Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

ANDOCAREA NAVEI

Transporturi

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ORGANIZAREA FLOTEI MARITIME MONDIALE - Diferentele dintre navigatia de linie si cea tramp
CONOSAMENTUL
INMATRICULAREA NAVEI - Autoritatea Navala Romana
HARTI MARINE - Generalitati asupra hartilor. Scara hartii
CONTRACTUL DE NAVLOSIRE PE TIMP (TIME CHARTER)
Mijloacele de transport
CONTRACTUL DE BAREBOAT (Charter by Demise, Demise Charter)
CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM
Specificatii de calitate ale benzinelor fabricate in Romania
Navigatie estimata si costiera - DETERMINAREA DIRECTIILOR LA BORDUL NAVEI

TERMENI importanti pentru acest document

ANDOCAREA NAVEI

Generalitati




O nava pe parcursul existentei sale este supusa la urmatoarele tipuri de inspectii:

Inspectia initiala de clasificare

Inspectia periodica de reclasificare (clasificarea se face din 4 in 4 ani);

Inspectia ocazionala: se efectueaza la cererea armatorului in afara inspectiei initiale si a celei periodice, in special in urma producerii unor avarii (se face in primul port de escala);

Inspectia exceptionala: se efectueaza la cererea autoritatilor portuare, companiilor de asigurare sau armatorilor, in scopul constatarii starii tehnice a navei la un moment dat.

Unele inspectii necesita urcarea navei pe doc.

Astfel, o nava este ridicata pe doc, pentru:

curatirea operei vii de depuneri si protejarea acesteia cu pitura anti-coroziva si cu pitura anti-vegetativa;

verificarea carmei, elicei si a axului port-elica;

verificarea tubului etambou si schimbarea presetupei;

verificarea prizelor de fund;

verificarea si indreptarea chilelor de ruliu avariate;

indreptarea baselelor din zona operei vii;

masurarea grosimii filelor bordajului carenei pentru determinarea coroziunii;

remedierea avariilor suferite de nava in urma unei coliziuni sau esuari;

inspectia de reclasificare.

Pregatirea navei pentru andocare

Comandantul navei prezinta sefului docului „ Planul de andocare” existent in documentatia de insotire a navei.

Pregatirile ce se fac in vederea andocarii sunt:

se transfera la o alta nava combustibilul din tancurile de combustibil;

se descarca toate marfurile din magazii si se curata magaziile;

se degazeaza tancurile de marfa la petroliere;

se inlatura materialele inflamabile din compartimentele in care se efectueaza lucrari;

se curata santinele si se degazeaza daca se lucreaza la compartimentul masini;

se realizeaza deplasamentul permis si pescajele inscrise in planul de andocare (la navele cu castelul si compartimentul masini la pupa se balasteaza tancurile de balast din prova si picul prova);

se verifica minutios mijloacele de lupta contra incendiului, hidrantii, manicile, completandu-se lipsurile;

se verifica instalatiile pregatindu-se racordul in vederea conectarii, la nevoie la instalatia de incendiu a docului;

se inchid toate instalatiile cu scurgeri in afara bordului (bai, spalatoare, grupuri sanitare);

se face instructajul privind protectia muncii, accesul la bord, lucrul la inaltime, lucrul cu foc deschis;

se stabilesc si se afiseaza turele de lucru;

se pregatesc paramele pentru remorcare (prova, pupa);

se pregatesc paramele ce se vor da la doc pentru efectuarea manevrei de intrare a navei in doc;

se pregatesc baloane si trancheti pentru manevra de acostare in camera de asteptare a docului uscat;

se pregatesc bandulele pentru transmiterea paramelor la doc (cate doua bandule de parama);

se pregatesc posturile de manevra prova si pupa.

Andocarea navei reprezinta operatiunea inversa lansarii la apa.

Andocarea navelor poate fi facuta pe docuri plutitoare sau pe docuri uscate.


6

7




5


2 2


3

W 4 4 L


1

Fig.1 Doc plutitor

Legenda:

1 – tronson orizontal (puntea docului)

2 – tronson vertical (turela sau bajoaier)

3 – tacada de chila

4 – tacada de gurna (scareuri)

5 – jalon de centrare a navei pe tacada

6 – macara

7 – cabestan de manevra a navei si centrare a navei pe tacada

 


Fig.2. Imagine doc plutitor

Pentru primirea navei pe doc, pe tronsonul orizontal al docului (cala), se monteaza (conform planului de andocare) tacada – blocurile de chila si scareurile – blocurile de gurna, astfel ca nava sa se sprijine pe punctele ei de mare rezistenta – chila si imbinarile dintre carlingi si verange.

Dupa fixarea tacadei, scareurilor si jaloanelor, docul se scufunda pana la o adancime mai mare decat pescajul maxim (Tmax) al celei mai mari nave ce urmeaza sa fie andocata (cand pe doc intra 2 sau 3 nave).

Nava este adusa la remorca si apoi este manevrata de catre remorchere pana langa doc. Comandantul navei raspunde de siguranta manevrei navei.

Seful docului raspunde de manevra si siguranta navei dupa ce de pe doc

s-au dat sarmele de manevra la bordul navei.

Dupa centrarea navei pe doc se produce ridicarea docului plutitor prin debalastarea acestuia. Odata cu docul este ridicata si nava care se va aseza pe tacada de chila si cea de gurna.

Executarea manevrei de intrare pe doc

Seful de doc mentine legatura cu comandantul navei si permite sa se execute manevra de apropiere de doc dupa realizarea conditiei, inaltimea apei in doc mai mare decat pescajul maxim al navei (hapa > Tmax).

Nava se apropie de doc fiind remorcata de 2 remorchere (prova si pupa).

Cand distanta dintre prova navei si doc este egala cu jumatate din lungimea navei, se moleaza remorca remorcherului prova. Remorcherul pupa controleaza mentinerea navei pe directie. Nava trimite la doc doua parame prova, una la tribord si una la babord, cu ajutorul salupelor de manevra.

De la primele cabestane de pe turelele docului sunt date la prova navei primele doua sarme (parame) ale caror gase se pun pe babalele simetrice situate la prova navei.

Din momentul in care aceste parame sunt puse pe cabestanele docului si se incepe virarea lor, seful de doc raspunde de siguranta si manevra navei (prin conlucrare continua cu comandantul navei).

Cand nava ajunge in pozitia finala pe doc se intind si se volteaza legaturile.

Dupa voltarea legaturilor se incepe debalastarea docului pentru marirea flotabilitatii si asezarea navei pe tacada de chila si pe scareuri (tacada de gurna).




Daca nava intra pe docul uscat, aceasta va fi adusa in prealabil in camera de asteptare a docului uscat, acostata, pozitie in care asteapta umplerea docului cu apa. Odata cu deschiderea portilor etanse ale docului si nava este introdusa pe doc.

 


Fig.3. Imagine doc uscat

La terminarea lucrarilor pentru care nava a fost introdusa pe doc, se iau o serie de masuri in vederea scoaterii navei din doc si anume:

montarea tuturor valvulelor si clapetilor de retinere, probarea si inchiderea tuturor armaturilor;

verificarea etanseitatii si nescufundabilitatii navei;

pregatirea instalatiilor de ancorare si legare pentru manevra;

pregatirea fanderilor, tranchetilor si baloanelor de acostare;

pregatirea paramelor de legare la prova si pupa navei;

se balasteaza docul plutitor sau se introduce apa in docul uscat.

Iesirea navei de pe doc

Operatiunile de iesire se petrec in ordine inversa celor ce s-au efectuat la intrarea navei pe doc.

Atat la andocare cat si la iesirea navei de pe doc, se vor lua urmatoarele masuri:

repartizarea simetrica a greutatilor la bord;

ancorarea pieselor si materialelor care ar putea sa se deplaseze la inclinarea navei;

inchiderea portilor etanse;

nu se vor manevra lichidele de la bord.

Planul de andocare a navei

Planul de andocare este documentul de baza ce se prezinta sefului docului plutitor sau uscat, sefului calei de lansare a santierului naval in care urmeaza sa fie ridicata nava pe doc.

Dupa acest document se intocmeste, prin masuratori precise, planul tacadei.

Planul de andocare contine:

a)     Datele caracteristice principale ale navei:

lungimea maxima (LOA)

lungimea intre perpendiculare (Lpp)

latimea maxima (Bmax)

pescajele prova si pupa (Tpv, Tpp)

b)     Planul profil al navei reprezentand nava asezata pe tacada de chila;

c)      Impartirea in bloc-sectii si sectii numerotate incepand cu blocul de la coasta zero;

d)     Sectiile si numarul sectiilor care formeaza fiecare bloc sectie;

e)     Masa bloc-sectie in tone;

f)       Pozitia centrului de greutate al navei prin coordonatele xG si zG (xG – distanta in metri de la coasta „0” masurata pe linia de baza, zG – inaltimea in metri de la linia de baza);

g)     Numarul de blocuri (de otel sau beton) necesari pentru linia tacadei de chila si numarul de blocuri pentru tacada de gurna;

h)     Numarul tacurilor de stejar si dimensiunile tacului, precum si numarul de perne de brad si dimensiunea pernei;

i)        Numarul penelor de stejar;

j)        Numarul de pontili de gurna;

k)      Observatii cu privire la realizarea tacadei;

l)        Schitele formelor speciale ale pontililor de gurna la diferite coaste precum si ale pontililor de chila.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1308
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site