Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Contabilitatea institutiilor publice

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Contabilitatea institutiilor publice

Capitolul 1 : Continutul si structura begetului public



Structura veniturilor si cheltuielilor bugetului public

Resursele finnanciare publice si cheltulielile se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete din care fac parte:

  • bugetul de stat;
  • bugetul asigurarilor sociale;
  • bugetele locale;
  • bugetele fondurilor speciale;
  • bugetul trezoreriei statului;
  • bugetul institutiilor publice autonome.

Veniturile bugetare se casifica conform legii 72/1996 a finantelor publice in urmatoarele categorii:

  1. Venituri din impozite directe:

impozit pe profit;

impozit pe salarii;

alte impozite directe.

  1. Venituri din impozite indirecte :

TVA ;

Accize si impozite pe circulatie;

Taxe vamale;

Alte impozite indirecte.

Pentru delimitarea destinatiei stabilite prin buget, cheltuielile se aproba in urmatoarea structura economica:

  1. Cheltuieli curente:

cheltuieli de personal;

cheltuieli materiale si servicii;

subventii;

prime ;

transferurui;

dobanzi;

B.Cheltuieli de capital;

  1. Operatiuni financiare;
  2. Rezerve.

Principiile de baza ale ale elaborarii si executiei bugetului public

Finantarea, executarea si controlul resurselor financiare ale statului presupun stabilirea si respectarea unor norme riguroase la toate nivelurile de organizare a finantelor publice.

Conform Legii 72/1996 sunt stabilite principiile de baza utilizate in elaborarera si executarea bugetelor publice, dupa cum urmeaza :

principiul unicitatii;

principiul univesalitatii;

principiul echilibrului;

principiul realitatii;

principiul anualitatii;

principiul publicitatii.

Capitolul 2 : Retaua institutiilor publice si contributia acestora la intocmirea bugetului de stat

Legea finantalor publice include precizari cu privire la formarea, administarera si intrebuintarea resurselor financiare ale statului.

In bugetul public national se include un sistem de bugete compus din :

bugetul de stat;

bugetul asigurarilor sociale;

bugetele locale;

bugetele fondurilor speciale;

bugetul trezoreriei statului;

bugetele altor instuitutii publice cu caracter comun.

Din categoria institutiilor care particpa la constituirea resurselor financiare publice si intrebuintarea lor fac parte:

Parlamentul;

Presedentia Romaniei;

Guvernul;

Ministerele si alte organisme publice;

Autoritatile judecatoresti;

Instuitutiile de stat de subordonare centrala sau locala.

In procesul de elaborare a proiectelor de buget si de executie, un rol deosebit il au ordonatorii de credite. Ordonatorii de credite bugetare sunt conducatorii institutiilor de stat mandatati prin lege sa contribuie la proiectarea bugetului public si la executarea acestuia.

Ordonatrorii de credite sunt ierarhizati pe trei nivele:

ordonatori principali de credite;

ordonatori secundari de crwedite;

ordinatori tertiary de credite.

Capitolul 3 : Clasificatia bugetara - instrument de programare si urmarire a cheltuielilor si veniturilor bugetului public.

Prin legile de aprobare a bugetului de stat si asigurarilor sociale, veniturile sunt reprezentate pe surse de provenienta, iar cheltuielile pe destinatii.

Numarul important al impozitelor si taxelor care constituie veniturile bugetare si mare divesritate a destinatiei cheltuililor bugetare au facut necesara elaborarea unui cadru pentru gruparea si codificarea resurselor si cheltuieliloro sub forma "Calsificatiei bugetare".

Legea finantelor publice stabileste competenta Ministerului Finantelor de a elabora clasificatia bugetara.

Actuala clasificatie bugetara cuptrinde:

  1. Pentru venitruri:

capitole ;

subcapitiole.

  1. Pentru cheltuieli:

parti;

capitole ;

subcapitole;

titluri;

articole;

alienate.

Clasificatia bugetara asigura gruparea sistematica a cheltuielilor si veniturilor bugetulu de stat, permite cunoasterea continutului acestora si face posibila adoptarea masurilor corespunzatoare pentru inacasarea la termen a veniturilor facilitand efectuarea cheltuielilor potrivit destinatiilor aprobate de catre organele compenetnte precum si luarea deciziilor in limitele competentelor stabilite prin lege, pentru midificarea pe parcurs a prevederilor daca cerintele perioadei o impun.

Conform legii finantelor publice consumarea creditelor bugetare trebuie sa se incadreze in urmatoarele restrictii:

cheltuielile prevazyte in capitole si articole au o destinatie precisa si limitata;

cheltuielile de personal se prezinta distinct de cheltuielile materiale;

nu se pot prevedea cheltuieli materiale sau alte categorii de cheltuieli fara fond;

nu se pot acopreri cheltuieli ale bugetului statului prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finantare directa catre banci.

Bugetul include veniturile si cheltuilile statului, constituirea su utilizarea de mijloace financiare in afacra bugetului fiind intersize, execeptie facand fondurile speciale aprobate prin lege.

Capitoluil 4 : Contabilitatea operatiilor economico-financiare la o institutie publica

4.1. Rezumat al principiilor fundamnetale ale contbilitatii

Ca si in cazul agentilor economici obiectivul principal al contabilitatii institutiilor publice consta in a oferi o imagine fidela clarta si completa cu privire la partimoniu, rezultate si situatia financiara.

Astfel in patrimoniu se cuprind totalitatea drepturilor si obligatiilor care au o estimare baneasca. Existenta patrimonoului este legata de existenta unei persoane juruduce ca subiect de patrimoniu, care sa aiba posesia si gestiunea bunurilor materiale , dreprutilor si obligatiilor cu conditia de a exercita liber acte de dispozitie si administrare asuprta acestora. Doi termeni sunt folositi frecvent in contabilitate : activ si pasiv .

Prin activ se intelege patrimoniul economic, adica valorile economice sub forma lor fizica concreta, iar prin pasiv se intelege patrimoiul juridic, adica relatiile in care se afla subiectul de patrimoniu cu valori care fac parte din activ.

Instrumentul cel mai utilizat in copntabilitate este contul. Acesta se prezinta sub forma literei T in care in partea stanga prezinta structura de debit, iar in partea dreapta structura de credit. Diferenta intre total debit si total credit se numeste sold.

Prin legea contabilitatii s-au stabilit urmatoarele principii fundamentale pentru conducereqa contabilitatii :

principiul permanentei metodelor ;

principiul independentei exercitiilor ;

principiul intangibilitatii bilantului de deschidere ;

principiul noncompensarii

4.2. Particularitati privind organizarea contbilitatii la o institutie publica

Institutiile publice au unele particularitati ce definesc si modul diferit de organizare si conducere a contabilitatii, fata de agentii economici :

nu-si acopera cheltuielile din venituri proprii ;

nu sunt dotate cu mijloace circulate ;

nu calculeaza si nu varsa amortizarea asupra fondurilor fixe ;

indeplinesc functii sociale publice, reprezentand statul in anumite domenii de activitate, cum sunt : invatamantul, armata, etc.

In vederea bunei organizari a contabilitatii, fiecare ordonator de credite trebuie sa asigure:

incadrarea compartimentului financiar-contabil cu personal corepunzator prin concurs;

intocmirea si circuitul documetelor justificative privind operatiile patrimoniale ;

organizarea si tinerea la zi a contabilitatii in mod cronologic si sistematic ;

organizrea si efectuarea inventarierii patrimoniului si valorificarea rezultatelor acestuia

respectarea regulilor de intocmire a bilantului contabil si depunerea la termen la organele in drept ;

controlul operatiunilor patrimoniale efectuate si a procedeelor de prelucrare utilizate, precum si exactitate datelor contabile furnizate ;

furnizarea de informatii necesare stabilirii patrimoniului national, executiei bugetului public national, precum si intocmirea balantelor financiare si bilantului pe ansamblul economie nationale ;

pastrarea si arhivarea documentelor justificative , a registrelor si bilanturilor contabile.

4.3. Contabilitate mijloacelor fixe, terenurilor si obiectelor de inventar.

Institutiile publice au in administrare bunuri de lunga durata si cu o valoare mai mare decat limita stabilita pentru obiecte de invetar, denumnite prin lege mijloace fixe.

Se considera mijoalce fixe obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ conditiile :

are o valoare mai mare decaat limit legala ;

are o durata noprmata de utilizare mai mare de 1 an ;

Pentru obiectele de inveantr folosite in loturi, steturi sau care formeaza un singur corp, la incadrarea lor ca mijloace fixe are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set.

Contabilitatea operatiilor se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi :

01 " mijloace fixe si terenurir"

602   Obiecte de invetar  ;

310   Fondul mijloacelor fixe 

311   Fondul obiectelor de inventar .

o institutie publica are in administrare un teren la care se ex3ecuta de catre o firma specializata o lucarea de amenajare a carei valoarea este de 2.500.000 lei :

Explicatii

Debit

Credit

Suma

realizarea

Plata

Alimnetare fond

Inchiderea finantarii

la o scoala se achizitioneaza u autoturism pentru transport de marfa in valoare de 45.000.000 lei, conform facturii :

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Cheltuiala

Rececptia

Plata furnizor

Dupa doi ani de utlizare autoturismul este vandut, el fiind inlocuit de latul nou primit prin donatie, evaluat la cursul zilei la valoarea de 35.000.000. Pretu de vanzarea al vechiului autoturism este de 17.000.000 lei.

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Creanta

incasarea

Varsarea la buget

Descarcarea gest.

receptia

Casare unui mijloc fix inregistrat in inventar la o valoare de 1.850.000, din care se recupereaza materile in valoarede 150.000 :

Explicatii

Debit

Credit

Suma

casarea

Mat recup

Vanzare mat recup

incasare

Datoria bugfet

Plata buget

O institutier publica se aprovizioneaza cu 20 bucati de scaune (obiecte de inventar ) la pretul de 170.000 lei/ bucata, plus TVA , in baza a trei oferte de la furnizori.

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Cheltuiala

Rceptia

Plata furnizor

Dare in folosinta

Casarea obiectelor de ionveantr se realizeaza prin urmatoarea formula contabila:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Casarea

4.4. Contabilitatea materialeor

Contabilitatea materialelor la institutiile publice se tine cu ajutorul conturilor din clasa 6  Materiale  desfasurate pe conturi de gradulII.

Principalele operatriuni sunt urmatoarele :

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Achizita

Plata furnizor

Consum

Similar contului 600 "Materiale" funcxtioneaz si celelalte conturi din lasa 6 cu execptia contulrilor 602, 603 prezentate anterior.

Contabilitatea creditelor buiugetare

Evidenta analitica a creditelor bugetare se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi:

940 " Credite bugetare aprobate";

941 " Cdredite deschise de re[paertrizat";

942 " Credite bugetare privind investitiile institutiilor de stat";

944 " Credite deschise pentru cheltuieli proprii";

Sunt conturi ce functioneaza in partida simpla (in afara bilantului sau de ordine si evidenta) si prezinta o evidenta a rsurselor bugetare pe care pe utilizeza instititia publica in cursul unui exercitiu bugetar. Nu prezinta sold la terminarea exercitiului bugetar.

Contabilitatea operatiilor de trezorerie

Prin trezorerie a institutiilor publice se intelege lichiditatile constituite din :

numeraruil existent in casiereie;

titluruile de valoare;

disponibilitatile in conturi.

Contabilitatea trezoreriei institutiilor publice are ca obiect evidenta existentei si miscarile disponibilitatilor in conturi, creditele bugetare, disponibilitatile din casiereie, hartiile de valoare si alte valori de trezorerie.

Conturile principale utilizate sunt urmatoarele :

102 - disponiobil al bugetului local;

109 - disponibil din contul de tezaur ;

105 - disponibilul curent al instititurie publice;

alte conturi din clasa 1 dupa destinatia utilizarii numerarului (pa actibvitati desfasurate de instituia publica.

Exemple de operatiuni :

Se achizitioneaza un mijloc fix la un cost de achizitie de 50.000.000 lei (cu TVA ), care se achita ulterior din contul de disponibil bancar pentru investitii:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Achizitia

Evidentierea ch.

Plata furnizor

OBS.: In mod normal ar fi trebuit sa se crediteze contul 115 "Disponibil pentru investitii", dar dat fiind faptul ca operatiile de plata au un regim special, cu aprobare de la organul ierarhic superior, care acorda finantarea se merge direct prin contul 700 "Finantarea de la buget privind anul curent" . Ordinea clasica a operatiunilor era:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Achizitia

Evidentierea ch.

Alimentarea ct.

Plata furnizor

Se ridica bani de la banca pe baza cecului vizat de trezorerie, in suma de suma 5.200.000 lei:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Ridicarea sumei

Pe baza statului de plata se acorda salariile personaluluii angajat:

Explicatii

Debit



Credit

Suma

Plata

Se acorda un avans pentru deplasari in valoarea de 300.000:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Acordarea avans

Se achita suma de 150.000 lei pentru procurarea de materiale consumabile :

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Achizitia

Plata

Contabilitatea decontarilor cu terti si personalul institutiei publice

Cu ajutorul conturilor din clasa 2 "Decontari"se tine evidenta aporturilorinstititiei publice cu privire la :

imoprumuturi din fondul de tezaur, fondul de rulment ;

decontari cu ordonatorii de credite;

decontari cu tertii debitori si creditori.

In cadrul acestor grupe de conturi, decontarile privesc doua tiprui de relatii si anume :

relatia de decontare cu terte personae juridice ( din afara institiuie publice);

relatii de decontare din cadrul institutiei publice privind drepturile si obligatiile evaluabile in bani dinstre I.P. si personalul sau.

Din clasa 2 "Decontari" fac parte urmatoarele conturi de gradul I:

20 " Imprumuturi "

21 " decontari interne"

22 " Deconhtari cu terti debitori"

23 " Decobntari cu tertii credtori"

Primcipalel operatiuni sunt urmatoarele :

    1. Se constituie la inceptul anului fondul de rulment in limita a 5 % din veniturile prorpii si sumele defalcate:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Constituiere

Si concomitent

    1. Pe baza scrisorii consiliului local prin care se stabileste si termenul de restuituire, trezoreria efectueaza operatiunea de imprumut pentru suma de 5.000.0000 lei:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Acordarea

Si concomitent

    1. Se acorda un avans spre decontare unui salariat care pleaca in delegatie in suma de 500.000 din care 30.000 lei diuna pentru trei zile, 20.000 lei pentru cazare de doua nopti, iar 450.000 lei pentru procurare de materiale consumabile. Termen de justificare 48 ore dupa expirarea delegatiei:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Acordare

Justificare avans

    1. se inregistreaza debitori pagube materiale:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Imputarea

    1. Se inregistreaza cota parte din valoarea echipamentului si uniformelor care se recupereaza de la personalul unitatii in suma de 115.000:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Distribuire echip.

recuperare

    1. Un muzeu presteaza servicii unui agent economic facand reclama vizuala pe baza de contract in valoarea de 100.000 lei pe luna. Se intomcmenste factura fiscala:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Factuirarea

    1. Aceeasi instituitie vande materiale rezultate din demolarea unie parti dintr-o constructie in valoarea de 250.000. In acelasi timp vinde produse finite la un prêt de vanzare de 600.000 lei:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Vanzare

Exemple de operatiuni contabile privind decontarile privind salariatii institutiei publice:

Pe data de 16 ale lunii curente se achitan avansul chenzinal salariatilor cu carte de munca :

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Acordare avans

Pe data de 20 ale lunii curente se platesc concedii legale de odihna in suma de 700.000 din care 300.000 pentru luna curenta si 400.000 lei pentru luna urmatoare:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Plata

La 31 ale lunii curente se inregistreaza statele de plata a salariilor in valoare de 18.000.000 lei:

impozite pe salarii : 3.990.000;

contributia la fondul de somaj : 180.000;

pensie suplimentara : 900.000 ;

se retin avansuri nejustidficate : 50.000;

se recupereaza pagume materiale : 30.000;

se recipereaza pagube din mijloace fixe : 170.000;

se retin debitori din echipament de lucru : 15.000;

se retin din salariu rate pentru marfuri : 75.000;

se retin popriri pentru terti : 20.000 ;

garatii depuse de gestionari : 180.000.

Avans chenzina si concedii = 6.000.000 lei;

Rest de plata : 6.390.000 lei.

Inregistrarile contabile sunt urmatoarele :

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Fond de salarii

Retineri

Plata salarii nete

Pe langa aceste contributii ale personalului, isntitutia publica mai plateste si cotele aferente acesteia in legatura cu salariile in mod similar structurii agentilor economici.

Contabilitatea veniturilor instuitutiilor publice

Contabilitatea veniturilor institutiilor publice se conduce cu ajutiorul conturilor din clasa 5 " Venituri" care cuoprinde urmatioarele conturi de grdul I:

51 " veniturile institutiei";

" venituri extrabugetare";

53 " venituri anticipate si de realziat";

Cu ajutorul conturilor din aceasta clasa se tine evidenta veniturilor realziate de institutiile publice pentru acoperitrea cheltuielilor acestora, conform legii, a veniturilor obtinute din mijloace extrabugetare, precum si aveniturilor ce urmeaza a se incasa.

Contabilitatea cheltuielilor institutiilor publice

Cheltuielile de capital cuprind totalitatea cheltuielilor ce se efectueaza pentru realziare sau achizitionarea de mijloace fixe, cum sunt :

pentru amenajari de cladiri si constructii speiale;

pentru procuraerea de mijloce fixe ;

cheltuieli proprii pentru investitii

Conturile de cheltuieli se evidentiaza in contabuiklitate cu ajutorul clasei 4 " Cheltuieli" si are aceeasi structura cu conturile de venituri corespuzatoare.

La sfarsitul exercitiului bugetar conturile de venuituri si cheltuieli cu prezinta sold ele fiind soldare odata cu operatiunea de executie bugetara fiind inchise reciproc. Detalierea generala a cheltuielilor si veniturilor in planul de conturi este cea prezentata pe structura clasifiactioei bugetare.

Exemple de operatiuni:

1. O institutie publica are de executat o constructie aprobata prin beget de catrre ordonatorul principal de credite, continuata din exercitiul precedent in valoare de 3 miliarde. Se acorda avans antreprezonurlui in trimestru I in sume de 1.500.000 lei :

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Acordarrea

La sfarsitul sementrului I factura amtreprenorului pentru lucrqri este de 2.100.000:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Factrua

Se achita factura antreprenorului :

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Achitarea

La 31 decembrie fondurile allocate prin buget de 2 mld, s-au utilizat integral, lucrarea nu s-a terminat si ramane a se receptiona in trimestrul urmator:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

Reprtarea

Concomitent

La terminarea si receptia constructiei se inched contyurile de cheltuieli si finanatre, inregistradu-se concomitent pe baza situatiei de lucrari definitive si a cheltuielilor colectate de la incepturl lucrarii mijlocul fix rezultat:

Explicatii

Debit

Credit

Suma

reluarea

Ultimul an de exec.

Receptia

Contabilitatea analitica la institutiile publice

In baza Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii, unitatilor patrimoniale le obligatioa de a organiza contabilitatea de gestiune. Modul de organizare este un atribut specific fiecarei untati patrimoniale, in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale acesteia.

La institutiile publice contabilitatea de gestiune este destinata pentru :

inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizare cheltuililor pe actini si elemente de cheltuieli;

urmarirea cheltuielilor de investitii pe obiective si srusr de finantare;

controlul cmodului de gestionare a bunurilor patrimoniale in scporul utilizarii cu eficienta a banului public colectat prin aparatul bugetar.

In ceea ce priveste evidenta de gestiune a valorilor materiale se practica trei metode :

metoda cantitativ - valorica;

metoda operativ-contabila;

metoda global- valorica.

Capitolul 5: Bilantul contabil, contul de executie bugetara si anexele la bilant

Institutiile publice si celelalte personae juridice ai caroro conducatori au calitatera de ordonatori de credite depun un exemplar din bilantul contabil trimestrial si annual la organul ierarhic superior, la termenle stabilite de acesta.

Ministerele, departamentle si celelate organe ale adminstartiei publice centrale, prefecturile, consiliile clocale, judetene si al Municipiul Bucuresti, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite, depun la Ministrul Dfinantelor un exemplar din builantul conmtabil trmestrial si annual conform normeleor si la termenle stabilite de acesta.

Depunderea bilanturilor contabile de catre consiliile locale si judetene la Miniterul Finantelor se face prin Directiile generale ale finantelor publice si controlului fibnanciar de stat judetene si a Municipiului Bucuresti, dupa caz.

Formularele de raportare financiara cuprind :

Bilantul :

Anexea 10 : Contul de executie bugetara;

Anexa 14 : Detalierea cheltuileilor;

Anexa 15 : Disponibil din fornduri cu destinatie speciala;

Anexa 16 : Finantarea bugetara;

Anexa 18 : Situatia obligatiilor de plata restante la finele trmestrului ;

Raportul de analiza pe baza de bilant;

Indicatori de calcul si fundamentare.

Darile de seama ale consiliilor judetene si Municipilui Bucuresti curpind urmatorul set de situatii financiare:

Bilantul privind executia bugetului local;

Anexa 10a : Contul de executie bugetara ale instituiilor publice finantate din venituri extrabugetare;

Anexa 12 : Contul de executie bugetara local;

Anexa 14 : Detalierea cheltuielilor;

Anexa 15 : Disponibil din fondurile cu destinatie speciala;

Anexa 18 : Situatia obligatiilor de plata restante la finele trmestrului;

Raportu de analiza pe baza de bilant;

Indicatori de calcul si fundamentare.

Pentru ca darea de seama contabila, respective bilantul contabil si anexele la bilant sa reflecte o imagine fidela a modului in care au fost finantate institutiile publice, se impuin in prealabil cateva operatiuni obligatorii si anume:

verfiicarea respectarii tutror normelor si regulilor contabile de inregistrarea a documentlor primare in conturile contabile;

realitatera si exectitatea soldurilor contabile din balanta de verfiicvare contabila, corespondenta acestora cu balantele analitice si cu rezultatul inventarierii patrimoniale a tutror conturilor de activ si pasiv;

daca invetarierera patrimoniului s-a facut faptic in conformitate cu normele legale, daca au fost valorificate rezultatele invetarierii prin inregistrarea plusurilor si minusurilor de inventar, daca au fost efectuate casarile si declasarile de bunuri si daca evaluarea de inveatr s-a facut cu respectarea normelor legale.

Darile de seama contabile se intocmesc de catre ordonatorii principali de credite, cei sucundari si tertiari vor elabora situatii financiare editatera de Ministerul de Finanate pe baza balantei de verificare.

Annual Ministreul Finantelor emite " Precizari metodologice privind inchiderea conturilor, intocmirea si centralizarea darilor de seama contabile privind executia bugetara", care constituie un indrumar al ordonatorilor de credite si organelor de specialitate in vederea intocmirii corecte a bilnatului contabil si a situatiilor anexe.




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1426
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved