Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Agroturism - „COMUNA VALEA DOFTANEI DIN JUDETUL PRAHOVA”

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic




Referat Resurse Agroturistice




„COMUNA VALEA DOFTANEI DIN JUDETUL PRAHOVA”

Facultatea Management

Specializarea: Agroturism

“JUDETUL PRAHOVA: Comuna Valea Doftanei

CAPITOLUL I : IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALIATE

JUDETUL PRAHOVA

Prezentarea Localitatii

Asezare geografica si limite

      Valea raului Doftana, un afluent important al Prahovei, este renumita prin salba de localitati dintre care dateaza din secolul al XVI-lea. Incadrata de varfurile Baiu la vest si Grohotisu la est, valea este dominata de inaltimi domoale de 500-600 metri, si prezinta un peisaj pitoresc si plin de farmec.

Acces:

 -  Cu masina : DN 1 (E 15): Bucuresti – Campina 92 km, Brasov - Campina 83 ;
  - Cu trenul : Gara Campina, pe linia principala Bucuresti - Brasov; apoi cu autobuzul, pe DN 102 pana in comunele Tasila si Traisteni (20, respectiv 28 de km).

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a celor economico-gepgrafice.
Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp (1,97% din suprafata tarii), o populatie de peste 800000 de locuitori si un numar de 100 de localitati si anume : un municipiu, 13 orase, 10 comune suburbne, 76 de comune, la care se adauga 403 de sate.

Resedinta judetului o constituie municipiul Ploiesti.

Din punct de vedere industrial acest judet se evidentiaza prin productia de : benzina, motorina, petroluri, benzen, toluen, xileni, masini, utilaje si instalatii pentru exploatare geologica, pentru forajul sondelor, carton asfaltat, productia de anvelope, geamuri trase si laminate, ingrasaminte fosfatice, acid sulfuric,sticla, hartie, tesaturi de in si canepa, utilaje tehnologice pentru prelucrarea titeiului.

Judetul Prahova este strabatut in lung de meridianul de 26º, care merge aproximativ in lungul Teleajenului si trece prin Ploiesti si Maneciu Ungureni.De asemenea este traversat de paralela de 45º,care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si Mizil. Intretaierea celor doua linii geografice are loc in raza localitatii Blejoi.

Ca unitate administrativa, judetul Prahova a functionat cel putin din secolul al XIV-lea, insa teritoriul si suprafata lui au variat in decursul istoriei. Pana la 1 ianuarie 1845 el avea o intindere mai mica si cuprindea partea de vest a actualului judet. El se invecina cu vechiul judet Saac sau Secuieni, al carui teritoriu a fost impartit in 1845 si atribuit judetelor Prahova si Buzau. Pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial, judetul Prahova cuprindea teritoriul actual, cu unele exceptii: Morenii cu regiunea lor aferenta se numara printre orasele prahovene, in schimb Mizilul apartinea judetului Buzau.

In functie de necesitatile economice, aceasta unitate administrativa a suferit modificari ca suprafata si limite si, temporar, a fost inglobata la unitati mai mari. In anul 1968 judetul Prahova si-a capatat conturul actual.

Teritoriul judetului are aproximativ forma unui patrulater, cu laturile paralele si egale, doua cate doua: lungimea este de circa 90 de km, iar latimea este de circa 56 de km. Intre cele doua puncte extreme : varful Omu in nord-vest si coltul de sud-est al judetului este o distanta de 112 km.

Comuna Valea Doftanei

poza_zona13[1]

Comuna Valea Doftanei este amplasata intr-un cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit de surse de poluare si degradare a mediului.

Campina lui Grigorescu si Hasdeu se afla la rascruce de drumuri. Din ea pleaca in directia nord o sosea ce serpuieste pe valea apei Doftana. Dupa ce Iasi in urma colinele domoale, muzeul Doftana de la Telega si cheile Brebului, valea se ingusteaza, capatand frumuseti montane desavarsite.

Inainte de intrarea in localitatea Valea Doftanei, apele raului au fost zagazuite prin constructia barajului de la Paltinu, formand un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu ' o mica mare montana' - zona turistica de mare atractie.

Comuna Valea Doftanei este situata in nordul judetului Prahova, in zona Carpatilor de Curbura, pe cursul mijlociu al raului cu acelasi nume.

Ea se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si Teleajen.

Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica. Privit din departare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamana cu o piramida egipteana, impantata parca dinadins aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii Patru, Steiasa, Fundurile si o serie de 'clabucete' ramificandu.se spre sud.

17

Cele peste 2.800 de gospodarii ale localitatii ( cca. 7.000 locuitori) sunt insirate ca o salba pe terasele in trepte de o parte si de alta a raului si afluentilor sai, pe directia de curgere nord-sud.

Este atestata documentar in prima jumatate a secolului al XVI-lea in timpul domniei lui Radu Paise ( 1535 -1545 ) cu satele Tesila si Traisteni.

Prin hrisoave domnesti, acele localitati devin dependente de manastirile Margineni si Sinaia.

Cu siguranta, vechimea acestor colectivitati umane este cu mult mai mare, fapt dovedit de existenta unor urme de viata materiala si spirituala ce pot fi incadrate in societatea medievala timpurie.

Istoria confirma ca in secolele XVII- XVIII, romanii din Tara Barsei si din zona Sibiului, nemaiputand suporta persecutiile autoritatilor austro-ungare au luat drumul bejeniei, trecand la sud de Carpati in Tara Romaneasca, prin pasul Predelus, stabilindu-se pe Valea

Doftanei in satele Tesila si Traisteni.

https://www.valeadoftanei.ro/images/istoric/harta.jpg 9

Factorii de mediu au fost hotaratori in constituirea primelor asezari umane in acest spatiu. La adapostul padurilor si in apropierea apelor, oamenii si-au inaltat locuinte grupate in catune. Se ocupau cu pastoritul si munca la padure, activitati ce s-au transmis urmasilor.

Evolutia Numerica A Populatie

2ed0d6a135b6b1f3fee1e64d3d40723f

Date Demografice

Ultimele raportari facute de Institutul National de Statistica cu privire la populatia judetului Prahova dateaza din anul 2005, indicand o usoara scadere in perioada 2001-2005.

Una din caracteristicile relevante ale judetului Prahova pentru planificarea gestionarii deseurilor este faptul ca el cuprinde una dintre cele mai dezvoltate zone din punct de vedere al infrastructurii turistice.

Valea Prahovei, ceea ce se reflecta in numarul de turisti.

Valea Prahovei este o zona turistica cu sezonalitate redusa, turistii fiind prezenti in numar semnificativ in toate sezoanele.

Prezenta unui numar de turisti comparabil cu populatia rezidenta creste cantitatea de deseuri menajere generate in zona. La demografia populatiei locale trebuie adaugat si fluxul de turisti, dinamica sa in Prahova si in special in Valea Prahovei cunoscand in timp o crestere accentuata

Clima

Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din judetul Prahova, si cel mai coborat punct din campie,ca si dispunerea reliefului in amfiteatru fac ca elementele climei sa difere destul de mult pe verticala si de la regiune la regiune.

Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de -2C in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10C in regiunea de campie, de unde rezulta o amplitudine de circa 13C. Intre aceste extreme, emperatura medie anuala are valori intermediare, in functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4C . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2C fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus.

In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10C, iar in muntii cu altitudine mijlocie ea urca la -5 sau la -8C. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este de -3C si chiar -2C, iar in campie ea coboara din nou la sub -3C.

In iulie temperatura aerului este de 21-22C in regiunea de campie,16-20C in regiunea de deal, 12-14C in zona muntilor mijlocii si sub8C in Masivul Bucegi.

Cea mai ridicata temperatura (39,4C) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea Calugareasca la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10 februarie 1929 (-38C).

Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900 mm anual, iar in regiunea de campie
acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales masivele proeminente, pantele cu expunere vestica si nordicaprimesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie cu cele expuse spre sud si est.

Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de provenienta oceanica patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese de convectie ale caror consecinte sunt ploile torentiale. Si in acest caz, valorile cresc de la campie spre munte :

Ploiesti-588 mm, Campina-120,6 mm, Sinaia-126,2 mm, varful Omu-173mm.
Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si la sol, unde relieful constituie un obstacol in calea vanturilor. Se observa diferentieri nete intre frecventa vantului la varful Omu- unde predomina vantul din sectorul vestic fata de vanturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomina vanturile de nord-est si de sud-vest.

Variatia pe verticala a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor tipuri de clima cu aspecte particulare si anume :

* clima de munte care se desfasoara in zona reliefului inalt cu
altitudini de peste 1000-1200 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6C si prin amplitudini termice sezoniere,in general reduse.

* clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu
inaltimi de 400-1000 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6-9C si prin precipitatii de 600-800mm anual.

* clima de campie care este localizata in partea sudica a judetului si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de peste 10C si prin precipitatii de 550-600 mm.

In comuna Valea Doftanei temperatura medie anuala este +10 grade C, cele mai inalte temperaturi inregistrandu-se in mijlocul verii. De altfel este zona tarii cu cele mai multe zile insorite pe an.

1.2 Resurse Agroturistice Naturale Ale Localitatii:

Geologie si relief.

Comuna Valea Doftanei este amplasata intr-un cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit de surse de poluare si degradare a mediului.


104_0494

Ea se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si Teleajen.

Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica. Privit din departare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamana cu o piramida egipteana, impantata parca dinadins aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii Patru, Steiasa, Fundurile si o serie de 'clabucete' ramificandu-se spre sud.

112_1269

Pe stanga raului si ceva mai catre miazazi sunt masivele Negrasul (cu urme de izvoare minerale la poalele sale), Cioparceni, Varfu Mare, Secara, Carabanu, Craitele, iar pe dreapta Prislopul, Lacurile, Rusul si Floreiul. Altitudinea lor medie este de 1.600 m. In continuare, la limita sudica a comunei strajuiesc niste maguri, local denumite 'galme'. Impadurite fiind catre partea lor superioara Galma Secariei (1137 m), Galma Craitei si Galmeia (1043 m ) fac nota aparte in ansamblul perimetrului montan al localitatii. Astfel, varfullor, partial inierbat, este usor boltit, de forma unei cupole in stil bizantin. Le lipseste stridenta pantelor ametitoare de pe alte meleaguri, in timp ce ele inspira privitorului totodata maretie, calm si echilibru. Prin nota aceasta caracteristica, ele se armonizeaza cu insasi baza larga, accesibila a teraselor prin care. si poarta undele raul Doftana.

Hidrografie

Raul Doftana traverseaza localitatea in lung. Izvorand din muntii Garbovei, el parcurge o distanta de cca. 50 km pana la confluenta cu raul Prahova, spre sud de Cam pina. Pe acest traseu, Doftana isi sapa albia in muntii Baiului si Badilei, primind o seama de afluenti, incepand de la izvor, pe stanga Negrasul, Cucioaia, Mogosoaia, Ermeneasa, Ghimpoasa, Valea lui Vladisor, Paltinoasa si Purcaru. Pe dreapta isi aduc apele: Musita, Orjogoaia, Prislopul, Floreiul, Bradeasa si Secaria.

112_1271

Este de la sine inteles ca bazinul hidrografic al Doftanei prezinta o importanta vitala pentru locuitorii comunei, iar in plus, constituie si principala sursa de alimentare cu apa a judetului Prahova.

Cu intreaga sa retea de afluenti, raul Doftana beneficiaza de o apa socotita de prima calitate; puritatea ei este unanim apreciata de turistii ce se abat prin Valea Doftanei, protejata climatic de braul muntos din jur, larg deschisa si insorita, cu o temperatura moderata in orice anotimp. De aici decurg interesante posibilitati de inscriere a Vaii Doftanei intre traseele turistice.

Prezinta intr-adevar atractie depresiunea Tesila - Traisteni, in care serpuieste involburata apa raului, numeroasele izvoare si fantani racoritoare in miez de vara, pajistile, ademenitoare prin verdeata lor din gradini si livezi, aerul ozonat, specific locului. Numai cateva zile de vacanta in mediul robust din Valea Doftanei - veritabil liman de liniste si reconfortare - au un miraculos efect asupra organismelor slabite, obosite de incordarea muncii fizice si intelectuale.

1.jpg

2.jpg127_2783.jpg128_2842.jpg

Vegetatia

Teritoriul comunei Valea Doftanei este foarte bogat in ierburi si paduri. Vegetatia imbraca intreaga suprafata, dandu-i un aspect variat.

134_3465

Din perioada infloritului pana in toiul verii, pe pajistile de la Craite, Poduri, Carabanu, prin gradini se leagana in adierea vantului, o mare de flori multicolore, emanand un parfum discret, care atrage roiurile de albine spre a vizita activ plantele melifere. fluturi policromi si alte mici insecte zburatoare completeaza acest decor sezonier nuantat.

Valoarea terapeutica a unor plante este unanim recunoscuta si apreciata. Principiile active dainuiesc uneori in intreg corpul plantei, iar alteori sunt localizate in radacina, in frunze sau flori.

127_2709

Recoltarea plantelor medicinale si sortarea lor reclama anumite cunostinte, pentru evitarea confuziilor si erorilor. Lucrarea aceasta se face la anumite termene calendaristice. Recolta se usuca lent, conservandu-se apoi in pungi sau cutii, la loc uscat.

Locuitorii din Valea Doftanei cunosc in genere, proprietatile curative ale multora din numeroasele plante medicinale, pe plan local, utilizandu-se denumirea populara pentru identificare. Astfel de plante sunt: afinul, catina, chimenul(secarica), cicoarea, ciresul, visinul(coditele fructelor), ciubotica cucului, coada manzului, coada soricelului, fasolea(tecile uscate), fragul, frasinul(frunza), macesul(fructele lui), mesteacanul, murul, musetelul, nucul, patlagina, pelinul, pinul(mugurii), plopul, porumbul(matasea acestuia), salcia(coaja), salcamul(florile), socul(florile), trandafirul(petalele), trei frati patati(panseluta de camp), urzica si zmeurul.


134_3457

Fauna

Aici traiesc vietuitoarele intalnite de regula in Carpati, exemplare apreciate in expozitii internationale de specialitate.


caprioara

In padurea de munte isi duc traiul cerbi si caprioare, adevarate podoabe ale plaiuri lor norddoftanene. Dominand padurile prin marimea si puterea sa, traieste aici ursul brun care se hraneste cu fructe, miere, dar este si carnivor, producand pagube in randul vitelor mari si mici de pe pasunile comunei. In desisurile padurilor, la departare de asezarile umane traiesc lupul, mistretul, jderul, vulpea, veverita, castorul si vidra.

https://www.valeadoftanei.ro/images/prezentare/fauna/vulpe_01.jpg

Pasarile salbatice ce traiesc pe teritoriul comunei sunt de o mare varietate. Ciocanitoarea este des intalnita 'in actiune' de-a lungul tulpinilor arborilor.

cocos_de_munte Dintre cantatoarele apreciate aici traieste ciocarlia usor de recunoscut prin trilurile ei avantate, in zorii zilelor luminoase de.vara. Cocosul de munte prefera padurile de molid din zona.

Dintre reptile sunt de mentionat vipera si soparla de munte si broasca bruna de munte.

https://www.valeadoftanei.ro/images/prezentare/fauna/bufnita.jpg Din categoria pasarilor rapitoare este de mentionat bufnita. In golurile alpine se intalneste vulturul, mierla de piatra, cinteza. Prepelita, vrabia, pitigoiul populeaza de asemenea livezile si padurile comunei.

Din fauna ihtiologica semnalam prezenta pestilor specifici apelor de munte, in bazinul Doftanei traieste pastravul alaturi de speciile de pesti ce se adapteaza atat apelor de munte, cat si lacului artificial de la Paltinu.

urs_01mistret

Solurile si subsolul

Apele de suprafata si subterane

Resursele de apa ale judetului Prahova sunt relativ importante. Acestea insumeaza un volum de 694,4 milioane m3, din care apele de suprafata reprezinta 80,8 % din total (490,2 milioane m3) si apele subterane 19,2 % (204,2 milioane m3).

Resursele sunt inegal distribuite in teritoriu, unele zone ale judetului fiind deficitare datorita potentialului hidrografic scazut (zona de est si sud-est, sectiunea Azuga) sau a gradului ridicat de poluare a apelor de suprafata si subterane.

Resursele minerale

Resursele de substante minerale utile de pe teritoriul judetului Prahova cuprind in principal hidrocarburi, carbune (lignit), sare, roci utile si ape minerale.

Valoarea acestor resurse este pusa in evidenta de ponderea lor in rezervele geologice ale tarii, la sfarsitul anului 1989 judetul Prahova concentra din rezervele geologice ale tarii 16 % la petrol, 4,9 % la gaze naturale, 1,15 % la carbuni, 14 % la minereuri nemetalice si 0,8 % la roci utile.

Rezulta ca cele mai importante resurse le reprezinta hidrocarburile si minereurile nemetalifere a caror exploatare si prelucrare au contribuit la dezvoltarea industriala a judetului.

Hidrocarburile sunt localizate in structuri concentrate indeosebi in dealurile subcarpatice, pe aliniamentele orientate vest-est:

Copaceni – Fagetu – Malaesti – Floresti – Bustenari – Runcu – Campina – Gara Draganesei

Apostolache – Matita – Podenii Vechi – Baicoi – Tintea – Floresti

Ceptura – Urlati – Chitorani – Aricesti.

In ultimii ani au fost atrase in circuitul extractiv unele structuri situate in zona de campie: Manesti,

Targsoru Vechi, Ciorani, Fulga-Boldesti Gradistea.

Carbunele (lignitul) este prezent in perimetrele de pe teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale:

Filipestii de Padure, Magureni, Ceptura si Urlati. Mai importante prin rezervele geologice sunt perimetrele Filipestii de Padure (63.859 mii t. din care rezerva industriala exploatabila 3.910 mii t.) si

Magureni (78.577 mii t. din care rezerva exploatabila 13.970 mii t).

Alte resurse minerale se gasesc pe teritoriul judetului Prahova, dupa cum urmeaza:

- Sarea: Slanic Prahova, Baicoi, Telega;

- Nisipul cuartos: Valenii de Munte;

- Nisipul bituminos: Pacureti – Matita;

- Gips: Slanic Prahova, Teisani, Batrani, Cerasu, Maneciu - Ungureni, Prajani;

- Calcar: Tohani, Mizil, Priscu, Tataru, Tesila;

- Gresii si conglomerate: Comarnic, Secaria, Poieni-Lespezi;

- Marne: Gura Beliei;

- Tufuri dacitice vulcanice: Slanic-Piatra Veche, Apostolache;

- Argilele bentonitice: Breaza, Brebu;

- Nisip si pietris: in albia raurilor Prahova, Teleajen si Slanic;

- Argile comune: Bucov, Campina-Voila, Urlati, Paulesti, Lipanesti etc.

Importante pentru economia judetului sunt si apele minerale, acestea favorizand dezvoltarea unor statiuni turistice si balneoclimaterice locale. Principalele resurse de ape minerale sunt:

- apele bicarbonate, calcice, bromurate, sulfuroase: Sinaia apele sulfuroase, sulfatate:

Apostolache, Bertea, Brebu, Calugareni, Ceptura, Varbilau, Valcanesti;

- apele clorurate, sodice: Baicoi, Brebu, Calugareni, Doftana, Mizil, Orzoaia;

- lacurile cu ape clorurate, sodice concentrate la Slanic, Telega.

1.3 Resursele Agroturistice Antropice Ale Localitatii

Portul popular

Portul popular, care a corespuns o indelungata vreme cerintelor uzuale, a fost folosit uneori si drept uniforma pentru elevii scolilor rurale.



https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/port/valea_doftanei_barbat.jpg

Portul ce era cunoscut in Valea Doftanei cuprinde elemente esentiale ale costumului nostru national, caracteristic in unitatea lui, cu toate particularitatile firesti de ordin local. Pe cap, barbatul poarta caciula (tuguiata, sau 'retezata'), sau palarie, in functie de anotimp. Bustul era imbracat cu o camasa alba, inchisa la gat si uneori impodobita cu broderii la guler si mansete - dar mai ales poalele cutate ce se purtau pe din afara. Pe camasa, in vreme racoroasa se imbraca o vesta: cand era tesuta de lana, se numea laibairica - iar cojocului fara maneci si incheiat pe o latura i se punea un pieptar. Peste acesta se purta un fel de sacou gros, numit zabun.

Iarna, drept palton se imbraca o haina lunga si groasa, cu gaitan si inchisa la culoare, numita gheba. In locul pantalonilor, satenii au imbracat o vreme indelungata cioarecii, de culoare alba, peste care incingeau braul, iar pe deasupra o cingatoare lata din piele, nuMita chimir. In buzunarele chimirului se purtau obiecte de uz curent, intre care amnarul, cremenea si iasca de aprins focul. De regula, satenii nu posedau intreaga gama a obiectelor de imbracaminte mentionate, ci numai strictul necesar. Opincile purtate in picioare se lucrau din piele.

Portul popular al femeilor este si el plin de originalitate ca model, croiala. Se avea in vedere utilitatea lui, dar totodata si aspectul estetic.

https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/port/valea_doftanei_fata.jpg


Pe cand fetele nemaritate obisnuiau sa umble vara cu capul descoperit, sau legate numai cu basma ('carpa'), cele casatorite isi impun restrictii. Acestea din urma isi acopereau parul cu baris, peste care se aseza basmaua. Ele poarta iia cu maneci lungi, sau nimai pana la cot, ale carei mansete si ciupagele de la umeri sunt impodobite cu 'rauri' cusuti in matase neagra ( pentru cele varstnice), sau rosie (la cele tinere).

Ele se incing cu un brau rosu din lana. Iarna femeile imbracau o bunda sau cojoc, impodobite la maneci, pe piept si la gat cu pielicele colorate. Mult timp, in imbracamintea femeiasca din Tesila si imprejurimi intra fota - plisata sau nu - cu alesaturi in fora dungata orizontal la poale, sau vertical. La Traisteni, fota era larga incutata de jur imprejur si cu o singura banda rosie la marginea de jos. In picioaRe, femeile purtau obiele - ciorapi - si opinci.

https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/port/sateni.jpg

Zona Valea Doftanei a prezentat de timpuriu un anume interes etnografic si popular-artistic.Muzeele de aici tezaurizeaza valori inestimabile ale spiritualitatii oamenilor din zona.



https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/muzee/106_0625.jpg


Astfel Muzeul de Etnografie si Folclor, deschis in cadrul Caminului Cultural Traisteni, infatiseaza aspecte ale locuintei taranesti traditionale de pe Valea Doftanei pastrand obiecte de marturie a mestesugurilor si traditiilor populare din zona:vase de pamant, stergare brodate, ornamente gravate in lemn, traforate, lucrate in relief, fote, ii cu broderii alese elemente autentice ale portului popular romanesc.



https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/muzee/106_0629.jpghttps://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/muzee/106_0636.jpg

Muzeul de Arte Plastice deschis in cadrul Caminului Cultural Tesila uneste peste 300 de opere de arta, multe dintre ele ale unor artisti consacrati, rodul celor XVIII editii ale Taberei Internationale de creatie Plastica Valea Neagra, tabara recunoscuta prin participarea artistilor atat din tara cat si din strainatate.
https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/muzee/127_2751.jpghttps://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/muzee/127_2753.jpg


https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/muzee/127_2755.jpg

Tabara de creatie

1.jpg

2.jpg3.jpg4.jpg5.jpg6.jpg

BISERICA ' ADORMIREA MAICII DOMNULUI ' -Tesila

https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/biserici/biserica_tesila.jpg



Sfantul lacas cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului'a fost ridicat pe acesta pitoreasca vale,Valea Doftaneiintre anii 1871-1875 de catre harnicii si credinciosii acestei parohii.

Acest sfant lacas s-a construit intr-un intr-un asa scrt timp datorita unitatii si dragostei credinciosilor pentru cele sfinte precum si necesitatii unei noi biserici.In anul 1930 s-a adaugat un frumos pridvor .

Intre 1954-1955 s-a pictat interiorul bisericii de catre pictorul Constantin Calinescu in timpul pastoririi preotului Dinu Georgescu.In anul 1988 prin osteneala preotilor Miron Florin si Lamba Teodor , precum si a enoriasilor se restaureaza pictura bisericii de catre pictor Elena Vasilescu.

' SFIINTII VOIEVOZI ' –Traisteni

https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/biserici/biserica_traisteni.jpg

Construita in anul 1926-1942. Sfantul lacas a fost sfintit la 8 noiembrie 1942.Biserica a fost pictata de Dimitrie D. Stoica din Bucuresti , in ulei in stil bizantin.Mobilierul este de stejar masiv.In pronaosul bisericii se afla pictat fostul suveran al Romaniei Regele Mihai I . Referitor la portretul regelui Mihai in anul 1987 a fost tencuit iar cu ocazia refacerii picturi a fost decopertat si repus in valoare. Biserica Sfintii Voievozi este una dintre cele mai mari lacase de cult din zona.


https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/biserici/biserica_2.jpg

In localitate se afla:


- 1 liceu - Liceul Agromontan 'Matei Basarab'
- 2 scoli generale
- 4 gradinite

https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/scoli/127_2741.jpg

Acestea sunt dotate cu sali de clasa spatioase cu mobilier nou, ateliere dotate cu aparatura specializata si laboratoare didactice moderne pentru a asigura elevilor conditii optime de insusire a stiintei si tehnicii avansate.

Aici activitatea didactica cunoaste o indrumare priceputa din partea unui colectiv de cadre profesorale specializate, care asigura o buna desfasurare a activitatii scolare si o temeinica aprofundare a cunostintelor acestea reflectandu-se in rezultatele bune pe care le obtin elevii doftaneni la concursuri pe meserii, competitii sportive si olimpiade.

https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/scoli/127_2768.jpghttps://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/scoli/127_2764.jpg

https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/scoli/127_2761.jpg

https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/scoli/127_2746.jpg

In cadrul activitatii culturale din Valea Doftanei , functioneaza doua biblioteci publice , cu peste 12000 volume in total.


https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/biblioteci/141_4113.jpg
https://www.valeadoftanei.ro/images/cultura/biblioteci/141_4115.jpg



Potential turistic:

      Valea Doftanei reprezinta pilonul de rezistenta al Prahovei rurale, zona in care s-au conservat extrem de bine paduri “nedomesticite”, pasuni alpine, plante rare, obiceiuri si traditii atat de vanate de strainii care vin aici sa-si petreaca vacantele la munca campului ori haladuind dupa imagini de vis si mirosuri de faneturi.

    Versantii drumurilor sunt intesati cu vile, pensiuni, casute cochete in care e mereu un valean al Doftanei gata sa te indrume catre destinatiile cautate cu atata ravna departe de zgomotul urbelor. 

       De un pitoresc aparte si oarecum ferita de poluare, Valea Doftanei este exploatata cu succes atat pentru turismul clasic, cat si pentru cel alternativ. La pescuit, la coasa,  o drumetie 'mai nervoasa' sau cateva zile de lenevie, ar fi recomandarile noastre pentru o excursie in zona.

Atractii Naturale

          Lacul si Barajul Paltinu Picture%20029

104_0481.jpg

111_1131.jpg

111_1196.jpg

Chiar la intrarea in comuna valea Doftanei se afla barajul Paltinu, o zona turistica de mare atractie.

Lacul Paltinoasa si barajul Paltinul ii pot face pe vizitatori sa creada ca se afla la mare, pentru ca in zona exista numeroase posibilitati de agrement. Cheile Doftanei sunt la cativa kilometri de lac, ca si ruinele Bisericii Vechi din satul Traisteni sau rezervatia de brad natural Glodeasa, veche de peste 100 de ani.

Traseele montane marcate sunt cele catre Varful Cazacu, Muntii Baiului sau Pasul Predelus.

Turistii care ajung in Valea Doftanei nu au cum sa se plictiseasca. Exista zeci de stani, unde se pot invata retete vechi de sute de ani de preparare a branzei, se pot face excursii si drumetii montane prin imprejurimi, iar seara, la un foc de tabara, cu un berbecut la protap, se pot asculta legendele povestite cu maiestrie de ciobani.

     Defileul de pe raul Doftana(Cheile Doftanei)

104_0470.jpg

112_1251.jpg129_2919.jpg

129_2924.jpg129_2933.jpg

Varful Cucuiatu (826m), cel mai inalt varf din zona Campinei.

CAPITOLUL II.IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE SI GRADUL LOR DE CLASIFICARE

STRUCTURI DE CAZARE OMOLOGATE

Caprioara

Claudia

Cojocarescu

Craita

https://www.valeadoftanei.ro/images/cazare/caprioara.jpg

https://www.valeadoftanei.ro/images/cazare/claudia.jpg

Cojocarescu

https://www.valeadoftanei.ro/images/cazare/craita.jpg

Nr. margarete

https://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gifhttps://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gif

Nr. margarete

https://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gifhttps://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gif

Nr. margarete

https://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gifhttps://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gif

Nr. margarete

https://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gifhttps://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gifhttps://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gif

Locuri/Camere

Locuri/Camere

Locuri/Camere

Locuri/Camere

Proprietar

SC Panat Com

Proprietar

Feticu Valeriu

Proprietar

Cojocarescu Mariana

Proprietar

Postolache Gheorghe

Gelu

Loussiana - Complex

Loussiana - Pensiune

Rodica

https://www.valeadoftanei.ro/images/cazare/gelu.jpg

https://www.valeadoftanei.ro/images/cazare/louisiana.jpg

https://www.valeadoftanei.ro/images/cazare/xxx.jpg

https://www.valeadoftanei.ro/images/cazare/rodica.jpg

Nr. margarete

https://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gifhttps://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gif

Nr. margarete

https://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gifhttps://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gif

Nr. margarete

https://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gifhttps://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gif

Nr. margarete

https://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gifhttps://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gif

Locuri/Camere

Locuri/Camere

Locuri/Camere

Locuri/Camere

Proprietar

Rasnoveanu Gelu

Proprietar

S.C. Loussiana SRL

Proprietar

S.C. Loussiana SRL

Proprietar

Zavragiu Rodica

Paradis

Iordache



https://www.valeadoftanei.ro/images/cazare/paradis.jpg

https://www.valeadoftanei.ro/images/cazare/iord.jpg

Nr. margarete

https://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gifhttps://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gif

Nr. margarete

https://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gifhttps://www.valeadoftanei.ro/images/margareta.gif

Locuri/Camere

Locuri/Camere

Proprietar

Deftu Deftu

Proprietar

Iordache

* Pensiunile sunt prezentate in ordine alfabetica

Alte structuri de cazare:
. motel Apasco Maneciu -100 locuri - (in curs de finalizare)
. motel Popas Vladisor - 100 locuri - (in constructie)
. pensiuni agroturistice - 20 in curs de omologare - 200 de locuri;

Pensiunea Craita

Daca ati visat vreodata sa va debarasati pentru cateva zile de grijile, stresul si monotonia activitatilor cotidiane, Pensiunea Craita cu tot ceea ce va poate oferi este cea mai potrivita alegere. Remarcandu-se printr-o eleganta rustica deosebita si printr-o gama larga de activitati recreative, ”Craita”- un nume de legenda, purtat de o printesa ucisa de turci - se numara deja printre atractiile irezistibile din turismul rural ecologic.

O lume de poveste ti se arata daca deschizi ferestrele din fata vilei: pe langa aleea ce vine de la poarta, straturile de galbenele si cercelusi, tufele de trandafiri, randuri de meri si peri pitici, plini de fructe. O poienita cu iarba tunsa, in care au fost randuite scaune si mese din retezaturi artistice de butuci, serveste drept loc de odihna si jocuri de dupa-amiaza. Gradina de legume, solarul si lotul de cartofi asigura hrana curata de peste vara. 

Totul este ecologic la “Craita”: de pe cartofi, gandacii sunt culesi cu mana, nu stropiti cu chimicale; rosiile, ardeii si castravetii din solar sunt udati numai cu apa de fantana; dovleceii si vinetele, la fel. Usturoiul si ceapa le smulge fiecare, la liber, din straturile bogate de pe margine. Carnea, laptele, branza, urda si casul vin direct de la stana familiei, din munte. Gazdele pensiunii, de o amabilitate clasic romaneasca,sunt intotdeauna deosebit de amabile si primitoare iar bucatele gatite in mare parte din produse

proprii sunt un deliciu.


La pensiunea “Craita”
vacanta

inseamna intr-adevar lipsa de griji, relaxare si zambete! 


https://www.funromtour.ro/images/poza_dotari_77_49_344.jpg

https://www.funromtour.ro/images/poza_dotari_77_49_347.jpg

Facilitati

https://www.funromtour.ro/images/poza_facilitati_77_49_335.jpg

-Incalzire centrala
-Restaurant
-Gratar si foisor
-Parcare
-Tv, semnal GSM
-Curte interioara cu loc de joaca pentru
copii

Dotari

https://www.funromtour.ro/images/poza_dotari_77_49_2246.jpg

Dotari parter:

sala de mese (40 loc), sufragerie, bucatarie

Dotari etaj:

Etaj 1: 2 camere cu 1 grup sanitar comun, si 1 dormitor cu baie comuna Etaj 2: 4 dormitoare cu 1 grup sanitar comun. si 1

dormitor cu baie proprie Etaj 3: 2 camere cu grup sanitaru

1 grup sanitar comun

Total locuri:

Total camere:

Total etaje:

Activitati

https://www.funromtour.ro/images/poza_activitati_77_49_335.jpg

Posibilitate de schi alpin si schi fond, calarie ,vanatoare si pescuit, sah, rummy, tenis de masa, badminton, cicloturism montan, drumetii in zona.

Tarife

Cazare

80 ron/cam/zi - camera cu baie proprie
70 ron/cam/zi - camera cu baie comuna

Pensiunea Paradis

https://www.funromtour.ro/media/IMG_0138(1).jpg Aflata la o altitudine de 700 m si cu o clima recomandata pentru boli profesionale si stres, Pensiunea Paradis imbina agrementul cu intremarea sanatatii. Dragoste de natura si picioare bune sa aveti, nici 12 zile nu va ajung sa bateti cararile zonei inconjuratoare. Gazdele extraordinar de primitoare si saritoare va pot indruma si insoti in orice moment catre punctele de atractie ale Vaii Doftanei. Livada, gradina si ograda sunt mereu pline cu bunataturi, netratate chimic, din care veti fi servit la orice ora. Straturile de zarzavat sunt adevarate zacaminte de elixire naturale, verdeturi care asteapa sa va intremeze cu sucul lor. Parcelele de felurite flori si livada mare transforma pensiunea intr-un curcubeu. Un pui de somn in balansoar, un foisor pentru intruniri sau mancare in aer liber, un gratar delicios si locul de joaca pentru copii

- un paradis in adevaratul sens al cuvantului. 

Distanta: 120 km, Bucuresti; 60 km Ploiesti, 30 km Campina

Clima: recomandata pentru boli profesionale si stress.

Functioneaza tot timpul anului.

https://www.funromtour.ro/media/IMG_0117(1).jpgDin cartea de oaspeti:

“O revista, o destinatie posibila – “Paradis”, Valea Doftanei. Indecizie, ulterior hotararea a fost luata, iar ceea ce am gasit aici merita un bravo la superlativ. Oaza de liniste, soare, aer curat, cazare

perfecta, toate confirma denumirea de Paradis terestru si ne-a dus la concluzia ca omul sfinteste locul. Preparatele Paradis – prajitura speciala, sunca, ciorba de ciuperci, palinca, ne-au facut sa ne schimbam programul.”

 “Poate ca paradisul de dupa nu exista, dar acesta iti umple de fericite atat sufletul, cat si spiritul.”

https://www.funromtour.ro/media/IMG_0116.JPG
“Paradis – un nume predestinat celor care vin pentru o oaza de liniste, confort si buna dispozitie. Un refugiu pentru vremurile prin care trecem.”

“Un colt de rai. Ne-am bucurat de frumusetea locului, ospitalitatea gazdelor si am simtit forta revitalizanta a naturii.”

“Ne pare rau pentru cei care inca nu au descoperit acest colt de rai si nobletea sufleteasca a gazdelor.”

Facilitati

https://www.funromtour.ro/images/poza_facilitati_77_50_350.jpg

-Gradina mare
-Foisor,gratar, livada
-Terase
-TV, masina de spalat
-Incalzire centrala
-Acces bucatarie utilata
-Masa de tenis
-Se acorda reduceri pentru sejururi mai mari de 3 zile si in cazul unor grupuri mai mari de 20 de persoane.

Inedit: gazdele va vor servi cu multe sucuri naturale facute din plante

, legume si fructe crescute in gospodaria proprie.
Pensiunea si-a castigat renumele pentru sucul de orz, catina, papadie, morcov. In cei 15 ani de existenta, si-au intremat sanatatea cu curele de suc de orz si papadie un numar impresionant de clienti care vin special pentru consultanta si tratamente naturiste.
Orzul este crescut in gradina pensiunii. Atunci cand ajunge la 30 cm inaltime este taiat si pus in blender. Rezulta un suc de un verde intens care se poate indulci cu miere. Curele variaza in dependenta de afectiune.
Orzul verde este o planta continand cele mai valoroase elemente. Vindeca peste 50 de boli, revitalizeaza organismul, impiedica procesul de imbatranire, creste potenta sexuala.
Contine:
- De peste 250 ori mai multa vitamina A

decat salata
- de peste 25 ori mai mult potasiu decat in banane
- de peste 11 ori mai mult calciu decat in lapte
- de 11 ori mai mult fier decat in telina
- de peste 7 ori mai multa
vitamina Cdecat in portocale

Tarife

Camera -70 ron

Dotari

https://www.funromtour.ro/images/poza_dotari_77_50_350.jpg

Dotari parter:

10 camere
8 grup sanitar comun - beneficiiend de 3 grupuri sanitare
1 sala de mase ( 40 locuri)
sufragerie ( loc pt citit)

Total locuri:

Total camere:

Total etaje:

Activitati

https://www.funromtour.ro/images/poza_activitati_77_50_350.jpg

-sah, rummy, tenis de masa, badminton
-cicloturism montan
-drumetii in zona
-mese festive
-nunti, revelion, Craciun, Paste
-sarbatori specifice
-procedeul mulgerii diverselor animale domestice
-plimbari cu saniuta pe timp de iarna. Nu va lipsi tuica fiarta.

Casa Montana

O vila cocheta din mijlocul Traistenilor isi asteapta vizitatorii cu bratele deschise asemeni unei bunici ducand dorul nepotilor. Ne-au impresionat camerele - fiecare decorata intr-un alt fel si cu alta nuanta. In vila se imbina stilul cu traditia si credinta.

https://www.funromtour.ro/media/Picture%20067(1).jpg
Daca stai de vorba cu propietarii (familie de preoti) vei afla multe despre un loc atat de incantator cum este Valea Doftanei. Istoria catedralei satesti din Traisteni, obiceiurile zonei. Vila este in acealasi timp un loc de recreere si o sala de curs – unde iti vei cunoaste mai bine istoria si sensul credintei.

Nu ezita sa “descosi” gazdele cu tot felul de intrebari. Vor fi nerabdatoare sa-ti raspunda. De asemnea incearca bucatele casei, facute cu atata maiestrie. Relaxeaza-te in foisorul din curte sau regaseste-te pe un scaun in frumoasa biserica din sat.

Facilitati

https://www.funromtour.ro/images/poza_facilitati_77_51_368.jpg

-acces in curte cu masina
-curte mare,foisor - amenajat in stil national
-grill
-sala fitness la demisol– in derulare-
-TV + cablu in fiecare camera
-feon + frigider + fier+ sobe + centrala proprie
-3 grupuri sanitare - cada + cabina dus
-acces la aragaz + bucatarie
-7 dormitoare – fiecare cu pat matrimonial
-fiecare camera are alta nuanta
-living

Specialitatile casei: branza + mamaliguta, pastrav la gratar, sarmalute, fripturi.

Dotari

Dotari parter:

3 camere + baie + buc+ living + mini sufragerie (masa pt un grup mai restrans)

Dotari etaj:

4 dormitoare + sufragerie ( masa 20 de pers) + 2 bai + balcon inchis termon ( loc de cafea+ tigare + sueta)

Total locuri:

Total camere:

Total etaje:

Activitati

https://www.funromtour.ro/images/poza_activitati_77_51_368.jpg

-posibilitate de ski alpin si ski fond, calarie ,vanatoare si pescuit
-sah, rummy, tenis de masa, badminton,cicloturism montan,drumetii in zona.
Obiective turistice :
-Biserica Hram Sfintii Voievozi
Inceputa in 1926, in 1935 – zidirea , apoi 1935 – 1940 pictura + mobilier, 1942 – 30 iunie sfiintita, pictura executata de vestitul pictor istoric Dimitrie D. Stoica – Bucuresti – pictor care mai are lucrari la muzeul Iorga – Valenii De Munte si autorul vestitei scene istorice Intrarea lui Mihai Viteazu in Alba Iulia si multe alte lucrari expuse la academie.Aici se poate admira in pronausul bisericii chipul Regelui Mihai.
-Casa memoriala Nicolae Grigorescu - Campina

CAPITOLUL III.STADIUL VALORIFICARII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE

Atractiile zonei:

Festivalul Cascavelei    (produs traditonal al zonei)

Branza noastra


tablou%202%20cu%20papa%20rustikBranzele noastre sunt multe la numar: cascaval afumat de Bradet, cas afumat, urda, branza de burduf, branza la cosulet de Campulung, Homorod, branza de Braila, nasal, branza “zburata”, branza proaspata, branzeturi dobrogene si ar mai fi de povestit si de pus lapte la inchegat.

Fiecare zona are cate un produs lactat al ei facut cu pricepere.

Pe Valea Doftanei domneste cascaveaua, un cas nefermentat, foarte putin sarat, afumat, produs specific acestei regiuni, care are si festival care sa-i poarte faima. Doftanenii deconspira secretul cascavelei si spun ca nu este nici branza, nici cascaval, dar ca reuseste sa pastreze esenta florilor de camp si gustul amar al catinei, planta de leac celebra cultivata pe Valea Doftanei.

Din laptele de vaca se face un cas dulceag care se lasa la dospit, la scurs pe gratar de lemn. Se taie marunt, se pune in apa fiarta si in cateva ore se asaza in tipar special. Cand se raceste se scalda in saramura timp de o zi dupa care ii vine vremea de pus la afumat, ca sa capete culoarea specifica – maroniu pal. 

casa%20vacii Cascaveaua este potrivita la inceput de masa, cu legume, ceapa, tuica sau pentru desert, asortata cu fructe si un vin mai dulce. In unele case cascaveaua se mai pune la marinat in ulei cu mirodenii, usturoi, ceapa rosie si masline. E delicioasa cu paine prajita, ardei si rosii.



Cascaveaua este fabricata de sute de ani pe Valea Doftanei. Nici una dintre cascavele nu seamana la gust cu alta, diferentiindu-se dupa grasime, sare, afumat, laptele din care e facut (vaca, oaie sau combinat). Toate varietatile de cascavea sunt delicioase.

Picture%20092 Sarbatoarea Cascavelei are loc pe 15 septembrie pe stadionul comunei Valea Doftanei si e o petrecere cu tot tacamul: mese incarcate cu cascavea, telemea, urda, branza, bulz, gratare cu pastrama de oaie. Pe langa mirosuri ametitoare si lautari, cascaveaua e serbata cu concursul profesional al drujbistilor, al producatorilor de branzeturi si topul celor mai frumoase vacute, ca doar ele sunt cele care si-au adus un aport considerabil la conceperea branzeturilor. Acest concurs de frumusete bovina este de departe atractia festivalului, asa ca daca va doriti pe langa festine, muzica si cascavea, ceva special, mergeti la un fototur in Valea Dooftanei. Aveti privelisti pentru multi mega de imagini frumoase. 

IMG_0011 Valea Doftanei fiind o zona mai vaduvita in ceea ce priveste promovarea, pastreaza o frumusete salbatica si are coclauri peste care sunt stapane doar turmele de oi. Intreaga zona este indicata pentru odihna tihnita, refacere, relaxare, cateva zile de liniste. Toate pensiunile ofera cate un lucru inedit: fie este vorba despre tratamente naturiste cu sucuri de catina, morcov, patrunjel, papadie si orz, ciorba de ciuperci, trasee la stane, vanatoare de ciuperci cu ghizi, plimbari cu cai, asistarea la sarbatori traditionale, participarea la treburi gospodaresti sau prepararea bucatelor traditionale.

Cascaveaua va fi nelipsita de la mese si va face pofta de viata. Daca nu sunteti amator de branza, gasiti o pastrama nemaipomenita facuta cu cateva ingredinete secrete, pe langa usturoi, cimbru, sare si vin rosu.

Vanatoarea si pescuitul

Fauna deosebit de bogata din padurile de foioase face posibila organizarea de partide de vanatoare pentru cei pasionati, aici traind exemplare apreciate in expozitii internationale de specialitate. https://www.valeadoftanei.ro/images/turism/vanatoare/128_2827.jpg

Pitorescul peisajului, ospitalitatea oamenilor de aici, posibilitatea de a petrece clipe de neuitat atat la pescuit cat si la vanatoare, fac din Valea Doftanei un punct de atractie preferat de pescari si vanatori.

https://www.valeadoftanei.ro/images/turism/vanatoare/132_3250.jpg

Lacul Paltinoasa reuneste pentru cunoscatori toate conditiile necesare realizarii unei partide de pescuit ideale asigurand satisfactia petrecerii unor zile de neuitat si a unor partide de pescuit excelente.

Din totalul gospodariilor taranesti din comuna apreciem ca un numar de 53 ar putea fi omologate ca pensiuni turistice, numarul de locuri de cazare puse la dispozitie ar fi de 400.


https://www.valeadoftanei.ro/images/turism/obiective/gospodarii/140_4097.jpg

https://www.valeadoftanei.ro/images/turism/obiective/gospodarii/140_4084.jpg


https://www.valeadoftanei.ro/images/turism/obiective/gospodarii/09.jpg



https://www.valeadoftanei.ro/images/turism/obiective/gospodarii/12.jpg


https://www.valeadoftanei.ro/images/turism/obiective/gospodarii/14.jpg



https://www.valeadoftanei.ro/images/turism/obiective/gospodarii/25.jpg

Agroturism

Comuna este situata in zona submontana si se desfasoara de-a lungul Vaii Doftanei, unul din afluentii raului Prahova. Beneficiaza de privelisti deosebite intre care Cheile Doftanei, lacul de acumulare Paltinul, Valea Neagra, Varful Secariei, ruinele Bisericii vechi, Rezervatia de brad  natural Glodeasa( cu o vechime de peste 200 de ani), tabara de creatie plastica, arhitectura locala s.a. Fauna deosebit de bogata din padurile de foioase face posibila organizarea de partide de vanatoare pentru cei pasionati, aici traind exemplare apreciate in expozitii internationale de specialitate.

Lacul Paltinoasa reuneste pentru cunoscatori toate conditiile necesare realizarii unei partide de pescuit ideale asigurand satisfactia petrecerii unor zile de neuitat si a unor partide de pescuit excelente. In localitate exista doua baze sportive, unde isi desfasoara activitatea A.S.'Monatana' Valea Doftanei cu sectii de fotbal si ski. In toata zona, in afara drumetiilor facute pe jos, o mare satisfactie o dau plimbarile facute cu bicicleta de teren - mountain bike, pe traseul pentru biciclete pe ruta Valea Doftanei-Cornu-Campina, traseu cu grad de dificultate mare.

Functioneaza pe raza comunei Valea Doftanei trei cabane de vanatoare, apartinand Ocolului Silvic si doua cabane ale Asociatiei vanatorilor si pescarilor sportivi. S-au construit pana in prezent peste 750 de case de vacanta si 12 pensiuni.

Cu toate acestea, se mai pot face investitii pentru dezvoltarea turismului si agroturismului rural; sunt necesare investitii pentru amenajarea unor noi spatii de cazare si agrement: pensiuni, moteluri, case de vacanta, centre de vanatoare, de pescuit, partii de schi, telescaun, piste ATV, snowboard, sanius, mountainbike, alpinism, trasee forestiere, centre de echitatie, baze sportive s.a.;  Pentru potentiale investitii in detvoltarea activitatii turistice in comuna exista cca. 42.000 mp teren, langa Hotelul Cheia, 8 ha teren la Muntele Rosu (pretabila amenajarii unei baze turistice si a unei partii de Ski

Infrastructura

Comuna Valea Doftanei dispune de apa curenta, telefonie fixa si semnal telefonie mobila, televiziune prin cablu, servicii postale desfasurate prin Oficiul Postal local, servicii bancare – plati facturi telefonie si alte utilitati, credite si

depozite prin agentia CEC Valea Doftanei

Dotarea comunei este:

•Alimentare cu energie electrica – 100%

•Apa potabila – 100%

•Drum asfaltat – 25%

•Serviciu de telefonie fixa – 100%

•Serviciul de televiziune prin cablu – 100%

•Internet – 1%

Investitii in curs :

ROMANIA CURATA „

-drumuri curate -refacerea santurilor,a rigolelor de colectare si evacuare a apelor meteorice de.a lungul drumurilor judetene 1021 ,101 S,101T;

- reabilitarea monumentelor istorice - reabilitarea monumentului existent in Tesila,realizarea unui monument de for public in satul Traisteni ;

- piete agroalimentare ecologice - amenajarea unei piete ecologice de nivel european;

- scoli europene

- amenajarea grupurilor sanitare ecologice ;

- parcuri pentru copii-amenajarea a doua parcuri de joaca pentru copii « 1 000 de parcuri noi» ;

amenajarea unei rampe de colectare a deseurilor menajere;

Investitii in proiect :

- SF aductiune gaz metan;

- Modernizarea scolilor;

- SF asfaltare DJ 102i;

- Modernizare retea de aductiune si distributie apa;

- Reabilitarea iluminatului public;

realizarea unui microcomplex agroindustrial pentru produse ecologice - lactate, din carne, fructe de padure (sucuri,gemuri) , ciuperci - pentru vanzare si agroturism;

- inceperea lucrarilor la motelul 'Vladisor';

- amenajarea unui complex sportiv si de agrement cu terenuri de sport,
strand, vestiare, grupuri sanitare cu dusuri, punct de prim-ajutor, locuri de joaca pentru copii, dotari comerciale, parcare;

-deschiderea unui complex multifunctional, dotat cu sali de conferinte si reuniuni, sala de sport, piscina semiolimpica, sala de fitness, body-bulding, sali de club;

Investitori locali :

- 8 gatere- cu 200 de angajati;

- 120 SRL-uri, AF, PF – cu 250 de angajati;

- Fabrica de brichetat rumegus;

- 2 Peco;

- Balastiera;

- Asfaltare DJ 101 ;

FACILITATI

- consultanta si suport logistic;

- prezentare si reprezentare comnunitate;

- forta de munca disponibila, calificata si necalificata;

- acces la utilitati;

- intermedieri concesionari-vanzari terenuri;

- taxe si impozite reduse, in temei legal;

   Oportunitati de dezvoltare

Dotari tehnico-edilitare si infrasctructura

- alimentarea cu apa se face in sistem 'cadere libera' , captarile fiind la cota 900 -1000 m -Iungimea retelei de apa 18 km;
- comuna este complet electrificata, cu resurse de continuare a electrificarii pe masura ce ritmul constructiilor o impune;
- incalzirea se face cu lemne si partial, prin sistemul BUTAN GAS. Este elaborat studiul de fezabilitate privind introducerea gazelor in comuna;

- Iungimea strazilor - 65 km;
- drumuri modernizate - 15 km;
- canalizare 650 m cu statie de epurare cu treapta chimica

- servicii postale desfasurate prin Oficiul Postallocal, servicii bancare – plati facturi telefonie si alte utilitati, credite si depozite prin agentia CEC Valea Doftanei.

Pentru dezvoltarea socio-economica a comunei administratia locala este interesata de realizarea unor parteneriate public-private in vederea imbunatatirii infrastructurii locale, in special pentru racordarea comunei la magistrala de gaz metan si realizarea unei retele de alimentare in intreaga comuna.

Rezervele de nisip, bazalt, piatra de var si balastru de pe raza comunei pot fi exploatate prin amenajarea unor balastiere sau chiar fabrici de materiale de constructii; o resursa importanta, neexploatata suficient, este apa plata, recunoscuta pentru calitatile ei deosebite; se pot amenaja ateliere de industrie usoara (confectii imbracaminte, confectii incaltaminte, artizanat, mestesuguri, etc.) existand in localitatile comunei forta de munca calificata in acest domeniu; prelucrarea lemnului este un alt domeniu in care se pot realiza investitii de succes; pot fi amenajate in localitatile comunei ateliere de mic mobilier, tamplarie, constructia caselor din lemn, in care sa fie angrenata forta de munca calificata din comuna. Dintre speciile de copaci ce populeaza padurile de pe raza comunei fac parte bradul, fagul, carpenul, artarul, stejar, plop, mesteacan, tei s.a.; Luciurile de apa de pe raza comunei si Barajul Paltinu pot constitui baza unor investitii in dezvoltarea pisciculturii. Se pot amenaja in comuna centre de crestere si prelucrare a pestelui, in special a pastravilor.

Proiectul Pilot de Dezvoltare Locala VALEA DOFTANEI are ca obiectiv principal elaborarea unui plan comun de dezvoltare pe termen lung a micro-regiunii Valea Doftanei, care sa sustina si sa promoveze un proces de dezvoltare socio-economica a zonei. Astfel, pe de o parte, Planul de dezvoltare va unifica eforturile actorilor publici si privati, de dezvoltare a micro-regiunii. Pe de alta parte, Proiectul Pilot si viitorul Plan de Dezvoltare reprezinta un punct de plecare, respectiv un cadru pentru realizarea de proiecte comune cu impact mare asupra comunitatii locale a regiunii si de valorificare a oportunitatilor de finantare pentru implementarea proiectelor viitoare.

Rolul Agentiei de Dezvolatre in demersul de elaborare a strategiilor de dezvoltare se concretizeaza in:

- informari cu privire la rolul demersului de planificare
- realizare materiale informative, intalniri de lucru
- oferirea de informatii cu privire la metodologia de lucru,
- instruire/ sprijinire persoane din primarie in vederea elaborarii strategiei
- sprijin in stabilirea obiectivelor de dezvoltare,
- identificarea impreuna cu actorii locali a proiectelor eligibile si a surselor de finantare,
- integrarea in context judetean a actiunilor si masurilor propuse

Obiectivele propuse


- cresterea gradului de utilitate a documentelor de planificare -strategii de dezvoltare locale in dezvoltarea durabila a localitatii

- cresterea gradului de informare si constientizare a autoritatilor locale cu privire la rolul strategiei in dezvoltarea comunitatii

- instruirea/ sprijinirea persoanelor din primarie implicate in demersul de planificare

Beneficiarii: autoritati publice locale

Stadiul actual

- realizare materiale informative – rolul strategiei;

- realizare structura de elaborare strategie- propunere

- realizare structura colectare date

- analiza si observatii cu privire la documentele realizate de catre commune

Analiza SWOT efectuata la nivelul comunei Valea Doftane indica urmatoarele:

Puncte tari

existenta drumului DJ. 102 I - Campina -Brasov cu DJ. 102 A, care prin cele doua componente: DJ. 101 S - Comarnic - Secaria - Valea Doftanei si DJ. 101 T - Valea Doftanei - Bertea - Slanic face legatura intre Valea Prahovei si Valea Teleajenului.

Partial, aceste drumuri judetene sunt asfaltate, restul facand obiectul unor programe de dezvoltare regionala cu aport substantial din partea U.E. (Program PHARE - Modernizarea retelei de drumuri in zona montana Valea Doftanei - Sacele si Imbunatatirea legaturilor de transport cu zona turistica Brasov).;

zona cu spor natural pozitiv,

inovarea tehnologica in agricultura

dezvoltare rurala, protectia mediului,

dezvoltarea resurselor umane;

existenta centrelor culturale, manastirilor, monumentelor istorice de importanta nationala .

Puncte slabe

Inalta rata a saraciei, 51% din populatia ocupata (agricultura)

realizeaza numai 21% din PIB regional;

nivel scazut al infrastructurii rutiere modernizate;

reteaua de apa potabila, canalizare si lipsa gazului metan

indicele redus de utilizare a capacitatii de cazare in functiune si a duratei medie de sedere in zona in raport cu potentialul turistic existent;

grad scazut al

populatiei ocupate in servicii;

ponderea ridicata a populatiei concentrate in mediul rural (59.23%); rata ridicata a somajului in regiune.

Oportunitati

incurajarea unor noi forme de turism si valorificarea mostenirii

istorice, culturale spirituale si de traditie;

posibilitatea dezvoltarii mediului de afaceri ca rezultat al existenta materiilor prime: materiale de constructii si a lemnului capabile sa atraga investitori;

posibilitatea ca infrastructura de servicii sociale existenta, prin modernizari si reabilitari sa serveasca ca spatii pentru dezvoltarea de servicii integrate destinate categoriilor dezavantajate.

Riscuri

lipsa de coeziune a masurilor de dezvoltare economica si sociala locala

cresterea in continuare a gradului de saracie a populatiei;

existenta unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecari de teren, inundatii).

CAPITOLUL IV.CONCLUZII SI RECOMANDARI

      Valea Doftanei reprezinta pilonul de rezistenta al Prahovei rurale, zona in care s-au conservat extrem de bine paduri “nedomesticite”, pasuni alpine, plante rare, obiceiuri si traditii atat de vanate de strainii care vin aici sa-si petreaca vacantele la munca campului ori haladuind dupa imagini de vis si mirosuri de faneturi.

    Versantii drumurilor sunt intesati cu vile, pensiuni, casute cochete in care e mereu un valean al Doftanei gata sa te indrume catre destinatiile cautate cu atata ravna departe de zgomotul urbelor. 

       De un pitoresc aparte si oarecum ferita de poluare, Valea Doftanei este exploatata cu succes atat pentru turismul clasic, cat si pentru cel alternativ. La pescuit, la coasa,  o drumetie 'mai nervoasa' sau cateva zile de lenevie, ar fi recomandarile noastre pentru o excursie in zona.

Comuna Valea Doftanei este amplasata intr-un cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit de surse de poluare si degradare a mediului.

Campina lui Grigorescu si Hasdeu se afla la rascruce de drumuri. Din ea pleaca in directia nord o sosea ce serpuieste pe valea apei Doftana. Dupa ce Iasi in urma colinele domoale, muzeul Doftana de la Telega si cheile Brebului, valea se ingusteaza, capatand frumuseti montane desavarsite.

       Valea raului Doftana, un afluent important al Prahovei, este renumita prin salba de localitati dintre care dateaza din secolul al XVI-lea. Incadrata de varfurile Baiu la vest si Grohotisu la est, valea este dominata de inaltimi domoale de 500-600 metri, si prezinta un peisaj pitoresc si plin de farmec.

Una din caracteristicile relevante ale judetului Prahova pentru planificarea gestionarii deseurilor este faptul ca el cuprinde una dintre cele mai dezvoltate zone din punct de vedere al infrastructurii turistice:

Valea Prahovei, ceea ce se reflecta in numarul de turisti.

Valea Prahovei este o zona turistica cu sezonalitate redusa, turistii fiind prezenti in numar semnificativ in toate sezoanele.

Prezenta unui numar de turisti comparabil cu populatia rezidenta creste cantitatea de deseuri menajere generate in zona. La demografia populatiei locale trebuie adaugat si fluxul de turisti, dinamica sa in Prahova si in special in Valea Prahovei cunoscand in timp o crestere accentuata.

Pentru dezvoltarea socio-economica a comunei administratia locala este interesata de realizarea unor parteneriate public-private in vederea imbunatatirii infrastructurii locale, in special pentru racordarea comunei la magistrala de gaz metan si realizarea unei retele de alimentare in intreaga comuna.

Valea Doftanei fiind o comuna specifica de deal-munte, are ca activitati economice importante urmatoarele:

- exploatarea si prelucrarea lemnului;
- silvicultura;
- cresterea animalelor;
- comert - servicii;
- agroturism montan ;

-ecoturismul.

Dintre resursele locale se remarca padurile de fag si brad, carierele de bazalt, piatra de var, pietris, nisip, cele 8 microhidrocentrale (construite pe raul Doftana, cu o productie de cca 30 MW/zi, care pot asigura printr-o conjuctura favorabila autonomia energetica a comunei); 17 golurile alpine - care o data cu aprobarea legii muntelui si dezvoltarea agroturismului au devenit resurse importante pentru comuna si septelul de animale.

Comuna Valea Doftanei este formata din doua sate: Tesila si Traisteni cu o suprafata de cca 28637 ha din care.

Suprafata intravilanului este de 1742 ha.

Au existat aici, dupa unele estimarile, peste 2000 de gospodarii. Tesila si Traisteni sunt mentionate in acte oficiale incepand cu 1538 si respectiv 1605

Aceste doua localitati rurale, sunt situate in depresiunea Tesila pe cursul superior al Doftanei, si sunt apreciate pentru climatul bland si nepoluat. Comuna Valea Doftanei dispune de apa curenta, telefonie fixa si semnal telefonie mobila, televiziune prin cablu, servicii postale desfasurate prin Oficiul Postal local, servicii bancare – plati facturi telefonie si alte utilitati, credite si depozite prin agentia CEC Valea Doftanei

Dotarea comunei este:

•Alimentare cu energie electrica – 100%

•Apa potabila – 100%

•Drum asfaltat – 25%

•Serviciu de telefonie fixa – 100%

•Serviciul de televiziune prin cablu – 100%

•Internet – 1%

Pentru dezvoltarea socio-economica a comunei administratia locala este interesata de realizarea unor parteneriate public-private in vederea imbunatatirii infrastructurii locale, in special pentru racordarea comunei la magistrala de gaz metan si realizarea unei retele de alimentare in intreaga comuna.

ASTFEL COMUNA VALEA DOFTANEI este un loc prielnic pentru a dezvolta agroturismul, deoarece resursele agroturistice sunt destul de numeroase.

Cu siguranta in urmatorii 5 ani de zile dezvoltarea rurala va lua amploare si va transforma aceasta comuna intr-un mic orasel al agroturismului.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2371
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site