Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


IAS 17 - LEASING

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



IAS 17 - LEASING

Operatiunile de leasing financiar sunt un exemplu specific al contabilitatii bazata pe principiul prevalentei economicului asupra formei juridice a tranzactiilor. Operatiunile de leasing financiar constituie, in esenta, achizitionarea unui activ utilizand un imprumut garantat cu respectivul activ.



Ce este acela un leasing?

In termeni simpli, operatiunea de leasing presupune o serie de plati efectuate de catre o societate in schimbul utilizarii unui activ.

IAS 17 identifica doua tipuri de leasing: financiar si operational.

Leasing financiar

Conform IAS 17, "Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera, in mare masura, toate riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, in cele din urma".

Pentru ca o operatiune de leasing sa fie incadrata ca leasing financiar trebuie indeplinite cel putin doua din conditiile urmatoare:

-utilizatorul preia riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate de la data incheierii contractului de leasing

-transferul dreptului de proprietate la expirarea perioadei de leasing este prevazut expres in contract

-dreptul de optiune: utilizatorul are dreptul de a opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de vanzare este maximum 50% din valoarea de intrare(piata) la momentul exercitarii optiunii

-perioada de folosire a bunului in sistem de leasing sa acopere cel putin 75% din durata normala de utilizare a bunului.

Este, prin urmare, o problema de rationament profesional atat pentru administratorii locatarului, cat si pentru cei ai locatorului. Trebuie retinut ca este posibila contabilizarea operatiunii de leasing drept leasing operational de catre una din partile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealalta parte contractanta.

Leasing operational

Leasingul operational este orice operatiune de leasing (sau orice contract care, ca substanta, este considerat leasing) care nu este clasificata drept leasing financiar.

Distinctia intre leasingul operational si cel financiar este importanta datorita faptului ca ele sunt tratate diferit din punct de vedere contabil si fiscal.

Contabilizarea operatiunii de leasing financiar - Locatarul

Partea cea mai dificila o constituie identificarea valorii activului si datoriei la inceputul operatiunii de leasing. Valoarea activului poate fi mai mare decat valoarea datoriei, deoarece IAS 17 cere societatilor sa capitalizeze in valoarea activului anumite alte costuri.

Ignorand aceste alte costuri, activul si datoria vor avea aceeasi valoare la inceputul operatiunii de leasing. Valoarea datoriei in acest caz se determina pornind de la valoarea activului. IAS 17 afirma ca valoarea initiala a activului este egala cu cea mai mica valoare dintre:

-valoarea justa a activului; si

-"valoarea actualizata a platilor minime de leasing".

Platile minime de leasing sunt definite ca fiind acele plati de-a lungul termenului de leasing pe care locatarul trebuie sau poate fi obligat sa le efectueze. Acestea exclud chiriile contingente (parte a platii de leasing a carei stabilire depinde de un eveniment, altul decat trecerea timpului), dar includ orice plata datorata de locatar pentru valoarea reziduala garantata. Daca locatarul are o optiune de cumparare a activului la un pret la care este aproape sigur ca optiunea va fi exercitata, atunci aceasta valoare este inclusa in platile minime de leasing drept valoare reziduala garantata.

Exemplu:

1.O societate inchiriaza in regim de leasing o masina pe o perioada de 5 ani, efectuand 5 plati in valoare de 40 milioane lei anual, platibili la sfarsitul fiecarui an. Termenul de leasing este de la 31 decembrie 1995 pana la 31 decembrie 1999.

2.In platile de leasing este inclusa o suma de 5 milioane lei anual, pentru intretinerea masinii. Suma recompenseaza valoarea platita de catre locator.

3.Daca prin utilizarea anuala a masinii se depasesc 30.000 km, se datoreaza o plata ulterioara de leasing in valoare de 3.000 lei per km in plus.

4.La sfarsitul leasing-ului, locatarul va cumpara masina la un pret de 80 milioane lei, platibili la un an dupa ce va fi efectuata ultima plata de leasing (31 decembrie 2000).

5.Rata dobanzii este de 70%.

6.Valoarea justa a activului este de 50 milioane lei.

Primele doua clauze cumulate conduc la o plata de leasing pentru respectivul activ (excluzand costurile altor servicii) in valoare de 35 milioane lei (40m - 5m) anual; pentru 5 ani = 175 milioane lei. Daca se adauga si clauza cu nr. 4 - 80 milioane lei - se obtine un total de 255 milioane lei, ceea ce reprezinta valoarea unei plati minime de leasing.

Sumele prevazute de clauza cu nr. 3 nu sunt incluse in valoarea platilor minime de leasing, deoarece depind de utilizarea masinii la cote ridicate.

Contabilitatea contractelor de leasing financiar - Locatorul

Locatorului i se aplica aceleasi reguli ca si locatarului. Locatarul a calculat valoarea activului ca fiind cea mai mica dintre valoarea justa si valoarea actualizata a platilor minime de leasing.

In cazul locatorului, activul (in cazul de fata un debitor) este evaluat la "valoarea investitiei nete in contractul de leasing"- care este egala cu:

Platile minime de leasing

PLUS Valoarea reziduala negarantata

MINUS Dobanda neprimita

O valoare reziduala negarantata apare atunci cand nu se specifica in contract ca titlul de proprietate trece la locatar sau la o terta parte (care nu are nici un fel de legatura cu locatorul), sau atunci cand locatarul sau o terta parte (care nu are nici un fel de legatura cu locatorul) nu dispune de o optiune de cumparare la un pret atat de scazut incat exercitarea optiunii sa fie aproape sigura. In aproape toate circumstantele locatorul va cunoaste valoarea reziduala negarantata.

Scaderea dobanzii neprimite este similara cu actualizarea facuta in cazul locatarului. Totusi, locatorul va stii valoarea dobanzii adaugata la platile de leasing.

Exemplu:

Societate X inchiriaza in regim de leasing o masina pe o perioada de 5 ani, efectuand 5 plati in valoare de 40 milioane lei anual, platibili la sfarsitul fiecarui an. Durata contractului de leasing este de la 31 decembrie 1995 pana la 31 decembrie 1999.

In platile de leasing este inclusa o suma de 5 milioane lei anual, pentru intretinerea masinii. Suma recompenseaza valoarea platita de catre locator.

Daca prin utilizarea anuala a masinii se depasesc 30.000 km anual, se datoreaza o plata ulterioara de leasing in valoare de 3.000 lei per km in plus.

Se renunta la aceasta clauza.

Rata dobanzii este de 70%.

Valoarea justa a activului este de 50 milioane lei.

Locatorul a platit pentru activ 47 milioane lei.

Locatorul a efectuat cateva calcule care sa-i permita intocmirea unui proiect de contract.

Anii care au trecut

Valoarea debitorului

Cheltuiala cu dobanda

Fluxul de numerar

Soldul de inchidere al debitorului

Rambursarea datoriei debitorului

A

B

C



D

E

F

Dupa cum vedeti, locatorul stie care este investitia neta in contractul de leasing, care sunt cheltuielile cu dobanzile si elementele de rambursare a capitalului, cat si care este valoarea reziduala. Acesta va fi cazul aproape intotdeauna, avand in vedere ca locatorul stabileste termenii contractului de leasing.

Inregistrarile contabile vor fi:

267 Creante din leasing = 5121 Conturi la banci in lei    47

Anual

5121 Conturi la banci in lei = % D

267 Creante din leasing F

766 Venituri din dobanzi C

Contabilitatea contractelor de leasing operational

In cazul leasingului operational bunurile raman in contabilitatea locatorului, care inregistreaza totodata si amortizarea in timp ce utilizatorul inregistreaza bunurile extracontabil si contabilizeaza doar chiriile aferente bunurilor inchiriate ca si cheltuieli recunoscute in contul de profit si pierdere, in mod liniar de-a lungul termenului de leasing, cu exceptia cazului in care o alta baza sistematica este reprezentativa pentru ritmul beneficiilor utilizatorului, chiar daca platile nu sunt efectuate pe aceeasi baza.

Ex:

SC ABA preia in baza unui contract de leasing operational un mijloc fix necesar in procesul de productie. In contract este prevazut un termen de leasing de 3 ani, valoarea totala a contractului fiind de 2.400.000.000 lei, platile urmand a se face trimestrial in rate egale: 200.000.000 lei.

% = 401 Furnizori 238.000.000

612 Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune, chirii    200.000.000

4426 TVA deductibila 38.000.000

Care este utilitatea contractelor de leasing financiar?

Din cauza IAS 17, societatile nu pot utiliza leasingul financiar pentru a ascunde imprumuturile. Exista alte doua avantaje.

Fiscal - Legea va determina care dintre cele doua parti ale tranzactiei va beneficia de deducerea amortizarii fiscale. Cea care va deduce amortizarea fiscala s-ar putea sa nu fie aceeasi societate care deduce amortizarea contabila in contul sau de profit si pierdere.

Pentru a intelege acest lucru este important sa intelegem ca in IAS, tratamentul fiscal al tranzactiilor este separat de tratamentul contabil. In IAS se utilizeaza estimarile si rationamentul profesional pentru a calcula cifrele contabile. Astfel, in cazul leasingului, este o problema de rationament profesional al administratorilor ambelor parti, pentru a decide daca contractul de leasing este financiar sau operational, fara a tine cont de tratamentul fiscal.

Astfel, este posibil sa se aranjeze un contract de leasing pentru a avea deducerile de impozit la societatea care are profituri mari, mai degraba decat la cealalta parte care ar putea sa nu aiba venituri impozabile.

Garantie - In primul exemplu, ambele societati (a si b) au avut in final imprumuturi garantate cu activul respectiv. Totusi garantia asupra activului, pentru societatea A, nu este la fel de puternica ca in cazul societatii B, unde proprietarul legal al activului este societatea creditoare. Daca societatile nu-si ramburseaza imprumuturile, banca cu leasingul isi va cere pur si simplu proprietatea inapoi, iar banca cu imprumutul va trebui sa inceapa procedurile legale pentru a dovedi si a executa garantia.

Exemplu:

Societatea X are in proprietate un mijloc fix in valoare de 450.000.000 lei. Societatea Y incheie un contract de leasing cu societatea X, pe o perioada de 3 ani, plata anuala de leasing actualizata este 197.709.000 lei.

A.     conform IAS



a)leasing operational

-valoare reziduala prevazuta in contract 60.000.000 lei.

LOCATAR "Y"

LOCATOR    "X"

-Facturare rata leasing

% = Furnizori

Ch locatii, chirii

TVA

-Intrare activ

Mijloc fix = Banca    60.000.000

-Achizitie echipament

Mijloc fix = Furnizori 450.000.000

-Facturare rata leasing

Clienti = %

Venituri din locatii chirii

TVA

-Amortizare echipament

Ch amortizarea = Amortizare 130.000.000

-Cedarea bunului la expirarea contractului

% = Mijloc fix 450.000.000

Banca    60.000.000

Amortizare 390.000.000

b)leasing financiar

LOCATAR "Y"

LOCATOR     "X"

primire activ

Mijloc fix = Datorii TL 450.000.000

Ch in avans=Dobanzi datorii T L

D:8036 Redevente, locatii (DTL+Dob)

-Facturare rata leasing

= Furnizori

Datorii TL

Dobanzi

Ch cu diferente curs

Ch dobanzi = Ch in avans

C: 8036

-amortizare anuala

Ch amortizare = Amortizare 150.000.000

Achizitie echipament

Mijloc fix = Furnizori 450.000.000

-Cedare echipament

Creante imobilizate = Mijloc fix 450.000.000

Dobanda la creanta=Venit in avans

D:8038

-Facturare rata leasing

Clienti = %

Venituri din locatii

Dobanzi la creante

Venit diferente curs

Venit in avans=Venit din dobanzi

C:8038

Ch de exploatare=Creante imobilizate

B.     In Romania-leasing financiar

LOCATAR "Y"

LOCATOR    "X"

achizitie activ

Mijloc fix=Alte imprumuturi

-dobanzi aferente contractului

Ch in avans=Dobanzi aferente imprumutului

-primire facturi

% = Furnizori

Alte imprumuturi

Dobanzi aferente

TVA

-cheltuieli cu dobanda

Ch cu dobanzi=Ch in avans

-predarea bunului

Imprumut acordat=Venit in avans

-emitere factura leasing

Clienti = %

Venit din locatii

Dobanzi aferente

TVA

-evidenta venituri din dobanzi

Venit avans = Venit din dobanzi





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1250
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved