Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Metode moderne de calculatie a costului

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Metode moderne de calculatie a costului

Metoda normativa de calculare a costului.



Sistemul de norme al intreprinderii si calcularea costului normativ.

Evidenta schimbarilor de norme si a abaterilor de la norme.

Metodologia de calculare a costului efectiv de productie.

Metoda de calculare Standard - Cost.

2.1 Tipurile de standarde si calcuarea costului standard.

2.2 Calculul, evidenta si repartizarea abaterilor de la standarde.

2.3 Metodologia de calculare a costului efectiv de productie.

Metoda de calculatie Direct - cost (Variabil - cost).

Metoda normativa consta in calcularea costului normativ de productie pe baza normelor de consum elaborate la inceputul anului, precum si in organizarea unui sistem corespunzator de urmarire zilnica sau la perioade scurte de timp a abaterilor de la norme.

Aceasta metoda presupune urmatoarele etape de lucru:

v     elaborarea normelor de consum si calculatia costului normativ de productie;

v     evidenta schimbarilor de la norme;

v     evidenta abaterilor de la norme;

v     calcularea costului efectiv de productie.

I Fiecare intreprindere care utilizeaza metoda normativa trebuie la inceputul fiecarui an sa-si elaboreze un sistem de norme si normative.

Norma de productie reprezinta marimea maximala a unui anumit consum necesara pentru fabricarea unei singure unitati dintr-un produs de o anumita calitate.

Norma de consum se elaboreaza de catre intreprindere reiesind din urmatoarele conditii:

specificul procesului tehnologic;

gradul de mecanizare si automatizare;

specificul materialelor utilizate;

starea utilajului folosit, etc.

Normele si normativele se refera la materii prime, materiale de baza, combustibil, energii, salarii si CIP. Pentru aceasta in baza planului de productie se intocmeste "Fisa tehnologica" pentru fiecare tip de produs ce urmeaza sa fie fabricat in cursul unei perioade de gestiune. Aceste fise sunt deschise de catre sectia planificare ce se ocupa de elaborarea normelor pentru fabricarea unui anumit produs. Unele norme de consum sunt elaborate de insasi sectia planificare, iar altele de sectia mecanica, aprovizionare, energetica, munca si altele.

Exemplu:

Denumirea produsului "Gustare de iarna" ( salata). Unitate de calculatie - borcane - 1538.

Nr.

Materia prima

Norma, kg

Pret, lei

Consum normativ (N*P), lei

A

B

Varza

Morcov

Ceapa

Sare

Otet

Ulei

Suc de mere

Total materii prime

Toate normele de consum elaborate se inregistreaza in "Situatia de evidenta a normelor de consum" care este prezentata conducatorului intreprinderii spre aprobare.

In contabilitate la inceputul fiecarui an se calculeaza costul normativ de productie in baza normelor de consum aprobate. Costul normativ se calculeaza intotdeauna pentru o unitate de calculatie si este valabil in limitele unui an. In vederea determinarii costului normativ se intocmeste un document special numit "Calculatie normativa" sau "Calculatie planificata".

II In urma perfectionarii tehnologiei de fabricatie, cresterii calificarii muncitorilor, modificarii preturilor si tarifelor, normele de consum se pot schimba pe parcursul anului. Insa pentru a face schimbari in baza normativa este necesar sa se tina evidenta normelor schimbate. In acest scop se intocmeste o fisa speciala in care se indica: norma veche, norma noua, diferenta dintre ele, cauzele schimbarii, data si locul aplicarii normei noi.

Aceasta fisa se intocmeste de catre sectia care a solicitat schimbarea normei, dupa care o prezinta in sectia planificare pentru aprobare. La randul sau sectia planificare urmeaza sa faca corectarile necesare in documentatia tehnologica si in "calculatiile normate". Introducerea normei noi se fac la inceputul lunii urmatoare celei in care a avut loc schimbarea normei. In calculatiile normate se corecteaza doar productia in curs de executie existenta la inceputul lunii, deoarece ea a fost stabilita la sfarsitul lunii precedente in baza normelor vechi. Recalcularea productiei in curs de executie se efectueaza cu ajutorul indicilor schimbarii normei - ISN, care pot fi determinate prin 2 variante:

I varianta   

ISN =

In acest caz P ex recalculata = Pex nerecalculata * ISN : 100 %

II varianta   

ISN =

In acest caz P ex recalculata = Pex nerecalculata - Pex nerecalculata * ISN : 100 %

Exemplu:

P ex la 1.09.2007 = 10000 lei

Norma de consum a materiei prime la 01.01.2007 = 3000 lei

Norma de consum a materiei prime la 01.04.2007 = 2700 lei

Se cere de recalculat P ex la 1.01.2008.

Rezolvare:

I varianta

ISN = 2 700 lei : 3 000 lei * 100 % = 90 %

P ex recalculata =10 000 lei * 90% : 100 % = 9000 lei

II varianta

ISN = (3000 lei - 2700 lei) : 3000 lei * 100 % = 10%

P ex recalculata = 10 000 lei - (10 000 lei * 10 % : 100 %) = 9000 lei

Toate normele schimbate pe parcursul unei perioade de gestiune se inregistreaza in "Situatia de evidenta a normelor schimbate", in care se indica:

data cand a avut loc schimbarea normei;

locul utilizarii normei noi;

denumirea si numarul nomenclator al produsului pentru care se aplica norma noua;

norma veche;

norma noua;

diferenta dintre ele;

cauzele schimbarii;

economiile sau supraconsumurile rezultate.

III In scopul reducerii resurselor utilizate fiecare intreprindere trebuie sa tina evidenta si sa controleze in mod operativ abaterile de la normele stabilite.

In functie de continutul abaterilor se deosebesc:

supraconsumuri - apar atunci cind C ef (consumurile efective) > C n (consumuri normative). Ex: plata pentru munca suplimentar prestata, nefiind prevazuta initial in graficul de munca; consum suplimentar de materii prime, combustibil, energie electrica;

economii - apar atunci cind C ef (consumurile efective) < C n (consumuri normative). Ex: introducerea unor tehnologii mai performante ce duc la economisirea mteriilor prime, combustibil, utilizarea materialelor rezultate din deseuri in locul materialelor de baza, fara a diminua calitatea produselor,etc.

In functie de modul de depistare a abaterilor se disting:

abateri documentate - reprezinta abaterile stabilite pe baza documentelor primare de semnalizare (fisa-limita de consum, bon de inlocuire suplimentara a materialelor, ordin privind munca suplimentar prestata, proces-verbal privind rebuturile, etc) sau stabilite prin inventariere;

abateri nedocumentate - reprezinta diferenta dintre suma totala a abaterilor si suma abaterilor documentate (in rezultatul calculelor nejustificate, furturi, lipsuri, evaluare inexacta a productiei in curs de executie).

Exemplu: Suma totala a abaterilor = 500 lei (consum total efectiv - consum total normativ). Suma abaterilor documentate=350 lei. Suma abaterilor nedocumentate=150 lei(500 lei - 300 lei).

Existenta abaterilor nedocumentate denota faptul ca exista unele lacune in organizarea evidentei normative, cit si organizarea procesului tehnologic.

Evidenta abaterilor de la norme trebuie astfel organizata, incat sa asigure:

urmarirea zilnica sau la perioade foarte scurte a abaterilor de la normele stabilite;

indicarea locului (sectia, atelierul, faza de fabricatie, etc.) unde s-a produs abaterea;

normalizarea piesei, semifabricatului sau produsului la care se refera abaterea;

indicarea factorilor care le-au generat si a persoanelor raspunzatoare de acestea;

informarea operativa la toate nivelele organizatorice, pana la conducerea intreprinderii, asupra abaterilor de la norme.

Cea mai mare importanta este acordata modului de depistare a abaterilor de la consumurile normative de materiale, deoarece ponderea consumurilor de materiale este pana la 80% din totalul costului de productie.

Astfel, se cunosc 3 metode de depistare a abaterilor de la consumurile normative de materiale:

1. Metoda inventarierii - consta in faptul ca la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune ( luna) prin inventariere se stabileste stocul de materiale existent in sectie. In baza datelor obtinute se determina consumurile efective de materiale conform urmatoarei relatii de calcul:

Consum efectiv = Stoc initial materiale + Cantitatea intrata - Stoc final de materiale (inventariere).

Consumul normativ de materiale se stabileste astfel:

Consum normativ = Q ef de prod * Norma de consum a material p/u 1 unit

 


2. Metoda documentarii prevede ca materialele de la depozit sunt eliberate in productie in "Fisei-limita de consum", in care se inregistreaza consumul normativ al materialelor. Abaterile de la normele se stabilesc pe baza datelor din documentele primare de semnalizare (fisa-limita de consum - economie; bonul de eliberare suplimentara a materialelor - supraconsum; proces-verbal privind rebuturile, etc).

3. Metoda croirii partidelor de materiale consta in faptul ca pentru fiecare partida de materiale predata la locul de munca pentru fabricarea produselor se determina rezultatul croirii (economie sau supraconsum). Cantitatea efectiva de materiale se stabileste ca diferenta dintre cantitatea primita si cantitatea ramasa la locul de munca, iar consumul normativ de materiale - prin produsul dintre numarul efectiv de produse croite cu norma de consum pe unitate. Abaterea se determina ca diferenta dintre consumul efectiv si cel normativ. Importanta acestei metode consta in faptul ca permite depistarea abaterilor pe fiecare partida de materiale si pe fiecare loc de munca.

Abaterile de la consumurile normative salariale pot aparea in rezultatul modificarii categoriei de calificare a muncitorilor si a tarifelor de plata, economiei de timp, muncii suplimentare prestate, intreruperile in procesul de productie si altele.

Abaterile de la CIP normative se determina in baza "Devizului de consum" care se intocmeste pe articole de calculatie.

La intervale scurte de timp (zilnic, saptamanal, decada sau lunar) se intocmesc "Rapoarte de evidenta a abaterilor de la norma" care sunt prezentate tuturor sectoarelor interesate din intreprindere, inginerului-sef si uneori dupa necesitate conducatorului intreprinderii. Ulterior aceste rapoarte sunt discutate si analizate in cadrul colectivelor de munca, dupa care in baza rezultatelor analizei se iau decizii de stimulare a rezultatelor pozitive sau de sanctionare a celor negative.

IV Conform metodei normative costul efectiv de productie se determina in baza relatiei:

Schimb de norme (SN) Abateri de la norma (AN)

 


In vederea determinarii corespunzatoare a C ef de productie in contabilitate se intocmeste o situatie speciala numita "Situatia de evidenta a consumurilor de productie", care are urmatoarea forma:

Situatia de evidenta a consumurilor de productie

Articole de calculatie

P ex la incep lunii

Recalcularea

P ex

Consumuri

de productie lunare

(lei)

Indici

Cost de

productie

(lei)

P ex la sfirsitul lunii

ISN

a

CN

SN

AN

ISN

IAN

Norm

SN

AN

A

1)Materiale

2) Deseuri

3) Salarii

4) CAS si M

5) CIP

Total

ISN = indicele schimbarii normei; IAN = indicele abaterii de la norme

Modul de completare:

Coloana (1) "Productia in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune" se completeaza prin preluarea sumelor dintr-o situatie similara intocmita la sfarsitul lunii precedente, si anume din coloana (12) "Productia in curs de executie la sfarsitul perioadei de gestiune";

Coloana (2) "Indicele schimbarii normelor" si (3) "Valoarea productiei in curs de executie recalculate" se completeaza doar in lunile in care au avut loc schimbari de norme; (modul de completare vezi in p.1.2);

Consumurile de productie lunare se completeaza astfel:

Coloana (4) "Consumuri normative de productie" T sumele se preiau din documentele primare in care acestea sunt inregistrate: fisa-limita de consum, bon de lucru in acord, devizul de consum;

Coloana (5) "Schimbarea normelor a consumurilor de productie" T sumele se preiau din "Situatia de evidenta a schimbarii normelor";

Coloana (6) "Abaterea de la norme a consumurilor de productie" T sumele se preiau din documentele primare de semnalizare: fisa-limita de consum, bon de eliberare suplimentara a materialelor, ordin privind munca suplimentara, proces verbal privind rebuturile, etc.

Coloana (7) "Indicele schimbarii normelor" se calculeaza in baza urmatoarei relatii:

col 6 : col 4*100 %

Coloana (8) "Indicele abaterii de la norme" se calculeaza in baza urmatoarei relatii:

col.6 : col.4*100 %;

Costul de productie se completeaza astfel:

Coloana (9) "Cost de productie normat" se determina prin relatia:

Volumul efectiv al productiei * Norma de consum pe unitate;

Coloana (10) "Schimbarea normelor" se determina astfel:

col.9 * col.7 : 100 %;

Coloana (11) "Abaterea de la norme" se determina astfel:

col.9 * col.8 : 100 %;

Coloana (12) "Productia in curs de executie la sfarsitul perioadei de gestiune" se determina prin relatia:

col. 1 sau col. 3 + ( col. 4 col. 5 col. 6) - ( col. 9 col. 10 col. 11).

deoarece Cef = Pex inc + consumuri - Pex sf T Pex sf = Pex inc + consumuri - Cef T

T

Pex sf = Pex inc + (consumuri normative schimbarea normelor abateri de la norme cost normativ schimbarea normelor abateri de la norme

 

NOTA: la determinarea sumelor din coloana (12) se i-a in calcul coloana (1), atunci cand nu sunt schimbari de norme si se va lua in calcul coloana (3), atunci cand exista schimbari de norme

Avantajele:

asigurarea unui control operativ al consumurilor de productie prin sesizarea abaterilor pe cauze, locuri si responsabilitati, constituind astfel un mijloc de informare la toate nivelele organizatorice din intreprindere, in vederea luarii celor mai corespunzatoare decizii in procesul de dirijare a activitatii.

asigura o legatura dintre sectorul tehnic si contabilitate prin folosirea aceluiasi document primar (Fisa tehnologica), atat pentru folosirea productiei, cit si pentru calculatiile normative.

Dezavantajele:

volumul mare de munca necesar atat elaborarii normelor de consum;

efectuarea lucrarilor specifice acestei metode (evidenta SN si evidenta AN), mai ales la intreprinderile cu procese de productie complexe si cu un numar variat de produse.

Metoda Standard - Cost consta in calcularea costului standard de productie pe baza standardelor de consum elaborate.

Costul standard reprezinta un cost prestabilit cu caracter normativ ce actioneaza atat ca etalon de masurare si comparatie a costului efectiv, cit si ca instrument de orientare si precizare a conditiilor in care trebuie sa se desfasoare procesul de productie.

Standardele reprezinta marimea maxima a unui anumit consum necesar pentru fabricarea unei unitati dintr-un produs.

Intreprinderile ce aplica aceasta metoda trebuie sa elaboreze:

standarde cantitative

standarde calitative (valorice).

Standardele cantitative sunt elaborate de catre personalul tehnic (ingineri), pe baza documentatiei tehnologice avandu-se in vedere conditiile concrete de activitate a intreprinderii. Ele se caracterizeaza printr-o valabilitate mare in timp (2-3 ani), schimbarea acestora fiind impusa doar de aparitia unei modificari in tehnologia de fabricatie.

Standardele valorice reprezinta expresia valorica a standardelor cantitative. Ele sunt calculate de s economisti, contabili prin aplicarea preturilor si tarifelor la standardele cantitative si se caracterizeaza printr-o valabilitate mica in timp ( 2-4 luni).

Intrucat controlul consumurilor este mai eficient in momentul aparitiei lor, standardele se stabilesc pentru o unitate de produs. Dupa finalizarea unei perioade de gestiune determinate ele sunt recalculate pentru intregul volum al productiei. Standardele pot fi calculate prin doua metode in baza datelor:

anilor precedenti (in medie pe 3 ani);

cercetarilor de inginerie.

A doua metoda este mai eficienta si se utilizeaza de circa 67 % de intreprinderi.

Metoda standard-cost se aplica mai mult de intreprinderile producatoare, la care ciclul de productie consta dintr-unitatile de cercetare-dezvoltare sir de operatiuni succesive.

Pentru activitatea de productie se elaboreaza consumuri standarde privind materialele directe, munca directa, precum si standarde pentru CIP.

Consumurile standarde privind consumul de materialele directe se divizeaza in:

standarde cantitative (de consum);

standarde de pret.

Norma de consum = 4,5 kg    2) Pret unitar la materialului = 75 lei

Rebut = 0,1 kg    Cheltuieli transport = 3 lei

Deseuri = 0,3 kg    Cheltuieli de incarcare - descarcare = 1leu

Standard cantitativ = 4,9 kg    Standard de pret = 79 lei

Consumurile standarde privind munca directa se divizeaza in:

standarde de timp;

standarde de tarif.

Standardele privind CIP se divizeaza in:

standarde pentru CIP variabile (baza de repartizare (nr. de ore lucrate));

standarde pentru CIP constante (volumul planificat de productie).

Pe baza standardelor de consumuri elaborate se calculeaza costul standard de productie. In acest scop se intocmeste "Fisa costului standard" pentru fiece tip de produs ce urmeaza sa fie fabricat.

Conform metodei standard - cost abaterile se determina prin intermediul unor calcule speciale, avand la baza insa compararea intre consumurile efective si cele standard.

Reguli generale de analiza a abaterilor

daca consumurile efective sunt mai mari decat cele standarde atunci rezulta o abatere nefavorabila (N), iar daca consumurile efectuate sunt mai mici decat cele standarde rezulta o abatere favorabila (F).

abaterile favorabile duc la cresterea venitului operational, iar cele nefavorabile la micsorarea acestuia.

majoritatea abaterilor pot fi analizate ca abateri de eficienta si abateri de pret si anume:

a)      CDM

Abaterea totala = CDM ef - CDM stand recalculat pentru volum efectiv.

Abaterea de eficienta (de cantitate) = (Q ef consumata - Q stand recalculat pentru volum efectiv) * P stand

Abaterea de pret = (P ef - P stand) * Q ef aprovizionata

In cazul in care Q ef a aprovizionarilor = Q ef a consumului, atunci

Abaterea totala = Abaterea de eficienta Abaterea de pret

In cazul in care Q ef a aprovizionarilor Q ef a consumului, atunci

Abaterea totala Abaterea de eficienta Abaterea de pret

b)      CDRM

Abaterea totala = CDRM ef - CDRM stand recalculat pentru volum efectiv.

Abaterea de eficienta ( de timp) = ( Timp ef lucrat - Timp stand) * Tarif stand

Abaterea de pret ( de tarif) = ( Tarif ef - Tarif stand) * Timp ef.

c)      CIP variabil

Abaterea totala = CIP ef - CIP stand aferent volumului efectiv

Abaterea de eficienta ( de consumuri) = ( Baza de repartizare ef - Baza de repartizare stand ) * K repartiz stand

Abaterea de pret = ( K repatiz ef - K repartiz stand) * Baza de repartizare ef.

d)      CIP constant

Abaterea totala = CIPC ef - CIPC stand aferent volumului standard

Abaterea de consum = CIPC ef - CIPC stand recalculat pentru volum efectiv ( se determina daca am avut un supraconsum)

Abaterea de volum = CIPC stand T V ef - CIPC stand T V stand. (se determina daca abaterea a aparut datorita modificarii volumului).

Exemplu:

Indicatorii

Efectiv total

Standard pe unitate

cantitativ

valoric

cantitativ

valoric

1. Consumuri directe materiale

25 000 kg

36 540 lei

0,2 kg/buc.

1,5 lei/kg

2. Consumuri directe privind retribuirea muncii

10 800 ore

47 520 lei

0,1 ore/buc.

4,5 lei/ora

3. Consumuri indirecte de productie variabile

9 100 lei

0,1 ore/buc.

0,75 lei/ora

4. Consumuri indirecte de productie constante

5 000 lei

4 640 lei

5. Volumul de productie total

120 000 buc.

116 000 buc.

Se cere de calculat toate abaterile posibile.

e)      CDM

Abaterea totala = CDM ef - CDM stand recalculat pentru volum efectiv = 36 540 lei - (0,2kg/buc. * 1,5 lei/kg) * 120 000 buc. (36540-36000) = 540 lei N

Abaterea de eficienta (de cantitate) = (Q ef consumata - Q stand recalculat pentru volum efectiv) * P stand = (25000 kg - 0,2 kg/buc.* 120 000 buc.) * 1,5 lei/kg = (25 000 kg - 24 000 kg) * 1,5 lei/kg = 1 500 lei N

Abaterea de pret = (P ef - P stand) * Q ef aprovizionata = (36 540 lei : 25 000 kg - 1,5 lei/kg) * 250 000 kg = (1,4616 lei/kg - 1,5 lei/kg) * 25 000 kg = - 960 lei F

Verificare: Abaterea totala = Abaterea de eficienta Abaterea de pret

540 N = 1 500 N + 960 F

f)       CDRM

Abaterea totala = CDRM ef - CDRM stand recalculat pentru volum efectiv = 47 520 lei - 0,1 ore/buc. * 4,5 lei/ora * 120 000 buc. = 47 520 lei - 54 000 lei = 8 750 - 6 480 lei F

Abaterea de eficienta ( de timp) = ( Timp ef lucrat - Timp stand) * Tarif stand = (10 800 ore - 0,1 ore/buc. * 120 000 buc.) * 4,5 lei/ora = (10 800 ore - 12 000 ore) 4,5 lei/ora = 5 400 F

Abaterea de pret ( de tarif) = ( Tarif ef - Tarif stand) * Timp ef. = (47 520 lei : 10 800 ore - 4,5 lei/ora) * 10 800 ore = (4,4 - 4,5)* 10 800 ore 1 080 lei F

Verificare: Abaterea totala = Abaterea de eficienta (timp) Abaterea de pret (Tarif)

6 480 F = 5 400 F + 1 080 F

g)      CIP variabil

Abaterea totala = CIPV ef - CIP stand aferent volumului efectiv = 9 100 lei - 0,1 ore/buc. * 0,75 lei/ora * 120 000 buc. (9 100 lei - 9 000 lei) = 100 lei N

Abaterea de eficienta (de consumuri) = ( Baza de repartizare ef - Baza de repartizare stand ) * K repartiz stand = (10 800 ore - 0,1 ore/buc. * 120 000 buc.) * 0,75 lei/ora. = - 900 lei F

Abaterea de pret = (K repatiz ef - K repartiz stand) * Baza de repartizare ef. = (9 100 lei : 10 800 ore - 0,75 lei/ora)*10 800 ore=(0,84259lei/ora - 0,75 lei/ora) * 10 800 ore=1 000 lei N

Verificare: Abaterea totala = Abaterea de eficienta Abaterea de pret

100 N = 1 000 N + 900 F

h)      CIP constant

Abaterea totala = CIPC ef - CIPC stand aferent volumului standard = 5 000 lei - 4 640 lei = 360 lei N

Abaterea de consum = CIPC ef - CIPC stand T V ef = 5 000 lei - 4 640 lei : 116 000 buc. * 120 000 buc. = 5 000 lei - 4 800 lei = 200 lei N

Abaterea de volum = CIPC stand T V ef - CIPC stand T V stand. = 4 800 lei - 4 640 lei : 116 000 buc. * 120 000 buc. = 160 F

Verificare: Abaterea totala = Abaterea de eficienta (de volum) Abaterea de pret (de consum)

360 N = 200 N + 160 F

Pentru evidenta abaterilor se utilizeaza conturi sintetice si analitice de abateri. Astfel, abaterile favorabile se inregistreaza in Ct acestor conturi, iar cele nefavorabile in Dt acestora. Nu au sold final.

Conform metodei Standard - Cost pentru determinarea datelor efective se tine cont de procesul de aprovizionare, procesul de productie si cel de desfacere.

In cazul aprovizionarilor cu materiale in debitul contului 211 se inregistreaza cantitatea efectiv aprovizionata evaluata la pret standard, iar in credit - cantitatea efectiv consumata evaluata la cost standard. Pe parcursul procesului de productie in debitul contului 811 se inregistreaza consumurile standarde privind materialele directe, munca directa, precum si standardele pentru CIP. Iar in creditul contului - costul standard al productiei fabricate.

In procesul de desfacere productia vinduta este evaluata la costul standard de productie.

La sfirsitul perioadei de gestiune, in vederea determinarii datelor efective apare necesitatea repartizarii abaterii. In acest scop pot fi utilizate citeva variante de repartizare, unele dintre care sunt:

repartizarea integrala a abaterilor in contul 711, cu conditia ca:

productia fabricata = productia vinduta;

sa nu existe productie in curs de executie la sfirsitul perioadei de gestiune;

cantitatea materialelor aprovizionate sa fie egala cu cantitatea materialelor consumate.

repartizarea proportionala a abaterilor in conturile 711 si 216 cu conditia ca:

productia fabricata sa fie diferita de cea vinduta;

sa nu existe productie in curs de executie la sfirsitul lunii;

cantitatea materialelor aprovizionate = cantitatea materialelor consumate.

repartizarea proportionala a abaterilor in conturile 711, 216, 215 cu conditia ca:

productia fabricata sa fie diferita de cea vinduta;

sa existe productie in curs de executie la sfirsitul lunii;

cantitatea materialelor aprovizionate = cantitatea materialelor consumate.

repartizarea proportionala a abaterilor in conturile 711, 216, 215, 211 cu conditia ca:

productia fabricata sa fie diferita de cea vinduta;

sa existe productie in curs de executie la sfirsitul lunii;

cantitatea materialelor aprovizionate = cantitatea materialelor consumate.

Avantajele:

ofera managerilor posibilitatea de a lua anumite masuri corective in baza analizei si interpretarii abaterilor;

permite de a reduce costurile mai ales daca metoda este combinata cu un sistem care sa incite personalul la sporirea productivitatii sau ameliorarea calitatii (de ex. acordarea de premii).

Dezavantajul se datoreaza fie rigiditatii sau flexibilitatii standardelor de consumuri.

Asemanarile cu metoda normativa

stabilirea cu anticipatie a costului produselor, lucrarilor sau serviciilor, inainte de inceperea procesului de productie;

fundamentarea calculatiei pe marimi fizice riguros determinate pentru materiale si munca, pe baze stiintifice;

urmarirea operativa a abaterilor fata de norme standarde pe parcursul desfasurarii procesului de productie;

antrenarea in elaborarea normelor sau a standardelor a personalului economic din intreprindere.

Deosebirile cu metoda normativa

v     stabilitatea mai mare in timp a standardelor fizice;

v     abaterile de la costul standard afecteaza rezultatele activitatii intreprinderii, spre deosebire de metoda normativa unde, cu abaterile de la norme se afecteaza costul normat;

v     urmarirea abaterilor in cadrul metodei Standard-cost cu ajutorul unui sistem de conturi, spre deosebire de metoda normativa care le urmareste numai operativ.

Conform metodei Direct - Cost costul de productie este format doar din consumuri variabile, si anume: CDM, CDRM, CIP v. Problema de baza a acestei metode o constituie separarea corecta a consumurilor variabile de cele constante.

Un indicator important ce se calcula in cazul aplicarii metodei direct cost este venitul marginal.

Venitul marginal = V vinzarilor - Consumuri si cheltuieli operationale variabile

711, 712, 713, 714, 811, 812, 813

Venitul marginal serveste pentru acoperirea consumurilor si cheltuielilor operationale constante, dupa care contribuie la obtinerea profitului.

Rezultatul financiar = Venitul marginal - Consumuri si cheltuieli operationale constante    (

Utilizarea metodelor diverse de calcul a costului influenteaza in mod diferit si rezultatele financiare. Astfel, sunt posibile 3 situatii:

daca Volumul vanzarilor = Volumul productiei, atunci rezultatul operational determinat in baza metodei Direct-cost va fi egal cu rezultatul operational calculat conform metodei traditionale:

RO (metoda Direct-Cost) = RO (metoda traditionala)

Volumul vanzarilor < Volumul productiei, atunci rezultatul operational calculat dupa metoda Direct-cost va fi mai mic ca cel calculat dupa metoda traditionala:

RO (metoda Direct-cost) < RO ( met. tradit), tipica pentru RM

Volumul vanzarilor > Volumul productiei, atunci rezultatul operational calculat dupa metoda Direct-cost va fi mai mare ca cel calculat dupa metoda traditionala:

RO (metoda Direct-cost) > RO (metoda traditionala).

Diferenta dintre rezultatele operationale calculate conform celor 2 metode este rezultatul influentei a 2 factori:

variatia stocurilor de produse finite;

comportamentul consumurilor indirecte de productie constante pe unitate de produs fata de variatia volumului de productie:

Diferenta dintre rezultate = (Stoc initial de productie finita - Stoc final de productie finita) * CIPC pe unitate.

Utilizarea diferitor metode de calcul a costului influenteaza in mod diferit si asupra modului de intocmire si prezentare a raportului privind rezultatele financiare. Astfel, raportul privind rezultatele financiare intocmit in cazul utilizarii metodei traditionale este o forma raspandita completata conform prevederilor legale si destinata tuturor categoriilor de utilizatori. Iar raportul privind rezultatele financiare intocmit in cazul utilizarii metodei direct cost este o forma rara si reprezinta un raport intern destinat doar administratiei intreprinderii.

Exemplu: Compania A fabrica un tip de produs. Din evidenta contabila a acestei companii au fost extrase urmatoarele date corespunzatoare anilor 2005 si 2006:

Nr.

Indicatori

Anul 2005

Anul 2006

Volumul de productie (bucati)

Volumul vanzarilor (bucati)

Consumuri de productie (lei):

a)      consumuri directe materiale

b)      consumuri directe privind retribuirea muncii

c)      consumuri indirecte de productie variabile

d)      consumuri indirecte de productie constante

Cheltuieli comerciale:

a)      variabile

b)      constante

Cheltuieli generale si administrative:

a)      variabile

b)      constante

Venitul din vanzari (lei) :

Se cere:

a)      sa se intocmeasca Raportul privind rezultatele financiare conform:

metodei "Direct-cost";

metodei traditionale.

b)      sa se explice motivul aparitiei diferentei dintre rezultatele obtinute conform celor 2 metode.

Solutie la punctul A:

Raportul privind rezultatele financiare dupa metoda "Direct-cost"

Nr.

Indicatori

Anul 2005

Anul 2006

Venitul din vanzari

Costul vanzarilor[1]

Cheltuieli operationale variabile (a +b +c) :

a)      cheltuieli comerciale variabile (712)

b)      cheltuieli generale si administrative variabile (713)

c)      cheltuieli operationale variabile (714)

Venitul marginal ( 1 - 2 - 3)

Consumuri constante si cheltuieli operationale (a+b+c+d):

a)      consumuri indirecte de productie constante

b)      cheltuieli comerciale constante(712)

c)      cheltuieli generale si administrative constante(713)

d)      cheltuieli operationale constante (714)

Rezultatul operational (4-5)

Raportul privind rezultatele financiare dupa metoda traditionala

Nr.

Indicatori

Anul 2005

Anul 2006

Venitul din vanzari

Costul vanzarilor

4500

Profitul brut (1-2)

Alte venituri operationale (612)

Cheltuieli comerciale (712)

Cheltuieli generale si administrative (713)

Cheltuieli operationale (714)

Rezultatul operational (3+4-5-6-7)

Solutie la punctul B:

Anul 2005:

Volumul vanzarilor (600 buc) < Volumul de productie (1000 buc), atunci profitul operational conform metodei Direct-cost < profitul operational conform metodei traditionale;

(1400) < (200)

Rezultatul operational (conform metodei Direct-cost) = (1400)

Rezultatul operational (conform metodei traditionale) = (200)

DIFERENTA = (1200)

(1200) = (0-400) x 3000/1000 = (400) x 3 = (1200)

Anul 2006:

Volumul vanzarilor (1400) > Volumul de productie (1000), atunci profitul operational conform metodei Direct-cost > profitul operational conform metodei traditionale;

3900 > 2700

Rezultatul operational (conform metodei Direct-cost) = 3900

Rezultatul operational (conform metodei traditionale) = 2700

DIFERENTA = 1200

(1200) = (400-0) x 3000/1000 = 400 x 3 = 1200

Avantajele metodei "Direct-cost":

permite constatarea raportului intre consumuri si volumul producerii;

simplifica operatiile de calculare a costurilor, prin faptul ca renunta la repartizarea consumurilor indirecte de productie constante, care se suporta in totalitatea lor din venitul marginal;

permite cunoasterea gradului de participare a fiecarui produs la obtinerea profitului si in ce masura este sau nu rentabila fabricarea lui;

asigura cele mai relevante si exacte informatii pentru fundamentarea deciziilor pe termen scurt;

usureaza si creeaza conditiile necesare bunei desfasurari a muncii de analiza a activitatii economice, prin separarea consumurilor variabile de consumurile constante si urmarirea acestora in toata complexitatea lor.

Dezavantajele metodei "Direct-cost":

dificultatea separarii consumurilor constante de consumurile variabile;

evaluarea stocurilor la cost variabil se loveste de restrictii fiscale, care impun ca in contabilitatea financiara stocurile sa fie evaluate la cost total. Aceasta presupune ca informatia privind costurile variabile sa fie supusa unor corectii pentru a putea fi utilizata in contabilitatea financiara si admisa de fiscalitate.

Caracteristicile studiate ale metodei traditionale de calculare a costului si a metodei 'Direct-cost' putem sa le comparam in tabelul ce urmeaza.

Compararea metodelor de cuprindere a costului

Metoda traditionala

Metoda "Direct-cost"

1. Este necesara pentru rapoartele externe.

1. Nu se accepta pentru rapoartele externe.

2.Consumuri indirecte de productie constante se includ in costul productiei fabricate.

2.Consumuri indirecte de productie constante nu se includ in costul productiei fabricate.

3. Accentueaza profitul.

3. Accentueaza venitul marginal.

4. Are un profit mai inalt in cazul in care productia depaseste vanzarile.

4. Are un profit mai inalt in cazul in care vanzarile depasesc productia.

5. Nu permite managerului sa ieie decizii corecte privind modificarea asortimentului produselor fabricate.

5. Permite managerului sa ieie decizii corecte privind modificarea asortimentului produselor fabricate.

6. Nu permite efectuarea politicii efective de formare a pretului.

6. Permite efectuarea politicii efective de formare a pretului.

In prezent utilizarea de catre intreprinderile din Republica Moldova a metodei traditionale a costurilor in conditiile majorarii permanente a preturilor aduce la neconcurenta produselor. In acelasi timp experienta altor tari arata, ca cucerirea si pastrarea pietelor de desfacere a produselor este posibila si in cazul vanzarii lor la preturi optimale (care acopera consumurile) si obtinerii profitului optimal din urma sporirii volumului vanzarilor.

In conditiile tarii noastre, aplicarea metodei "Direct-cost", cu toate avantajele pe care le prezinta, necesita atat luarea unor masuri de adaptare la specificul intreprinderilor din Republica Moldova, cit si reglementarea prin acte normative a unor aspecte impuse de planificarea, evidenta si urmarirea costurilor.



Costul vinzarilor in anul 2005 =(CDM+CDS+CIPV)/VP*VV=(2000+1000+1500)/1000*600=2700 lei

Costul vinzarilor in anul 2005 =(CDM+CDS+CIPV+CIPC)/VP*VV=(2000+1000+1500+3000)/1000*600=4500 lei



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4833
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved