct de vedere al continutului economic, debitul si creditul nu sunt identice la toate conturile; ele sunt diferite, in functie de natura continutului care poate reflecta mijlaoce sau surse. De aceea, debitul si creditul contului reflecta in unele cazuri informatii valorice du semnul plus (+), iar in altele, cu semnul (-); debitul conturilor de activ va desemna cresteri, plusuri, incasari, in timp ce debitul conturilor de pasiv va arata o miscare in sens contrar - o micsorare, o iesire, o diminuare.

Situatia este inversa in cazul creditului.

Din notiunile respective au decurs si operatiile de a debita, respectiv a credita un cont.

Contul reprezinta procedeul prin care se realizeaza dubla inregistrare. Regula generala este ca, in cazul fiecarei operatii economico-financiare, aceasta sa fie inregistrata simultan in cel putin doua conturi, in partile opuse ale acestora, astfel incat sa se respecte egalitatea Debit = Credit.

c) Explicatia operatiei economice

Ea poate fi data sub forma descriptiva sau codificata, indicand codul contului corespondent.

d) Miscarile (rulajul) si totalul contului (Soldul initial + rulajul)

Se disting: rulaj debitor si rulaj creditor.

e) Soldul contului se determina ca diferenta intre totalul sumelor inregistrate in debit si cele inregistrate in creditul contului.

Soldul poate fi: debitor (D > C) si creditor (D < C). Daca D = C, avem un cont balansat (soldat sau lichidat).

La un cont se disting sold initial, sold curent si sold final.

Soldul contului la un moment dat (final) se stabileste cu ajutorul numitei "formule bilantiere". De exemplu, la un cont de activ, el se stabileste astfel: soldul initial debitor + rulajul debitor - rulajul creditor = soldul final debitor.

2. Functiile contului

Esenta contului ca instrument specific pentru inregistrarea grupata, ordonata si sistematizata a informatiilor se exprima in functiile lui. Acestea sunt:

I. Functii contabile, decurgand nemijlocit din obiectul si metoda contabilitatii;

a. functia de inregistrare, grupare, ordonare si sistematizare a informatiilor. Prin aceasta functie se realizeaza in practica principiile contabilitatii in partida dubla, iar informatiile contabile capata un grad ridicat de sistematizare.

b. Functia de cuantificare, constand in faptul ca - prin forme specifice contul creeaza conditiile pentru determinarea marimii diferitelor procese si fenomene economice.

c. Functia de informare: contul furnizeaza datele referitoare la mijloacele si sursele economice, la transformarile intervenite in patrimoniul intreprinderii si la rezultatele activitatii intreprinderii.

II. Functiile economice, prin care contul reflecta situatia reala a fiecarui element din patrimoniu, permitand:

a. calculul situatiei tuturor elementelor de patrimoniu in diferite momente ale activitatii intreprinderii, precum si al costului si rezultatele efective in raport cu proiectul sau prognoza;

b. controlul integritatii patrimoniului, al nivelului costurilor si marimii veniturilor, al modului in care sunt realizate sarcinile si obiectivele de gestiune.

III. Functia statistica: datele din conturi servesc la determinarea unor indicatori statistici importanti ai activitatii economice.

Forma contului are la origine calculul aritmetic care implica urmarirea nesistematica a modificarilor care au loc. De exemplu, situatia numerarului din casa intreprinderii rezulta din insumarea si scaderea operatiunilor care se realizau intr-o perioada de timp:

existent la 1 martie: 1.000.000 lei (+)

la 5 martie s-a incasat: 10.000.000 lei (+)

la 10 martie s-a platit: 8.000.000 lei (-)

la 25 martie s-a platit: 1.000.000 lei (-)

Facand operatiile aritmetice corespunzatoare in ordinea succesiva a datelor, rezulta ca soldul din casa intreprinderii este de 2.000.000 lei.

Aceasta forma a contului prezinta avantajul simplitatii operatiilor de calcul. Dar, ea are inconvenientul ca nu permite cunoasterea cu usurinta a totalului operatiilor de incasari si plati pe o anumita perioada de timp, necesitand un volum suplimentar de munca pentru extragerea si adunarea separata a sumelor incasate cu semnul plus si a celor platite, cu semnul minus.

Pentru evitarea acestui neajuns, prin forma contului se separa cele doua categorii de operatiuni.

Debit Cont "Casa" (simbol 531) Credit

Nr.

crt.

Data

Explicatia

Suma

Nr.

crt.

Data

Explicatia

Suma

Asa s-a ajuns la forma bilaterala a contului, dandu-se tabelului respectiv denumirea "Casa",in care existentul si intrarile se inscriu in partea stanga, la debit, iar iesirile in credit, in partea dreapta.

Sub forma didactica, simplificata, contul "Casa", ca si oricare alt cont, se prezinta sub forma de "T" (valorile sunt date in mii lei):

Debit

Ct. 531

CASA

Credit

Sold initial

Rulaj

Debitor

Rulaj

creditor

Total

Soldul final debitor

De notat ca soldul debitor de 2.000.000 lei s-a trecut la credit pentru inchiderea sau echilibrarea contului.

Forma unilaterala a contului cuprinde o singura serie de coloane pentru datele comune (numarul curent, data si explicatiile), indiferent de natura operatiilor (cresteri sau scaderi), iar coloanele pentru sumele debitoare, creditoare si pentru solduri sunt alaturate.

Reprezentarea grafica a unui cont in formularul model utilizat in munca practica este uratoarea (forma unilaterala, in mil. lei):

Fisa de cont pentru operatii diverse "CASA"

Simbol 5311

Pag. 1

Data

Document

Explicatii

Simb. Cont

corespondent

Rulaj

D / C

Sold

Felul

Nr.

Debit

Credit

3 I

Bilant

Sold initial

D

Forma sah sau matriceala a contului se caracterizeaza prin utilizarea unor fise separate pentru debit si credit, in care debitul apare in corespondenta cu conturile creditoare, iar creditul, in corespondenta cu conturile debitoare.

Forma contului cu duble valori se distinge prin faptul ca are coloane pentru inscrierea sumelor in moneda nationala si in moneda straina.

Clasificarea conturilor

Contabilitatea utilizeaza un sistem de conturi ale carui componente si structura difera in functie de gradul de complexitate a activitatii economice.

Pentru studierea sistemului de conturi este necesara clasificarea lor. Ea consta in sistematizarea conturilor, pe baza caracteristicilor lor comune si specifice, prin incadrarea si gruparea lor dupa anumite criterii in clase, grupe si subgrupe de conturi.

Principalele criterii dupa care se pot clasifica conturile sunt urmatoarele: functia contabila, sfera de cuprindere, continutul economic s.a.

A. Criteriul fundamental de clasificare a conturilor il reprezinta continutul lor economic. Din acest punct de vedere, conturile se impart in patru subdiviziuni:

- conturile de mijloace economice;

- conturile de procese economice;

- conturile de surse economice;

- conturile de rezultate.

Aceste subdiviziuni de conturi se impart in grupe si subgrupe de conturi.

B. Din punct de vedere al functiei contabile, conturile se impart in doua categorii: conturi de activ si conturi de pasiv. Aceasta grupare este cea mai generala clasificare, ea decurgand din legatura conturilor cu bilantul contabil si permitand intelegerea regulilor de functionare si de utilizare a conturilor.

Conturile de activ reflecta existenta si miscarea mijloacelor economice sub aspectul componentei si structurii lor materiale.

Conturile de pasiv reflecta existenta si miscare surselor de constituire a mijloacelor.

Exemplu de conturi de activ: "Mijloace fixe", "Materiale", "Casa", "Produse finite", "Debitori", "Clienti".

Exemplu de conturi de pasiv: "Capital", "Credite pe termen scurt", "Furnizori" etc.

Exista si conturi - putine la numar - care preiau atribute de functionare de la ambele feluri de conturi. Ele sunt mai ales conturi de calcul economic, introduse in practica contabila ca raspuns la cerintele muncii de informare economica. Acestea sunt conturi bifunctionale, ele avand sold fie debitor, fie creditor.

Exemplu de cont bifunctional: "Profit si pierdere".

C. Din punct de vedere al sferei de cuprindere, conturile se impart in: conturi sintetice, conturi analitice si conturi consolidate.

Conturile sintetice reflecta, in forma generalizata, mijloacele, procesele si sursele, fara ca acestea sa fie concretizate si detaliate.

Astfel, conturile "Clienti" si "Furnizori" oglindesc situatia si miscarea relatiilor cu cele doua grupe, dar nu si situatia cu fiecare client sau cu fiecare furnizor.

Conturile analitice ofera posibilitatea cunoasterii concrete si dezvoltate a fiecarui element din patrimoniul intreprinderii, de exemplu a fiecarui client sau furnizor in parte. Ele se utilizeaza ca desfasuratoare ale conturilor sintetice sis folosesc pentru inregistrarea atat in etalon banesc, cat si in cel natural (acolo unde este cazul).

Detalierea operatiilor sintetice cu ajutorul conturilor analitice poarta denumirea de evidenta analitica.

Aceste doua categorii de conturi nu se exclud, ci se completeaza, rolul determinant revenind conturilor sintetice. Intre conturile sintetice si cele analitice exista o legatura indisolubila, orice operatie inregistrata in contul analitic trebuind sa fie inregistrat si in contul sintetic.

In ultimul timp, a intrat in circulatie si notiunea de conturi consolidate, folosita pentru reunirea si integrarea datelor care prezinta rezultatul operatiunilor si situatiei financiare pentru un grup de intreprinderi care fac parte dintr-o entitate (de exemplu holding) aflata sub autoritatea unei conduceri unice (la nivelul "societatii-mama").

4. Reguli de functionare a conturilor

Inregistrarea operatiunilor economice cu ajutorul conturilor se realizeaza dupa anumite reguli, care exprima, in fond, modul de debitare si creditare a conturilor.

Pentru intelegerea regulilor de functionare a conturilor, trebuie pornit de la bilant si de la legatura ce exista intre acesta si conturi.

La inceputul perioadei de gestiune, fiecarui element patrimonial prevazut de bilant i se deschide cate un cont.

Elementele patrimoniale care figureaza in activul bilantului se preiau in conturile de activ sub forma soldurilor initiale debitoare.

Elementele patrimoniale care figureaza in pasivul bilantului se preiau in conturile de pasiv sub forma soldurilor initiale creditoare.

Pornind de la cele de mai sus, se poate formula si prima regula de functionare a conturilor, care este urmatoarea: conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele de activ, iar conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare, cu existentele de pasiv.

A doua regula de functionare a conturilor: conturile de activ se mai debiteaza cu intrarile, cresterile, sporurile etc. de activ, iar conturile de pasiv se mai crediteaza cu intrarile, cresterile, sporurile etc. de pasiv.

A treia regula de functionare a conturilor: conturile de activ se crediteaza cu iesirile, micsorarile, scaderile de activ, iar conturile de pasiv se debiteaza cu iesirile, micsorarile si scaderile elementelor de pasiv.

A patra regula de functionare a conturilor: conturile de activ au intotdeauna sold final debitor, sau sunt soldate (balansate), iar conturile de pasiv au intotdeauna un sold final creditor, sau sunt soldate (balansate).

Soldul final se stabileste la sfarsitul exercitiului financiar, semnificand existentul (materiale, bani, creante, datorii). Pentru inchiderea (echilibrarea) contului, acest sold se inscrie ca existent in partea opusa a contului respectiv, iar in luna urmatoare, apare ca sold initial (debitor sau creditor, dupa natura contului).

In concluzie, regulile de functionare a conturilor de activ si de pasiv se prezinta astfel:

DEBIT + Conturile de activ - CREDIT

1. Incep sa functioneze prin a se debita

Se crediteaza cu reducerile de activ (-)

2. Se debiteaza cu:

a) existentele de activ (+)

b) sporurile de activ (+)

4. Au sold debitor (+)

DEBIT - Conturile de pasiv + CREDIT

Se debiteaza cu reducerile de pasiv (-)

1. Incep sa functioneze prin a se credita

2. Se crediteaza cu:

a) existentele de pasiv (+)

b) sporurile de pasiv (+)

4. Au sold creditor (+)

5. Analiza contabila si dubla inregistrare. Formula contabila

O importanta deosebita pentru dubla inregistrare in conturi o are analiza contabila a operatiunilor economice. Ea are ca scop determinarea continutului economic al operatiei si stabilirea conturilor in care se inregistreaza, a legaturilor intre conturi, urmand ca, pe aceasta baza, sa se realizeze dubla inregistrare a fiecarei operatiuni economice.

Dubla inregistrare consta in inscrierea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economice in doua conturi distincte, si anume: in debitul unui cont si in creditul altui cont.

Legatura ce se stabileste intre conturi prin dubla inregistrare a fiecarei operatii economice se numeste corespondenta conturilor, iar conturile respective sunt conturi corespondente.

Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii economice, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora (debit, credit) in care urmeaza a fi inregistrata operatia data.

Analiza oricarei operatii cuprinde mai multe aspecte:

stabilirea continutului si naturii modificarii respective;

determinarea elementelor de activ sau de pasiv care au suferit modificari, precum si a sensului acestor modificari;

stabilirea conturilor corespondente;

stabilirea, potrivit regulilor de functionare, a partii (debit sau credit) conturilor corespondente in care se inregistreaza operatiunea data.

Rezultatul final al analizei contabile se concretizeaza in formula contabila.

Formula contabila reprezinta un mod specific de exprimare sub forma unei egalitati valorice - potrivit principiului dublei inregistrari - a oricarei operatii economice inregistrate in contabilitate. Ea cuprinde denumirea contului debitor, denumirea contului creditor si suma respectiva care corespunde operatiei economice inregistrate. Daca la acestea se adauga data la care a avut loc operatia economica si explicatia acesteia, conform documentului justificativ se obtine articolul contabil, folosit pentru reflectarea cronologica a operatiilor economice in conturi pe baza dublei inregistrari.

In functie de numarul conturilor corespondente, formula contabila poate fi de doua feluri:

a) formula contabila simpla, in care se cuprind un singur cont debitor si un cont creditor;

b) formula contabila compusa, in care se debiteaza un singur cont, iar la credit corespund doua sau mai multe conturi sau invers: avem mai multe conturi debitoare si un singur cont creditor.

Din punct de vedere al scopului pentru care se intocmesc, formulele contabile sunt de doua feluri: formule de inregistrare curenta, folosite pentru inregistrarea operatiilor economice obisnuite si formule contabile de stornare.

Stornarea este operatiunea de corectare a unei inregistrari eronate. Ea se poate face in negru sau in rosu.

6. Planul de conturi

Planul de conturi reprezinta matricea intregului sistem de conturi, in cadrul caruia fiecare cont, de diverse grade de cuprindere a elementelor patrimoniale, este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si o grupa in raport cu un anumit criteriu de clasificare.

Pentru fiecare cont sintetic sunt definite continutul economico-financiar, functia contabila si corespondenta cu alte conturi.

In Romania, principiile generale de organizare si conducere a contabilitatii in etapa actuala sunt reglementate prin Legea contabilitatii nr. 82 din 27 decembrie 1991 si prin reglementarile de aplicare a acestei legi aprobate de guvern, care prevad ca Ministerul Finantelor Publice emite Planul de conturi general, modelele registrelor si bilanturile contabile, formularele comune privind activitatea financiara si contabila, normele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora.

Planul de conturi general contine noua clase de conturi, simbolizate cu o cifra; acestea sunt:

clasa 1 - conturi de capitaluri;

clasa 2 - conturi de imobilizari;

clasa 3 - conturi de stocuri si productie in curs de executie;

clasa 4 - conturi de terti;

clasa 5 - conturi de trezorerie;

clasa 6 - conturi de cheltuieli;

clasa 7 - conturi de venituri;

clasa 8 - conturi speciale;

clasa 9 - conturi de gestiune.

In cadrul fiecarei clase se cuprind una sau mai multe grupe de conturi simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradul I, simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul II, simbolizate cu patru cifre (a se vedea Planul de conturi general din finalul acestui capitol).

Pe baza planului de conturi general se pot elabora planuri de conturi specifice diferitelor tipuri de unitati patrimoniale (publice, microintreprinderi sau fara scop lucrativ).

Conturile din clasele 1-7 sunt destinate pentru contabilitatea operatiunilor patrimoniale, iar cele din clasa 8, intitulata "Conturi speciale" se folosesc pentru contabilitatea operatiunilor extrapatrimoniale: angajamente acordate si primite, mijloace fixe luate cu chirie, bunuri materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in pastrare.

Anexa nr. 2 a capitolului prezinta sistemul de conturi actual aprobat prin O.M.F.P. nr. 1752

7. Balanta conturilor si rolul ei in contabilitate

Metoda contabilitatii impune ca periodic (de regula lunar) si in mod obligatoriu, cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor din contabilitate. Verificarea se refera atat la respectarea principiului dublei inregistrari a operatiunilor economice in contabilitate, cat si a calculelor aritmetice facute cu ocazia inregistrarilor in formule contabile compuse sau a determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor.

Procedeul specific contabilitatii prin care se realizeaza aceasta verificare este balanta conturilor sau balanta de verificare, care se prezinta ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din registrul Cartea mare in care se trec informatii in legatura cu soldurile initiale, miscarile intervenite intr-o anumita perioada de gestiune (luna, trimestru, semestru, an) si soldurile la data intocmirii.

Balanta conturilor este un tablou specific de grupare si sistematizare a informatiilor reflectate in conturi, destinat sa verifice respectarea principiului dublei inregistrari, a exactitatii inregistrarilor contabile, in vederea elaborarii unor lucrari de sinteza si de analiza contabila.

Ea cuprinde simbolul si denumirea contului, sumele si soldurile debitoare sau creditoare in decursul unei perioade.

In functie de operatiile economice si de felul conturilor la care se refera, balantele sunt:

- balante de verificare sintetice, care se elaboreaza pe baza datelor din conturile sintetice;

- balante ale conturilor analitice (pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice se elaboreaza o balanta de verificare).

La randul lor, din punct de vedere al continutului, balantele conturilor sintetice pot fi balante cu o serie, cu doua serii, cu trei serii si cu patru serii de egalitati.

a. Balanta cu o serie de egalitati se elaboreaza in doua variante, si anume: fie ca balanta de sume, cuprinzand sumele totale debitoare si sumele creditoare ale conturilor, fie ca balanta de solduri, cuprinzand coloane cu soldurile debitoare si soldurile creditoare ale conturilor.

Egalitatea care trebuie realizata este, dupa caz, urmatoarea:

totalul sumelor debitoare = totalul sumelor creditoare

sau:

totalul soldurilor debitoare = totalul soldurilor creditoare

b. Balanta cu doua serii de egalitati se mai numeste si balanta de verificare a sumelor si soldurilor si permite stabilirea a doua serii de egalitati intre totalul sumelor debitoare si creditoare, respectiv intre totalul soldurilor debitoare si creditoare.

c. Balanta cu trei serii de egalitati cuprinde soldurile initiale rulajele si soldurile finale, intre toate cele trei perechi de coloane (sume debitoare si creditoare) trebuind sa se realizeze o egalitate.

d. Balanta cu patru serii de egalitati este cea care se elaboreaza lunar si se prezinta sub forma unui tabel cu opt coloane, din care doua pentru sumele din lunile precedente, debitoare si creditoare, doua pentru rulajele lunii curente (debitoare si creditoare), doua pentru totalurile debitoare si creditoare si doua pentru soldurile finale respective (debitoare si creditoare).

Cele patru serii de egalitati caracteristice acestei balante sunt:

A. Total sume debitoare din lunile precedente (pentru 1 ianuarie: soldul initial)

Total sume creditoare din lunile precedente (pentru 1 ianuarie: soldul initial)

B. Total rulaje (miscari) debitoare in luna curenta

Total rulaje (miscari) creditoare in luna curenta

C. Total sume debitoare de la inceputul anului si pana la finele lunii curente

Total sume creditoare de la inceputul anului si pana la finele lunii curente

D. Total solduri finale debitoare

Total solduri finale creditoare

O forma deosebita de balanta a conturilor este balanta de verificare-sah, care reprezinta o varianta a balantei cu trei serii de egalitati. Avantajul deosebit al acestui tip de balanta consta in faptul ca ea reda corespondenta tuturor conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in perioada expirata si permite, prin urmare, desprinderea operatiilor respective.

Balanta de verificare-sah se prezinta ca un tabel in care conturile sunt trecute pe verticala si pe orizontala, la intersectia dintre randuri si coloane aparand sumele cu care conturile respective au intrat in corespondenta si au fost debitate sau creditate.

Balantele de verificare indeplinesc urmatoarele functii importante:

- servesc pentru a controla exactitatea datelor inregistrate in conturile analitice si sintetice;

- reprezinta un mijloc de control intre fiecare cont sintetic si analiticele sale;

- dau posibilitatea stabilirii legaturilor dintre conturile sintetice si bilantul contabil, intrucat soldurile finale din balanta se folosesc pentru intocmirea bilantului la sfarsitul perioadei respective;

- furnizeaza date centralizate, sintetice, atat pentru perioada curenta, cat si pentru cea precedenta, necesare pentru munca de analiza a activitatii economice a intreprinderii.

In prezent, balanta conturilor indeplineste tot mai mult si functia de registru de evidenta sistematica, indeosebi in cadrul sistemelor informatice de prelucrare adatelor din contabilitate.

Daca la intocmirea balantei conturilor nu rezulta (nu se verifica) egalitatile corespunzatoare, inseamna ca in sistemul informatiilor contabile exista erori, provenite din diferite cauze.

In conditiile actualului sistem de contabilitate din tara noastra, Legea nr. 82/1991 prevede (art. 22) obligativitatea verificarii lunare a corectitudinii inregistrarilor operatiunilor patrimoniale prin balanta de verificare.

In temeiul acestei prevederi, reglementarile contabile statueaza ca balanta de verificare cuprinde, pentru toate conturile unitatii patrimoniale, de regula, urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi; soldurile initiale debitoare si creditoare; rulajele debitoare si creditoare; totalul sumelor debitoare si creditoare; soldurile finale, debitoare si creditoare.

Cu ajutorul balantei se verifica corelatiile egalitatii generate de dubla inregistrare, respectiv concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul-jurnal, totalul rulajelor debitoare si creditoare din balanta, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din registrul "Cartea mare" si totalul soldurilor debitoare si creditoare din balanta.

In fine, potrivit acelorasi norme, balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice, cat si pentru cele analitice (pentru acestea din urma, balanta putand cuprinde numai situatia soldurilor).

Cu ajutorul balantei de verificare pot fi puse in evidenta urmatoarele tipuri de erori:

- erori prin care se incalca principiile inregistrarii in partida dubla: omisiunea inregistrarii in contul corespondent sau inregistrarea unei alte sume in contul corespondent;

- erori in efectuarea calculelor necesare pregatirii conturilor pentru balanta (in determinarea rulajelor, totalurilor si soldurilor);

- erori de transcriere din conturi in balanta;

- determinarea inexacta a soldului;

- adunarea gresita a sumelor din conturi.

Nu pot sa fie insa descoperite erori importante:

- omisiunea inscrierii unei operatii la debit si la credit;

- inregistrarea repetata a unei operatii;

- inregistrarea gresita a aceleiasi sume in debit si credit.

Cu alte cuvinte, cu ajutorul balantei de verificare nu se pot descoperi omisiunile de inregistrare simultana in debit si credit, erorile de compensatie si erorile de inregistrare la alte conturi decat cele necesare.

Lipsa egalitatilor dintre totalul sumelor din conturi care apare in balantele de verificare concretizeaza existenta unor erori, dar nu le identifica. Pentru identificarea erorilor se foloseste confruntarea sumelor din conturi cu sursele de informatii, se refac calculele din conturi etc.

Balanta de verificare lunara

(cu patru serii de egalitati) (mii lei)

Nr.

crt.

Simbol

conturi

Denumirile

conturilor

Totalul sumelor din balanta

precedenta

Rulajele

lunii curente

Totalul sumelor

la data

intocmirii balantei

Soldurile finale

D

C

D

C

D

C

D

C

Constructii

Mat. prime

Casa

Cont. curente (lei)

Cap. social

Furniz.

Cred. bancar

TOTAL

I

II

III

IV

Intocmirea balantei de verificare necesita activitati multiple si parcurgerea mai multor etape: pregatirea conturilor pentru intocmirea balantei prin calcularea rulajelor debitoare si creditoare, totalizarea sumelor si determinarea soldurilor, transcrierea datelor din conturi in balanta; totalizarea balantei si verificarea masurii in care se realizeaza egalitatile de control.

Anexa nr. 2

PLANUL DE CONTURI GENERAL

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

10. CAPITAL SI REZERVE

101. Capital

1011. Capital subscris nevarsat

1012. Capital subscris varsat

1015. Patrimoniul regiei

1016. Patrimoniul public

104. Prime de capital

1041. Prime de emisiune

1042. Prime de fuziune

104 Prime de aport

1044. Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni

105. Rezerve din reevaluare

1051. Rezerve din reevaluare aferente bilantului de deschidere al primului

an de aplicare a ajustari la inflatie

1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative

106. Rezerve

1061. Rezerve legale

1062. Rezerve pentru actiuni proprii

106 Rezerve statutare sau contractuale

1068. Alte rezerve

107. Rezerve din conversie

11. REZULTATUL REPORTAT

117. Rezultatul reportat

1171. Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv

pierderea nerecuperata

1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS,

mai putin IAS 29

117 Rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor contabile

1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale

1175. Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din

reevaluare

12. REZULTATUL EXERCITIULUI

121. Profit si pierdere

129. Repartizarea profitului

1 SUBVENTII PENTRU INVESTITII

131. Subventii pentru investitii

15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

151. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

1511. Provizioane pentru litigii

1512. Provizioane pentru garantii acordate clientilor

151 Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni

similare legate de acestea

1514. Provizioane pentru restructurare

1518. Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli

16. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE

161. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

1614. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de stat

1615. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de banci

1617. Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de stat

1618. Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

162. Credite bancare pe termen lung

1621. Credite bancare pe termen lung

1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta

162 Credite externe guvernamentale

1624. Credite bancare externe garantate de stat

1625. Credite bancare externe garantate de banci

1626. credite de la trezoreria statului

1627. Credite bancare interne garantate de stat

166. Datorii ce privesc imobilizarile financiare

1661. Datorii catre societatile din cadrul grupului

1662. Datorii catre societatile care detin interese de participare

167. Alte imprumuturi si datorii asimilate

168. Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate

1681. Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni

1682. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung

1685. Dobanzi aferente datoriilor catre societatile din cadrul grupului

1686. Dobanzi aferente datoriilor catre societatile care detin interese de

participare

1687. Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate

169. Prime privind rambursarea obligatiunilor

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI

20. IMOBILIZARI NECORPORALE

201. Cheltuieli de constituire

20 Cheltuieli de dezvoltare

205. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori

similare

2051. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si

valori similare achizitionate

2052. Brevete, licente si alte drepturi si valori similare obtinute cu

resurse proprii

207. Fond comercial

2071. Fond comercial

2075. Fond comercial negativ

208. Alte imobilizari necorporale

21. IMOBILIZARI CORPORALE

211. Terenuri si amenajari de terenuri

2111. Terenuri

2112. Amenajari de terenuri

212. Constructii

21 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

2131. Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)

2132. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare

213 Mijloace de transport

2134. Animale si plantatii

214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

2 IMOBILIZARI IN CURS

231. Imobilizari corporale in curs

2311. Amenajari de terenuri si constructii

2312. Instalatii tehnice si masini

231 Alte imobilizari corporale

232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale

2321. Avansuri acordate pentru terenuri si constructii

2322. Avansuri acordate pentru instalatii tehnice si masini

232 Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale

23 Imobilizari necorporale in curs

234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale

26. IMOBILIZARI FINANCIARE

261. Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului

262. Titluri de participare detinute la societati din afara grupului

26 Imobilizari financiare sub forma de interese de participare

263 Titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul

grupului

2634. Titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara

grupului

2635. Titluri de participare strategice in cadrul grupului

2636. Titluri de participare strategice in afara grupului

264. titluri puse in echivalenta

265. Alte titluri imobilizate

267. Creante imobilizate

2671. Sume datorate de filiale

2672. Dobanda aferenta sumelor datorate de filiale

267 Imprumuturi acordate pe termen lung

2674. Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung

2675. Creante legate de interesele de participare

2676. Dobanda aferenta creantelor legate de interesele de participare

2677. Actiuni proprii - active imobilizate

2678. Alte creante imobilizate

2679. Dobanzi aferente altor creante imobilizate

269. Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare

2691. Varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare

detinute la filiale din cadrul grupului

2692. Varsaminte de efectuat referitoare la interesele de participare

2696. Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare

28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE

280. Amortizari privind imobilizarile necorporale

2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire

280 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor

comerciale si altor drepturi si valori similare

2807. Amortizarea fondului comercial

2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale

281. Amortizari privind imobilizarile corporale

2811. Amortizarea amenajarilor de terenuri

2812. Amortizarea constructiilor

281 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si

plantatiilor

2814. Amortizarea altor imobilizari corporale

29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR

290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale

290 Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare

2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licente, marci comerciale

si alte drepturi si valori similare

2907. Provizioane pentru fondul comercial

2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale

291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale

2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de

terenuri

2912. Provizioane pentru deprecierea constructiilor

291 Provizioane pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport,

animalelor si plantatiilor

2914. Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale

29 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare

2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs

293 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs

296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare

2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare detinute la

filiale din cadrul grupului

2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare detinute la

societati din afara grupului

296 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de

interese de participare

2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate

2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale

2966. Provizioane pentru deprecierea imprumuturilor acordate pe termen

lung

2967. Provizioane pentru deprecierea creantelor legate de interesele de

participare

2968. Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii - active imobilizate

2969. Provizioane pentru deprecierea altor creante imobilizate

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE

30. STOCURI DE MATERII SI MATERIALE

301. Materii prime

302. Materiale consumabile

3021. Materiale auxiliare

3022. Combustibili

302 Materiale pentru ambalat

3024. Piese de schimb

3025. Seminte si materiale de plantat

3026. Furaje

3028. Alte materiale consumabile

30 Materiale de natura obiectelor de inventar

308. Diferente de pret la materii prime si materiale

3 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE

331. Produse in curs de executie

332. Lucrari si servicii in curs de executie

34. PRODUSE

341. Semifabricate

345. Produse finite

346. Produse reziduale

348. Diferente de pret la produse

3481. Diferente de pret la semifabricate

3485. Diferente de pret la produse finite

3486. Diferente de pret la produse reziduale

35. STOCURI AFLATE LA TERTI

351. Materii si materiale aflate la terti

354. Produse aflate la terti

3541. Semifabricate aflate la terti

3545. Produse finite aflate la terti

3546. Produse reziduale aflate la terti

356. Animale aflate la terti

357. Marfuri aflate la terti

358. Ambalaje aflate la terti

36. ANIMALE

361. Animale si pasari

362. Diferente de pret la animale si pasari

37. MARFURI

371. Marfuri

378. Diferente de pret la marfuri

38. AMBALAJE

381. Ambalaje

388. Diferente de pret la ambalaje

39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI

IN CURS DE EXECUTIE

391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime

392. Provizioane pentru deprecierea materialelor

3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile

3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor

de inventar

39 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie

394. Provizioane pentru deprecierea produselor

3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor

3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite

3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale

395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti

3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate

la terti

3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti

395 Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terti

3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti

3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terti

3957. Provizioane pentru deprecierea marfurilor aflate la terti

3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti

396. Provizioane pentru deprecierea animalelor

397. Provizioane pentru deprecierea marfurilor

398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 - CONTURI DE TERTI

40. FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE

401. Furnizori

40 Efecte de platit

404. Furnizori de imobilizari

405. Efecte de platit pentru imobilizari

408. Furnizori - facturi nesosite

409. Furnizori - debitori

4091. Furnizori - debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor

4092. Furnizori - debitori pentru prestari de servii si executari de lucrari

41. CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE

411. Clienti

4111. Clienti

4118. Clienti incerti sau in litigiu

41 Efecte de primit de la clienti

418. Clienti - facturi de intocmit

419. Clienti - creditori

42. PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE

421. Personal - salarii datorate

42 Personal - ajutoare materiale datorate

424. Participarea personalului la profit

425. Avansuri acordate personalului

426. Drepturi de personal neridicate

427. Retineri din salarii datorate tertilor

428. Alte datorii si creante in legatura cu personalul

4281. Alte datorii in legatura cu personalul

4282. Alte creante in legatura cu personalul

4 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE

431. Asigurari sociale

4311. Contributia unitatii la asigurarile sociale

4312. Contributia personalului pentru pensia suplimentara

431 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

4314. Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

437. Ajutor de somaj

4371. Contributia unitatii la fondul de somaj

4372. Contributia personalului la fondul de somaj

438. Alte datorii si creante sociale

4381. Alte datorii sociale

4382. Alte creante sociale

44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE

441. Impozitul pe profit

4411. Impozitul pe profit curent

4412. Impozitul pe profit amanat

442. Taxa pe valoarea adaugata

442 TVA de plata

4424. TVA de recuperat

4426. TVA deductibila

4427. TVA colectata

4428. TVA neexigibila

444. Impozitul pe salarii

445. Subventii

446. Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

447. Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate

448. Alte datorii si creante cu bugetul statului

4481. Alte datorii fata de bugetul statului

4482. Alte creante privind bugetul statului

45. GRUP SI ASOCIATI

451. Decontari in cadrul grupului

4511. Decontari in cadrul grupului

4518. Dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului

452. Decontari privind interesele de participare

4521. Decontari privind interesele de participare

4528. Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare

455. Sume datorate asociatilor

4551. Asociati - conturi curente

4558. Asociati - dobanzi la conturi curente

456. Decontari cu asociatii privind capitalul

457. Dividende de plata

458. Decontari din operatii in participatie

4581. Decontari din operatii in participatie - pasiv

4582. Decontari din operatii in participatie - activ

46. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI

461. Debitori diversi

462. Creditori diversi

47. CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMIMLATE

471. Cheltuieli inregistrate in avans

472. Venituri inregistrate in avans

47 Decontari din operatii in curs de clarificare

48. DECONTARI IN CADRUL UNITATII

481. Decontari intre unitate si subunitati

482. Decontari intre subunitati

49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR

491. Provizioane pentru deprecierea creantelor - clienti

495. Provizioane pentru deprecierea creantelor - decontari in cadrul grupului

si cu asociatii

4951. Provizioane pentru deprecierea creantelor asupra societatilor din

cadrul grupului

4952. Provizioane pentru deprecierea creantelor referitoare la interesele

de participare

495 Provizioane pentru deprecierea creantelor asupra asociatilor

496. Provizioane pentru deprecierea creantelor - debitori diversi

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

501. Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului

502. Actiuni proprii

50 Actiuni

5031. Actiuni cotate

5032. Actiuni necotate

505. Obligatii emise si rascumparate

506. Obligatiuni

5601. Obligatiuni cotate

5602. Obligatiuni necotate

508. Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate

5081. Alte titluri de plasament

5088. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament

509. Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt

5091. Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt

la societati din cadrul grupului

5098. Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt

51. CONTURI LA BANCI

511. Valori de incasat

5112. Cecuri de incasat

511 Efecte de incasat

5114. Efecte remise spre scontare

512. Conturi curente la banci

5121. Conturi la banci in lei

5124. Conturi la banci in valuta

5125. Sume in curs de decontare

518. Dobanzi

5186. Dobanzi de platit

5187. Dobanzi de incasat

519. Credite bancare pe termen scurt

5191. Credite bancare pe termen scurt

5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta

519 Credite externe guvernamentale

5194. Credite externe garantate de stat

5195. Credite externe garantate de banci

5196 Credite de la trezoreria statului

5197. Credite interne garantate de stat

5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

5 CASA

531. Casa

5311. Casa in lei

5314. Casa in valuta

532. Alte valori

5321. Timbre fiscale si postale

5322. Bilete de tratament si odihna

532 Tichete si bilete de calatorie

5328. Alte valori

54. ACREDITIVE

541. Acreditive

5411. Acreditive in lei

5412. Acreditive in valuta

542. Avansuri de trezorerie

58. VIRAMENTE INTERNE

581. Viramente interne

59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE

591. Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din

cadrul grupului

592. Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii

59 Provizioane pentru deprecierea actiunilor

595. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate

596. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor

598. Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601. Cheltuieli cu materiile prime

602. Cheltuieli cu materialele consumabile

6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare

6022. Cheltuieli privind combustibilul

602 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6024. Cheltuielile privind piesele de schimb

6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat

6026. Cheltuieli privind furajele

6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile

60 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

604. Cheltuieli privind materialele nestocate

605. Cheltuieli privind energia si apa

606. cheltuieli privind animalele si pasarile

607. Cheltuieli privind marfurile

608. Cheltuieli privind ambalajele

61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI

611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile

612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

61 Cheltuieli cu primele de asigurare

614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile

62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI

621. Cheltuieli cu colaboratorii

622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile

62 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal

625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari

626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

6 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE

635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

64. CHELTUIELI CU PERSONALUL

641. Cheltuieli cu salariile personalului

645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

6451. Contributia unitatii la asigurarile sociale

6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj

645 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

6458. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

654. Pierderi din creante si debitori diversi

658. Alte cheltuieli de exploatare

6581. Despagubiri, amenzi si penalitati

6582. Donatii si subventii acordate

658 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

6588. Alte cheltuieli de exploatare

66. CHELTUIELI FINANCIARE

66 Pierderi din creante legate de participatii

664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate

6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate

6642. Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate

665. Cheltuieli din diferente de curs valutar

666. Cheltuieli privind dobanzile

667. Cheltuieli privind sconturile acordate

668. Alte cheltuieli financiare

67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

671. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare

68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI AJUSTARTEA LA

INFLATIE

681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele

6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor

6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si

cheltuieli

681 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea

imobilizarilor

6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea

activelor circulante

686. Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele

686 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea

imobilizarilor financiare

6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea

activelor circulante

6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare

a obligatiunilor

688. Cheltuieli din ajustarea la inflatie

69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE

691. Cheltuieli cu impozitul pe profit

6911. Cheltuieli cu impozitul pe profit curent

6912. Cheltuieli cu impozitul pe profit amanat

698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

70. CIFRA DE AFACERI

701. Venituri din vanzarea produselor finite

702. Venituri din vanzarea semifabricatelor

70 Venituri din vanzarea produselor reziduale

704., Venituri din lucrari executate si servicii prestate

705. Venituri din studii si cercetari

706. Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii

707. Venituri din vanzarea marfurilor

708. Venituri din activitati diverse

71. VARIATIA STOCURILOR

722. Variatia stocurilor

72. VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI

721. Venituri din productia de imobilizari necorporale

722. Venituri din productia de imobilizari corporale

74. VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE

741. Venituri din subventii de exploatare

7411. Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri

7412. Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si

materiale consumabile

741 Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli din afara

7414. Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului

7415. Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectia

sociala

7416. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de

exploatare

7417. Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri

7418. Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata

75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

754. Venituri din creante reactivate si debitori diversi

758. Alte venituri din exploatare

7581. Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati

7582. Venituri din donatii si subventii primite

758 Venituri din vanzarea activelor sis alte operatii de capital

7584. Venituri din subventii pentru investitii

7588. Alte venituri din exploatare

76. VENITURI FINANCIARE

761. Venituri din imobilizari financiare

7611. Venituri din titluri de participare detinute la filiale din cadrul

grupului

7612. Venituri din titluri de participare detinute la societati din afara

grupului

761 Venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate

din cadrul grupului

7614. Venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate

din afara grupului

7615. Venituri din titluri de participare strategice in cadrul grupului

7616. Venituri din titluri de participare strategice in afara grupului

7617. Venituri din alte imobilizari financiare

762. Venituri din investitii financiare pe termen scurt

76 Venituri din creante imobilizate

764. Venituri din investitii financiare cedate

7641. Venituri din imobilizari financiare cedate

7642. Castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate

765. Venituri din diferente de curs valutar

766. Venituri din dobanzi

767. Venituri din sconturi obtinute

768. Alte venituri financiare

77. VENITURI EXTRAORDINARE

771. Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare

78. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTGAREA LA INFLATIE

781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

7812. Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli

781 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

7815. venituri din fondul comercial negativ

786. Venituri financiare din provizioane

786 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare

7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

788. Venituri din ajustarea la inflatie

79. VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFI AMANAT

791. Venituri din impozitul pe profit amanat

CLASA 8 - CONTURI SPECIALE

80. CONTURI IN AFARA BILANTULUI

801. Angajamente acordate

8011. Giruri si garantii acordate

8018. Alte angajamente acordate

802. Angajamente primite

8021. Giruri si garantii primite

8028. Alte angajamente primite

80 Alte conturi in afara bilantului

8031. Mijloace fixe luate cu chirie

8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare

803 Valori materiale primite in pastrare sau custodie

8034. Debitori scosi din activ, urmariti in continuare

8035. Debitori din amenzi si penalitati pretinse

8036. Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate

8037. Efecte scontate neajunse la scadenta

8038. Alte valori in afara bilantului

89. BILANT

891. Bilant de deschidere

892. Bilant de inchidere

Teme pentru dezbatere:

Rolul contului in contabilitate.

Analiza structurii contului.

Criteriile de clasificare a conturilor.

Rolul analizei contabile si dubla inregistrare

Balanta conturilor si rolul sau in contabilitate.

Problema:

Sa se stabileasca formulele contabile pe baza analizei urmatoarelor operatiuni:

achizitionarea unui mijloc fix in valoare de 100 milioane lei

ridicarea de la banca si depunerea in casierie a sumei de 50 milioane lei.

Bibliografie

Gh. Cretoiu, I. Bucur - Contabilitate, Ed. C.H. Beck, 2006, cap. IV.

O. Calin, M. Ristea - Bazele contabilitatii, E.D.P., 2003, cap. III.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1767
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved