LUCRARE DE LICENTA - VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC IN ZONA PONOARELE (MEHEDINTI)

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI-TIMISOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC IN ZONA PONOARELE

(MEHEDINTI)

INTRODUCERE

Turismul este una dintre industriile cu cea mai rapida crestere, ce are loc atat in tarile dezvoltate cat si in cele in curs de dezvoltare la nivel mondial.

Nu exista nici o indoiala ca turismul, la care se face referire in mod frecvent ca cea mai mare industrie, este o mare afacere. Pana la sfarsitul secolului al XX-lea, activitatea de turism international genera anual mai bine de 450 bilioane $, in timp ce activitatea totala a turismului la nivel global (international si domenstic) a fost estimata la o valoare de 3,5 trilioane de $. In plus, se anticipeza ca aceste cifre vor continua sa creasca in viitorul apropiat. Turismul a fost de multa vreme recunoscut ca o industrie in crestere, asteptarile actuale de o crestere anuala de aproximativ 4% a sosirilor turistice internationale si cheltuielilor sugerand ca, pana in 2020, turismul international va genera pana la 2 trilioane de $ pe an.

Dezvoltarea turismului rural s-a bucurat de un interes sporit dupa anii 1990 si trebuie perceputa ca un fenomen in permanenta evolutie. Conform lui Long si Lane (2000), turismul rural s-a mutat in a doua faza de dezvoltare, prima fiind caracterizata de o participarea in crestere, dezvoltarea produsului si afacerilor, precum si de parteneriat. Cea de-a doua se anticipeaza a fi mai complexa, probabil , avand in vedere intrebarile cu privire la locul sau in politica, integrarea sa in practica si rolul dinamic in cadrul unui larg proces de dezvoltare a turismului.

In literatura de specialitate, romana si din strainatate, se utilizeaza si notiunea de agroturism, care, prin continutul sau, exprima o activitate complementara agriculturii dintr-o localitate rurala. De altfel, in Germania si Austria, agroturismul se practica numai in notiunea mai generala de turism "moale", cel care se practica fara a deranja echilibrul natural dintr-un areal.

Parte integranta a ofertei turistice, potentialul, constituie, prin dimensiunile si varietatea componentelor sale, prin valoarea si originalitatea acestora, conditia esentiala a dezvoltarii turismului in limitele unui anumit perimetru. In acest context, capata semnificatie deosebita, pentru conturarea strategiei expansiunii turistice, evaluarea potentialului si a structurii sale, a gradului de atractivitate, a stadiului de exploatare si posibilitatilor de valorificare in viitor.

Transformarea unor zone rurale in destinatii turistice se face progresiv fie la initiativa unor grupuri de intreprinzatori care dezvolta mici afaceri turistice cu scopul de a atrage turisti, fie ca rezultat al descoperirii zonelor de catre vizitatori, generand astfel cererea pentru activitati turistice la care comunitatea locala reactioneaza.

Nu este surprinzator faptul ca oamenii impovarati din comunitatilor locale aspira sa devina tot mai implicati in turism. Turistii in genere sunt consumatori prosperi, care dispun de bani pentru a petrece; ar fi surprinzator daca un numar mare de persoane marginalizate in comunitatile rurale nu au fost interesate in a gasi un mijloc de asigurare a unora dintre veniturile disponibile si ca o contributie la asigurarea lor de venit de uz casnic. Oamenii din comunitatile locale incep sa recunoasca faptul ca turismul poate avea si efecte negative.

Politica de dezvoltare regionala este cadrul cel mai adecvat care poate oferi solutii de dezvoltare printr-o abordare sistemica, concepand dezvoltarea unui areal in dependenta de problemele si necesitatile specifice ale regiunii, formulate de catre autoritatile si comunitatile locale. Program de dezvoltare regionala trebuie sa aiba o abordare multi-sectoriala, sa asigure coordonarea si coerenta tuturor activitatilor preconizate, sa stimuleze parteneriatul dintre actorii publici si privati in realizarea lucrarilor, sa mobilizeze cat mai multe surse de finantare.

Implicarea comunitatilor locale in procesul de dezvoltare a turismului este imperios necesara: numai asa vor intelege turismul si vor fi capabile sa faca fata dezvoltarii zonei, vor participa la dezvoltarea turismului in beneficiul lor si vor sustine sectorul turistic. Aceste comunitati locale cunosc cel mai bine teritoriul si localnicii pot avea idei bune pentru dezvoltarea turistica si pentru modul cum pot sa participe la ea, caci turismul poate aduce beneficii economice atat prin crearea de locuri de munca si prin generarea de venituri, cat si prin imbunatatirea infrastructurii, a facilitatilor si a serviciilor. Deoarece turismul este deseori o activitate noua, comunitatile locale au nevoie de informare si de o instruire adecvata pentru a lua parte la aceste activitati turistice.

Rolul comunitatilor locale in dezvoltarea turismului rural consta in aceea ca acestea pun la dispozitie amenajari turistice, ofera posibilitatea de a cunoaste culturi noi, de a desfasura activitati diverse in mijlocul naturii (drumetii, ascensiuni montane, observarea vietuitoarelor in habitatul lor natural, etc.).

CAPITOLUL 1 - CLARIFICARI CONCEPTUALE

,,Turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazate pe cresterea necesitatii de viata, pe nasterea si cultivarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii".

Turism. Concepte si definitii

Turismul reprezinta miscarea temporara pe termen scurt a persoanelor catre destinatii exceptand locurile in care acestia traiesc si lucreaza in mod normal si activitatile in timpul sederii lor la aceste destinatii. Acesta include miscarile de circulatie pentru toate scopurile, precum si vizite sau excursii .

Dezvoltarea rapida a sectorului serviciilor, in general, si a turismului, in particular, in special in tarile dezvoltate economic, precum si cresterea gradului de internationalizare a serviciilor, au reprezentat trasaturi majore ale evolutiei economiei mondiale in ultimii 30-35 de ani[2]

Turismul este astazi considerat de analisti ca unul din cele mai dinamice sectoare economice, cu o evolutie mereu oscilanta, fiind definit ca industria cea mai profitabila a sfarsitului de secol XX. John Naisbitt identifica, in celebra lucrare "Megatendinte", turismul ca industria cu cea mai rapida dezvoltare la inceputul mileniului III. [3]

El este un fenomen care nu este usor de definit si, cu toate acestea s-au facut, mai cu seama in ultimul timp, multe incercari pentru a-l defini. Unele dintre acestea sunt destul de cuprinzatoare. Toate aceste definitii explica turismul in contextul circulatiei, avand drept esenta semnificatia cuvantului "calatorie", care formeaza radacinile cuvantului "turism"

Din punct de vedere etimologic, cuvantul "turism' provine din termenul englez "tour' (calatorie), sau "to tour', "to make a tour' (a calatori, a face o calatorie), termen creat in Anglia, in jurul anilor 1700, pentru a desemna actiunea de voiaj in Europa - in general si in Franta - in special. La randul sau, acest termen deriva din cuvantul francez "tour' (calatorie, plimbare, miscare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de calatorie de agrement. Termenul francez are radacini si mai adanci, el deriva din cuvantul grec "tournos' si, respectiv, din cel latin "turnus'avand semnificatia de calatorie in circuit. Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de calatorie de agrement, iar de la "turism' a derivat si termenul "turist' care desemneaza persoana care efectueaza calatoria pentru placerea proprie .

Receptiv la prefacerile civilizatiei contemporane, turismul evolueaza sub impactul acestora, dinamica sa integrandu-se procesului general de dezvoltare. La randul sau, prin vastul potential uman si material pe care il antreneaza in derularea sa, ca si prin efectele benefice asupra domeniilor de interferenta, turismul actioneaza ca un factor stimulator al progresului, al dezvoltarii[6].

Desi considerat de cei mai multi dintre expertii in domeniu un fenomen specific epocii contemporane, turismul s-a cristalizat inca din a doua jumatate a secolului XIX- lea si, ca atare, primele incercari de definire si caracterizare a lui dateaza din aceasta perioada.[7]

Luand in considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul economico-social in care se desfasoara turismul in perioada de la ultima Conferinta Internationala a ONU privind turismul (Roma 1963), Conferinta Internationala asupra turismului si statisticii turismului de la Ottawa, din iunie 1991, a recomandat noi definiri ale conceptelor de baza in turism[8]:

"Turismul se refera la activitatile unei persoane care calatoreste in afara mediului sau obisnuit, pentru mai putin de o perioada specificata de timp si al carei scop principal de calatorie este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul de vizitare.'

Din perspectiva acestei definitii si a normelor elaborate recent de Organizatia Mondiala a Turismului este considerat turist "orice persoana care se deplaseaza spre un loc situat in afara resedintei obisnuite pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat. Astfel sunt considerati turisti persoanele care[9]:

. efectueaza o calatorie de agrement (vacanta, concediu);

. se deplaseaza in statiunile baneo-climaterice in scopul tratamentului sau imbunatatirii    starii de sanatate;

. se deplaseaza in alte localitati in scopul de a participa la competitii sportive;

. calatoresc in scopuri profesionale, adica participa la conferinte internationale, reuniuni stiintifice sau misiuni religioase etc;

. se deplaseaza in scopuri culturale;

In ultimele decenii, conceptul de turism s-a extins in interpretari holistice care au dat nastere la modelarea turismului ca un sistem (Leiper 1993). El citeaza lucrarile catorva care au propus modele ale sistemului de turism: Cuervo (1967), Gunn (1972), Leiper (1979), Mill si Morison (1985), si Jafari (1989). Elementele cheie ale acestui model holistic corelate sunt[10]:

Turismul nu este o disciplina, in schimb este un domeniu multidisciplinar;

Turismul este generat de doua mari puteri: cererea si oferta;

In termen de cerere este o diversitate de interese si abilitati de calatorie;

In termen de oferta este totalitatea evolutiilor necesare pentru a deservi turistii;

Turismul include multe dimensiuni geografice, economice, sociale si politice;

Turismul nu este o industrie, este alcatuit din multe entitati precum si afacerile;

La inceput de neinteles, apoi greu de acceptat - data fiind lipsa de prestigiu - turismul rural s-a impus incet dar consecvent, in special pe pietele turistice din tarile dezvoltate economic, tari puternic industrializate si cu un grad de urbanizare ridicat. Asa se explica faptul ca turismul in spatiul rural este din ce in ce mai apreciat si solicitat de catre oamenii care traiesc si muncesc in conditii tot mai stresante. Nefiind decretat drept un produs ce eradicheaza stresul, turismul rural reprezinta totusi o posibilitate de reintoarcere la natura, la tot ceea ce este pur, nealterat si curat. Este o reintoarcere spre origini, care ar trebui sa fie oricand placuta .

Concepte si terminologie privind potentialul turistic

Cadrul natural de o mare diversitate, cu o structura variata, si un grad de atractivitate ridicat raspunde unei game largi de cerinte, asigurand Romaniei multiple posibilitati de afirmare in plan turistic. Dintre componentele acestuia, relieful - exprimat printr-o paleta generoasa de forme: munti, dealuri si podisuri, campii, chei si defilee, fasie de litoral, delta etc. - ofera conditii pentru o complexa exploatare turistica si situeaza Romania intre cele mai apreciate destinatii europene[12].

Organizatia Mondiala a Turismunlui si alte organisme de profil din cadrul Comunitatii Europene considera ca potentialul turistic al unei tari sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale si socio-economice care exprima posibilitati de valorificare in plan turistic, ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului si constituie premise pentru dezvoltarea activitatilor de turism. Astfel, un anumit spatiu geografic prezinta interes din punct de vedere turistic in masura in care ofera resurse turistice naturale sau antropice, resurse ce - in urma unor amenajari specifice - pot fi puse in valoare, intrand in circuitul turistic intern sau international[13].

Intr-o acceptiune generala, potentialul turistic al unui teritoriu dat este definit ca ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-istorice, care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru turism si, deci, constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism[14].

Varietatea resurselor turistice (indeosebi in tara noastra), specificul actiunii si influentei lor in activitatea turistica fac necesara delimitarea a doua categorii de potential turistic, si anume: natural si antropic, asupra carora ne vom referi in continuare (a se vedea Figura nr.1).

Figura nr.1- Structura potentialului turistic

Sursa: Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitatii Bucuresti, 1996, p. 11

Potentialul turistic natural reprezinta totalitatea resurselor turistice pe care le ofera cadrul natural prin componentele sale: relief, conditii climatice, ape, vegetatie si fauna, inclusiv modificarile acestora ca urmare a interventiei omului.

Componentele naturale ca resurse turistice potentiale, au un rol principal in dezvoltarea turismului, ele interesand activitatea de turism prin urmatoarele elemente[15] (a se vedea Figura nr.2)

valoarea peisagistica, estetica si recreativa indiferent de locul unde se afla (munte, deal, campie, litoral); uneori acestea sunt determinate in formarea motivatiei turistice (peisaj deltaic, peisaj alpin, glaciar etc.);

calitatile unor factori naturali de cura, inclusiv a bioclimatului;

existenta unor conditii care genereaza forme de turism specifice (stratul de zapada, oglinzile de apa, resursele cinegetice etc.);

rolul cognitiv al multor elemente dar, mai ales al celor specifice, cum sunt: rezervatii ale biosferei si monumente ale naturii.

Figura nr.2 - Resurse turistice naturale si activitatea de turism

Sursa: Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitatii Bucuresti, 1996, p. 12

Potentialul turistic antropic - in aceasta categorie intra tot ceea ce a creat mai de pret omul in decursul timpului, varietatea si bogatia obiectivelor de acest fel fiind extrem de mare si in continua crestere, gratie pe de o parte descoperirii si punerii in valoare a unor monumente istorice si de arta apartinand trecutului, pe de o alta parte prin includerea in aceasta categorie a unor creatii moderne. Ca si in cazul naturii, nu tot ceea ce a realizat omul in decursul timpului, a celui istoric in situatia de fata, prezinta interes turistic si, in plus, unele obiective nu au avut initial aceasta calitate (au fost construite din cu totul alte motive), ci au dobandit-o ulterior din motive foarte variate. La polul opus, unele asemenea obiective au fost realizate tocmai in scopuri turistice (cazinouri, parcuri de distractie etc.)[16].

Componentele potentialului natural si antropic prezinta interes prin valoarea estetica, cognitiva si recreativ-distractiva, calitatea factorilor naturali de cura, posibilitatea practicarii unor sporturi, aportul formativ si instructiv-educativ. De asemenea, rolul acestora in determinarea activitatii turistice depinde de valoarea si atarctivitatea lor, de originalitate, de modul de conservare si exploatare, de amplasarea in spatiu si posibilitatile de acces.[17]

Atractivitatea componentelor antropice este determinata de o serie de proprietati[18]:

unicitatea, singularitatea este o insusire a obiectivelor antropice care sporeste atractivitatea turistica, fie ca este vorba de un "produs unicat", fie de un obiectiv ajuns unicat datorita mentinerii in timp;

dimensiunea iesita din comun a obiectivelor antropice este un atribut care polarizeaza atentia si interesul turistilor;

ineditul este si el o sursa de atractie care rezulta din natura materialului de constructie, culoarea specifica, amplasarea obiectivelor in locuri insolite, arhitectura deosebita;

vechimea unor obiective trezeste, de asemenea, interesul turistilor, de asemenea, ineresul turistilor, fie ca sunt obiective prezente in muzee, fie ca sunt obiective cu rezonanta istorica dispensate in spatiul geografic;

functiile sau functia indeplinita de anumite edificii poate deveni adesea o sursa de interes turistic.

Fondul turistic antropic reuneste o gama foarte larga si variata de componente care pot fi grupate in:

obiective cultural-istorice;

obiective etnoculturale si etnofolclorice.

Cadrul general al valorificarii turistice

Resursele turistice - elemente ale cadrului natural sau cultural-istoric - au fost valorificate in turism inca din cele mai vechi timpuri, fie ca ne referim chiar si numai la apele minerale sau asezamintele religioase din antichitate si evul mediu ca regenerau anumite fluxuri de vizitatori[19].

Valorificarea resurselor turistice si dezvoltarea turismului trebuie sa fie organic corelate cu prevederile generale ale sistematizarii complexe a teritoriului, care asigura o dezvoltare armonioasa tuturor sectoarelor economice si o imbinare a criteriilor de eficienta economica cu cele de ordin social .

Dupa cum este cunoscut, dezvoltarea turismului intr-o zona este conditionata de existenta unor factori naturali in perimetrele de asezari, care, prin calitatile lor, favorizeaza odihna, recreerea si refacerea fortei de munca. Totodata, din categoria atractiilor turistice fac parte multe realizari ale generatiilor care s-au succedat, mileniu de mileniu, secol de secol pe pamanul tarii, zonei sau al unei localitati; intre diversele epoci istorice, o serie de obiective economice realizate in ultimii ani si multe altele. In acest context rolul turismului se manifesta ca o cale de valorificare superioara a acestor elemente, actiune ce poate determina efecte economice majore. Capacitatea de a valorifica asemenea resurse confera turismului un rol important in dezvoltarea potentialului economic al zonei.

Desi evaluarea gradului de valorificare a potentialului turistic este o problema dificila, necesitand luarea in calcul, pe langa elementele obiective si a unor aspecte subiective, greu de cuantificat si exprimat cantitativ, o imagine concludenta se poate obtine comparand atractiile existente cu dotarile turistice si intensitatea cererii. In aceste conditii, majoritatea specialistilor sunt de acord ca, apeland la indicatorii de caracterizare a dimensiunilor si structurii echipamentelor si, respectiv, ai circulatiei turistice, se poate determina, in mare masura, gradul de valorificare. Nu lipsite de relevanta sunt si comparatiile internationale. De asemenea, tuturor acestora ar mai putea fi adaugate elemente cu privire la diversitatea formelor de turism, structura si calitatea serviciilor oferite s.a.

Baza tehnico-materiala a turismului (structuri de primire) cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context se au in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri. In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, capacitatile de cazare, alimentatie publica , agrementul etc. , prin numarul si structura lor, reflecta, in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica in ansamblul sau la nivel teritorial.

In esenta, analiza-diagnostic a pietei turistice, evidentiaza factorii favorizanti pentru turism intr-o zona, precum si pe cei restrictivi, indicand, totodata, masurile necesare pentru asigurarea optimului in dezvoltare. Din literatura de specialitate, ca si din experienta cercetarii, s-au conturat cateva elemente ce trebuie luate in considerare in cadrul analizei-diagnostic; acestea sunt urmatoarele :

- accesibilitate - asezare geografica, cai de acces, mijloace de transport, legaturi cu alte    subsisteme;

- conditii de relief - trepte de relief, rauri, lacuri, monumente ale naturii, rezervatii si    parcuri nationale;

- conditii meteorologice - climatul si sezonalitatea, precipitatii, vanturi, puritatea aerului, frecventa zilelor insorite, durata si grosimea stratului de zapada etc.;

- frumusetea peisajului natural;

- valoarea terapeutica si volumul unor elemente naturale - izvoare de ape minerale si termale, namoluri terapeutice, microclimat si topoclima;

- patrimoniul cultural-istoric - vestigii si locuri istorice, monumente istorice, de arta, de arhitectura, etnografie si folclor, traditii, obiceiuri ;

- conditii demografice - numarul, structura si dinamica populatiei, forta de munca,    migratii etc.;

- conditii social-economice si influenta lor asupra activitatii de turism;

- conditii politice;

- calitatea si protectia mediului.

"Materia prima" abordata prioritar in actiunea de analiza-diagnostic este formata din resursele turistice. Iar acestea sunt evaluate calitativ si cantitativ, ierarhizate si comparate cu resurse similare din alte zone din tara sau de peste hotare.

Resursele agroturistice au rol diferit in actiunea de amenajare turistica, in functie de calitatea, structura si complexitatea lor. Oricare dintre componentele resurselor (naturale sau antropice), singure sau in asociere, pot determina dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism .

Dupa individualizarea resurselor se impune evaluarea acestora. Operatiunea de evaluare urmareste determinarea gradului de atractivitate al zonei si pe aceasta baza stabilirea prioritatilor in valorificarea lor in plan turistic. Totodata, evaluarea permite identificarea modalitatilor de antrenare a resurselor in circuitul economic precum si posibilitatile de dezvoltare a diferitelor tipuri de instalatii si echipamente turistice .

Indicele de atractivitate, rezultat al influentei existente intre ponderea fiecarui element component al resurselor (de exemplu: atractii naturale - 0,35; atractii cultural-istorice - 0,30; dotari turistice - 0,25; acces - 0,1) si nivelul sau cantitativ (1 - nivel scazut, 2 - nivel mediu, 3 - nivel inalt), se poate calcula dupa formula:

, unde: i=1,2,3,.,n - numarul de elemente,

I_a - reprezinta indicele de atractivitate;

q_i - ponderea fiecarui element;

C - nivelul cantitativ al elementului.

O problema deosebit de dificila este evaluarea calitativa si cantitativa a componentelor resurselor agroturistice, elementele de dificultate rezulta atat din complexitatea tipologica resurselor (peste 150 componente), cat si din lipsa parametrilor cuantificabili. Este insa necesar ca aceasta evaluare sa fie coroborata si cu cererea agroturistica potentiala .

In functie de cererea agroturistica potentiala si in scopul dimensionarii zonelor turistice, se poate determina capacitatea optima de primire a unei zone, indicator ce reprezinta."frecventarea turistica pe care un sistem socio-economic regional o poate suporta in mod permanent, fara a se produce schimbari ireparabile ale structurilor sale economice si sociale" sau determinarea numarului maxim de turisti care pot fi gazduiti simultan in timpul unei zile pline de sezon, cu conditia ca acestia sa poata beneficia de tot agrementul oferit fara sa prejudicieze mediul ambiant sau organizarea vietii pe teritoriul respectiv .

Formula de calcul este urmatoarea:

, in care: Q - reprezinta capacitatea optima de primire a zonei;

S - suprafata totala a zonei;

K₀ - coeficient, a carui valoare variaza intre 0,5 si 1 , in functie de particularitatile naturale ale zonei;

N - norma de spatiu pentru o persoana.

Coeficientul de utilizare a capacitatii (Cuc) este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei cazarii, calculate ca raport intre capacitatea de cazare efectiv utilizata (Cu) la un moment dat sau intr-o perioada de timp si capacitatea de cazare maxim posibila (nr. de locuri x 360 zile sau nr. locuri x 90, 120 zile, perioada de functionare a unitatii).

CAPITOLUL 2 - PREZENTAREA COMUNEI PONOARELE

Exista locuri pe care Dumnezeu le-a creat anume pentru bucuria vederii si a sufletului. Un asemenea loc este comuna Ponoarele, situata in fosta unitate administrativa numita Plaiul Closani, avand resedinta la Baia de Arama, localitate aflata la 3 km de Ponoarele. Cum iesi din acest orasel, urmand firul Bulbei catre izvor, intri intr-un loc umbros strajuit de paduri, numit Valea Gainii. Legenda spune ca pe aici ar fi trecut calugarul Nicodim dupa ce a fost alungat din Ponoarele si a mers la Tismana unde a pus bazele unei stralucite ctitorii.

O salba de frumuseti te intampina la tot pasul: Pestera Bulba, Campurile de lapiezuri de la Brazisori si Cornetul Mare, Steiul Ponorii care ascunde bisericuta unde se zice ca Nicodim ar fi vrut sa inalte un sfant lacas, minunata Vale a Morilor, Pestera Ponoarele, cele doua Zatoane si Podul lui Dumnezeu, o rezervatie carstica de valoare inestimabila, completata in mod fericit de Cheile Balutei si Padurea de liliac.[31]

2.1. Asezarea geografica

Satul Ponoarele este resedinta comunei cu acelasi nume din judetul Mehedinti, comuna ce mai are in componenta inca 14 sate. Ea este situata in partea de nord a judetului Mehedinti, in unitatea morfologica "Podisul Mehedinti", avand un relief predominant muntos.

Aceasta comuna din nordul judetului Mehedinti se afla la 4 kilometri de Soseaua Nationala Tirgu-Jiu - Baile Herculane, la 37 kilometri de Motru si la o egala distanta (65 kilometri) de Drobeta Turnu-Severin si Baile Herculane.

Comuna se invecineaza in partea de nord cu Obarsia Closani, la nord-est cu Baia de Arama, la sud cu comuna Bala si la vest cu Izverna. Prin apropiere, la Baia de Arama, trece paralela de 45⁰.

O mai buna detaliere a asezarii se gaseste in Anexa nr. 1.

2.2. Cai si mijloace de acces

Datorita reliefului predominant muntos, singurele cai de acces in aceasta localitate sunt cele rutiere. O inventariere a acestora se gaseste in Anexa nr. 2.

Comuna Ponoarele are legatura directa cu Baia de Arama si comuna Izverna prin DJ 670, cu Bala prin DC 56, iar prin Baia de Arama din DJ 670 accede 67 D, ce asigura legaturi cu judetele Gorj si Caras- Severin. Drumul este partial modernizat, cu o portiune (Baia de Arama- Ponoarele) ce necesita lucrari de modernizare urgente. Legaturile intre satele componente ale comunei se realizeaza prin: DJ 670, DC 56, DC 57, DC 37, DC 38, si DC 41 .

La o distanta de 60 km, in municipiul Drobeta Turnu-Severin se afla portul cu acelasi nume situat la kilometrul navigabil 931 si gara din Drobeta Turnu-Severin cu o importanta ridicata pentru traficul de calatori si marfa, fiind situata pe ramura sudica a Coridorului IV Transeuropean de trafic feroviar[33]. Statia CF Drobeta Turnu-Severin se afla pe raza Regionalei Craiova si este situata din punct de vedere feroviar la km 363+764 pe Magistrala 300 (Bucuresti - Craiova - Timisoara). Alte gari se afla la 30, respectiv 45 km distanta, in Motru si Targu Jiu.

Cele mai apropiate aeroporturi: Caransebes (140 km), Craiova (170 km) si Timisoara (230 km, aeroport international).

2.3. Patrimoniul turistic

Asezata in platoul Mehedinti, care "in ansamblul carstic al Romaniei ocupa un loc cu totul aparte prin bogatia nemaiintalnita, varietatea si amploarea fenomenelor carstice" , Ponoarele dispune de un mare potential turistic, poate printre putinele zone care, intr-un spatiu atat de restrans, pot oferi vederi unicate. Preocuparea oamenilor de stiinta a pus in lumina importanta si valoarea locurilor. Printre cele 41 de perimetre carstice din Romania stabilite pana in anul 1982, cuprinse in "Lista obiectivelor carstice cu statut legal de protectie" de catre Academia Romana, la numarul 35 a fost mentionata localitatea Ponoarele cu o suprafata de 120 ha prin Dec. 237/1950. Judetul Mehedinti mai are mentionate doar urmatoarele obiective: Portile de Fier, cu 423 ha, Dec. 18/ 1980 si Cazanele Dunarii, cu 115,80 ha, Dec. 18/1980 .

Incepand cu anul 2004, zona Ponoarele cu monumentele ei naturale si istorice este inclusa in aria Geoparcului Platoul Mehedinti . Acesta se intinde pe o suprafata de 106.000 ha si este cea mai noua arie protejata a judetului Mehedinti, conform Hotararii Cosiliului Judetean din martie 2004 .

2.3.1. Patrimoniul turistic natural

Patrimoniul turistic natural al zonei Ponoarele cuprinde ansamblul conditiilor pe care le ofera cadrul natural prin componentele sale: relief, clima, hidrografie, vegetatie, fauna, monumente naturale, rezervatii, pentru petrecerea vacantei si respectiv atragerea unor fluxuri turistice.

Ponoarele reprezinta o zona care printr-o mai buna valorifcare ar putea deveni un punct de maxim interes pentru turistii ce doresc un pic de liniste intr-un colt de natura. Localitatea poate fi considerata o adevarata mina de aur in ceea ce priveste potentialul turistic natural.

2.3.1.1. Cadrul natural

Relieful carstic cu altitudine mai redusa se caracterizeaza printr-un grad ridicat de fragmentare, zone de platouri brazdate de numeroase vai adanci, unele largi, altele inguste si de regula seci.

Altitudinile cele mai ridicate se intalnesc in partea de nord-vest, dealul Gorunului de 639,70 m, varful Cioaca de 649,80 m si scad treptat spre sud si sud-est. Altitudinea medie este de 500-600 m, energia reliefului 150-200 m. Geologia reliefului este constituita din formatiuni calcaroase mezozoice intr-o structura sinclinala care se dezvolta pe directia NE-SV, iar in partea de vest se intalnesc sisturi cristaline mezozonale

Relieful calcaros are cele mai numeroase si variate forme carstice: polii , doline , avene , pesteri, izbucuri, pod natural, lapiezuri, sorburi, galerii, lacuri temporare. Unele sectoare de vai au infatisare de canioane in ale caror pereti se deschid hrube , hornuri , canale, pesteri, iar la baza se intalnesc barbacane .

Clima Ponoarelor este temperat continentala, cu influente submediteraneene.

In toate anotimpurile patrund mase de aer tropical de origine mediteraneana si oceanica. Aflandu-se la o altitudine mai mare, avand o pozitie geografica particulara cu forme de relief deosebite, aici intalnim fenomenul de inversiune termica, adica pe vai si crovuri, in depresiuni, se intalnesc temperaturi mai scazute decat in zonele inalte, mai ales in satul Ponoarele (Balos si centrul satului) .

Temperatura medie anuala ajunge la 6^o C.

Verile in general sunt insorite, uneori prea calduroase, cu temperaturi de peste 35^o C, in special in lunile iulie si august. Temperatura in zonele calcaroase, a cornetelor, este mult mai mare, deoarece calcarele degaja caldura acumulata ziua pe tot timpul noptii. Precipitatiile sunt mai bogate primavara si toamna. In general masele de aer circula din directiile est si vest. Cel mai cunoscut vant este "Vantul al Mare" sau "Traista Goala" care sufla din vest si care aduce seceta si aer uscat. Ploile cele mai dese vin din nord-est sau din sud-vest .

Caracteristicile climei sunt prezentate pe larg in Anexa nr. 3.

Reteaua hidrografica

Zona calcaroasa a comunei Ponoarele afectata de numeroase si variate forme carstice confera o puternica circulatie a apelor si acumulare, dar totodata si o pierdere a acestor acumulari datorita canalelor, pesterilor subterane, etc. si aparitia lor in alte locuri sub forma de izbucuri

Singurul parau cu debit constant, aproape in toate anotimpurile, este paraul Ponorii sau paraul Morilor, care izvoraste de sub Steiul Ponorii si dupa cca. 1000 metri dispare intr-un ponor si reapare la iesirea din pestera Bulba. Unele paraie curg pe firul vailor spre sud-est, altele se pierd in croave sau in Zatonul Mare (Valea Morii si Valea Mare), in ponorul din Gaura Iepurelui (Valea Turcului). Totusi existenta unor izvoare a imbunatatit viata locuitorilor din satele Ponoarele, Gheorghesti, Buicani, Proitesti, Valea Ursului, Ceptureni, unde apa a fost adusa prin cadere libera.[41]

Aceasta lipsa a apelor este compensata de catre cele doua lacuri: Zatonul Mare si Zatonul Mic, adevarate fenomene carstice ce fac parte din Complexul Carstic de la Ponoarele cu o suprafata de peste 100 ha declarat "Rezervatie naturala de interes national".

Vegetatia

Individualitatea geografica a podisului se materializeaza si in raspandirea si structura vegetatiei. Prin pozitia sa geografica, unitatea se intinde in zona alternantei padurilor de fag si de gorun. Climatul temperat cu influente submediteraneene, altitudinea medie de 400-500 m, relieful accidentat, apropierea de peninsula balcanica, constitutia litologica(suprafete calcaroase extinse) au avut un rol insemnat in configuratia actualei structuri a vegetatiei. Pe arealele intinse din partea de nord isi face aparitia stejarul pufos (Quercus pubescens), cerul (Quercus cerris), garnita (Quercus fraineto), carpinita, gorunul balcanic (Quercus delechampi), nucul (Juglans regia), alunul turcesc (Corylus colurna). Fagul este reprezentat prin specia de fag balcanic (Fagus sylvatica subspecia moesica). Mai ales pe rocile calcaroase se intalnesc tufarisuri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele de sibleacuri, formate dintr-un complex de elemente submediteraneene carpato-baltice, si sud-europene, termofile, cum sunt: mojdrean (Fraxinus ornus), carpinita,corn (Cornus mas), scumpie (Cotinus coggygria), salba raioasa (Euronymus verrucosa), nuc, liliac (Syringa vulgaris) etc. Dintre speciile de plante rare aici traieste laleaua neagra care nu infloreste in fiecare an.

Popularea straveche si continua a acestei regiuni naturale a determinat transformari insemnate in suprfata, structura si compozitia floristica a vegetatiei. Terenurile cu paduri defrisate au fost inlocuite de pajisti si terenuri cultivate agricol, dar de slab randament.

Fauna

In cadrul vegetatiei, ca urmare a diversitatii mediilor de viata, se intalneste o bogata si heterogena fauna de origini diferite, dar cu preponderenta a elementelor sudice.

Climatul bland, cu influente submediteraneene, ca si vegetatia specifica isi gaseste reflectarea in prezenta numeroaselor reptile si insecte de felurite varietati. Caracteristicile sunt cele doua varietati faunistice, vipera cu corn (Vipera ammodytes) si broasca testoasa (Tesudo hermanni), specii submediteraneene ocrotite prin lege. Acestora li se alatura serpi veninosi (Coluber jugularis cespius, Elaphe longissima, Coronella austriaca) si neveninosi (Natrix natrix si Natrix teaselata). Pe suprafetele calcaroase se gaseste o specie de scorpion mic, dar veninos (Eusscorpius carpathicus). De remarcat este multimea soparlelor (Lacerta taurica, Lacerta pontica). Dintre nevertebrate o larga raspandire o au melcii, paianjenii, gandacii si mai ales fluturii. In padurile de fag si gorun se intalneste ursul, veverita, jderul, viezurele, caprioara, si lupul. Dintre pasari mentionam: ierunca, fasa de padure, gaita, macaleandru, cucul, pupaza, privighetoarea,etc.

Interes cinegetic prezinta doar mistretul, caprioara, vulpea, vidra, jderul si veverita.

2.3.1.2. Monumente naturale si rezervatii

Existenta unor elemente naturale cu valoare exceptionala, rare si originale - forme de relief, peisaj, flora si fauna, apreciate generic drept curioriozitati sau monumente ale naturii- a impus organizarea lor in arii protejate, de tipul parcurilor si rezervatiilor.

In multe dintre clasificarile consacrate, referitoare la potentialul turistic natural, monumentele naturii sunt evidentiate ca o categorie distincta, avand importanta deosebita pentru turism.

Fiind asezata intr-o zona unde predomina carstul, Ponoarele ne incanta cu forme de relief aparte, flora si fauna unice in Romania prin intermediul Complexului carstic Zaton-Bulba care a fost declarat "rezervatie naturala de interes national" si a Padurii de liliac, de asemenea declarata "rezervatie botanica".

Padurea de liliac - Rezervatia botanica Ponoarele

Ideea de protectie a vegetatiei dezvoltate pe suprafete calcaroase din imprejurimile comunei Ponoarele are la baza o veche traditie a localnicilor de a organiza, in acest tinut cu peisaj geografic de o deosebita frumusete, sarbatori cu prilejul infloririi liliacului.

In Legea nr. 5/2000 privind ariile protejate[44], la pozitia 2600 este mentionata, Padurea de liliac Ponoarele, cu o suprafata de 20 ha. Aceasta reprezinta o rezervatie botanica si are caracterul de unicat atat prin speciile floristice cat si prin fauna specifica.

Aici are loc "Sarbatoarea Liliacului", o manifestare folclorica de interes national care atrage un numar mare de turisti din intreaga tara.

Complexul Carstic Ponoarele - Rezervatie naturala

In cadrul fenomenelor carstice din Romania, carstul mehedintean este de o mare varietate si de o bogatie rar intalnita. Un loc aparte il ocupa complexul carstic de la Ponoarele, cu o suprafata de peste 100 ha, declarat "Rezervatie naturala de interes national" (Dec. nr. 237/1950).

Complexul carstic Ponoarele reuneste spectaculoase forme de relief carstic, unele unicate pe plan mondial, intre care se disting: Pestera Ponoarele, lacurile carstice Zatonul Mare si Zatonul Mic, Podul Natural, Pestera Bulba, Pestera Podului[45].

Pestera de la Pod sau Pestera Ponoarele (a se vedea harta pesterii - Anexa nr. 3, Figura nr. 10) se afla in imediata apropiere a podului. Ea are o lungime de 734 m si reprezinta un prim drenaj al apelor intre Zaton si subsolul ciuruit de galerii pe care este asezata aceasta localitate. Pestera este situata chiar sub dealul care-i poarta numele, reprezentand singura legatura intre Zatonul Mare si Zatonul Mic, realizata la nivel subteran.

Pestera adaposteste o importanta colonie de lilieci cuprinsa intr-un program de protejare "Conservarea Habitatelor Subterane ale Liliecilor din SV Carpatilor" implementat de GCR, GESS,I SER si Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa. Proiectul se ocupa si de Pestera Bulba in cadrul programului LIFE.[46]

Pestera Bulba este mai bine protejata decat Pestera Ponoarele datorita intrarii dificile si a sifoanelor. Chiar si pentru specialisti pestera este plina de enigme.

Cunoscuta sub denumirea de Pestera Mare sau Pestera de la Baia de Arama, ea se intinde de fapt sub teritoriul comunei Ponoarele, sub dealurile Brazisori si Cornet pe o distanta de 5160 m, fiind cotata ca una din pesterile mari ale tarii (locul 15)[47].

Podul lui Dumnezeu sau Podul Natural - Monument al naturii (a se vedea Anexa nr. 3, Figura nr. 7 si Figura nr. 8) se afla in centrul localitatii, fiind o uriasa arcada de piatra formata in urma prabusirii tavanului pesterii din imediata vecinatate. Peste acesta trece soseaua Baia de Arama - Drobeta Turnu-Severin.

Podul lui Dumnezeu reprezinta o adevarata emblema a locurilor fiind cel mai cunoscut monument natural din intregul tinut.

Dimensiunile podului sunt impresionante (30 m lungime, 13 m inaltime, 22 m latime si 9 m deschidere) avand in vedere ca unii specialisti il considera ca fiind cel mai mare din tara, singurul functionabil, printre primele din Europa si din lume (a se vedea Anexa nr. 4, Figura nr. 5 si Figura nr. 6).

Zatonul Mare si Zatonul Mic sunt doua lacuri de origine carstica, de dimensiuni diferite, aflate de o parte si de alta a Pesterii.

Termenul vine din graiul localnicilor in care verbul "a zatoni" inseamna a opri curgerea unei ape.

Ca fenomen carstic, lacul Zatonul Mare, prezinta particularitati deosebite si poate atinge dimensiuni impresionante, de aproape 2 km² si o adancime de 20 m in punctul maxim de la nivelul sorbului (a se vedea Anexa nr.3, Figura nr.14 si Figura nr.15).

Lapiezurile ce se intalnesc pe dealul de deasupra pesterii reprezinta forme carstice deosebite pe care apa le-a incrustat in calcare. Ele au forma unor canale, fiind adevarate riduri brazdate de timp pe suprafetele calcaroase.

Elemente ale cadrului natural precum pestera, campul de lapiezuri, steiul sunt prezentate pe larg in Anexa nr.3.

2.3.2. Patrimoniul turistic antropic

Romania dispune de un bogat si valoros potential antropic, rezultat al istoriei de peste doua milenii a poporului nostru in acest spatiu geografic.

Dintre componentele potentialului turistic antropic al zonei Ponoarele trebuie evidentiate, pentru valoarea si atractivitatea lor: vestigiile arheologice, monumentele istorice si de factura religioasa, institutiile si evenimentele cultural artistice, arta si traditia populara, constructiile tehnico-economice[49].

2.3.2.1. Elemente cultural-istorice

Cateva descoperiri arheologice[50] dateaza din epoca pietrei slefuite, a bronzului ori aramei. Doua asemenea obiecte, ciocane de piatra ingaurite se pastreaza: unul la Muzeul "Portile de Fier" din Drobeta Turnu Severin, celalalt la muzeul Scolii Ponoarele.

In ceea ce priveste monumentele istorice de factura religioasa, Ponoarele se poate lauda cu existenta unei biserici vechi de 245 ani, ce poarta hramul Sfantului Nicolae si care a fost construita pe locul unei alte biserici ce se crede ca ar data din secolul al XIV-lea (a se vedea Anexa nr.4, Figura nr.16 si Figura nr.17 ).

Cea mai veche icoana din biserica dateaza din anul 1762. Este sigura icoana din sec. al-XVIII-lea ce se mai pastreaza in Mehedinti, altele s-au repictat, pierzandu-si astfel intaietatea[51].

Alte obiective religioase: Bisericile din: Gardaneasa - Biserica "Sfanta Treime" 1887, Baluta, Cracul Muntelui, Ludu, Proitesti - Biserica "Sfintii ingeri" 1793, Baraiac.

In anul 2005 a fost demarata constructia unei biserici in centrul comunei care va depasi prin dimensiune toate bisericile din comuna. Aceasta va purta hramul Sfantului Nicodim.

Monumente de factura civila: Valea Morilor (a se vedea schita vaii morilor - Anexa nr.4, Figura nr. 20)- pe vremea strabunicilor acestor localnici, acestia si-au construit pe parau opt mori pentru a-si usura viata. Desi trei mori fac parte din patrimoniul national, mai exista doar una si aceasta neingrijita. Spre deosebire de alte localitati unde sunt mori, morile de la Ponoarele apartineau comunitatii organizate pe grade de rudenie sau pe afinitati .

2.3.2.2. Elemente etnoculturale si etnofolclorice

a)    Elemente de arhitectura traditionala - case de lemn, cu acoperis din sindrila si pridvor ce prezinta divese motive traditionale populare sculptate, compuse din maxim 2-3 camere micute. In prezent mai exista foarte putine asemenea case. Asa se explica faptul ca unul dintre cele mai des intalnite mestesuguri practicat pe vremuri era dulgheria.

b)    Portul popular traditional, deosebit de atractiv, se intalneste mai rar in viata de zi cu zi, in special la varstnici, sau la persoanele tinere, cu ocazia serbarilor locale. Frumusetea portului popular este reprezentata prin motive geometrice, florale si zoomorfe. Exista chiar si un localnic colectionar ce detine peste 100 de costume populare, de o valoare inestimabila, expuse cu diverse ocazii la expozitii nationale,

c)     Arta tesaturilor si cusaturilor populare. Mestesugul tesutului este stravechi si s-a nascut prin nevoia fireasca a omului de a-si confectiona singur imbracamintea. Materialele folosite au fost canepa, inul, lana ori firele de borangic. Tesaturile pot fi clasificate in mai multe categorii: tesaturi cu urzeala din canepa sau bumbac si bateala din lana, tesaturi cu urzeala din lana si bateala din par de capra, tesaturi din urzeala din canepa si bateala de bumbac, tesaturi cu urzeala din canepa si bateala din in, tesaturi cu urzeala de bumbac si bateala din borangic .

Preocuparile pentru cusut si tesut, au fost intr-o perioada aproape generale la nivelul comunei. Pana aproape de vremurile noastre majoritatea femeilor lucrau pentru cooperativele mestesugaresti din Tismana si Baia de Arama, care aveau importante contracte cu strainatatea. Astazi mai exista doar Arta Casnica de la Tismana pentru care mai lucreaza cateva femei din Ponoarele.

d)    Sarbatorile populare - de larga audienta turistica se bucura sarbatorile populare anuale prilejuite de unele obiceiuri sau evenimente locale ca "Sarbatoarea Liliacului" de la Ponoarele, urmata la o saptamana de cea de la Nadanova, sarbatoarea din Pades si Tismana, Festivalul Folcloric "Ponoare, Ponoare" (I Editie - 27 iulie 2006), festivalul Plaiului Closani, "Munte, munte, brad frumos", ale carui baze au fost puse in 1995, festivalul national "Ponoare, Ponoare" si sarbatorile prilejuite de hramul bisericilor sau de sarbatoarea numita ciumarca ori Vinerea ciumii. care se mai tine aproape in fiecare dintre satele comunei.

e)     Credintele populare, superstitiile si traditiile (nunta, inmormantarea - zorile, slobozitul apei, hora de pomana, tamaiatul si slobozitul izvorului), obiceiul colindatului (Pitaraii sau Colindetii).

f)      Cantecul popular, solistii vocali si instrumentistii renumiti, grupurile folclorice de copii "Liliac de la Ponoare"sau "Liliacul"si "Bordeiasul" din Baia de Arama completeaza sirul elementelor folclorice caracteristice zonei Ponoarele.

2.4. Trasaturi socio-economice

2.4.1.Populatia

Populatia comunei nu a avut o crestere semnificativa in intervale de timp bine determinate. Cu toate ca natalitatea a inregistrat procentele cele mai mari la nivel raional sau judetean in anumiti ani, mortalitatea a fost mare, migratia spre centre industriale la fel si numarul locuitorilor a ramas aproape constant. In anul l966 sporul natural a fost de 8,9 mie, cu 2,7 la mie mai mare ca acela din judet. Zece ani mai tarziu, in 1977, Ponoarele se inregistreaza cu un spor natural cu 11 la mie, cu 1 la mie mai mult decat media pe tara. In 1992, comuna are un spor natural de 11,4 la mie. La ultimul recensamant, din 2002, populatia comunei a fost de 3.048 locuitori. Pe sate aceasta este dispusa conform Anexei nr. 5, v Tabelul nr. 2, Folosind acele date, am putut realiza un grafic al populatiei comunei Ponoarele care ar arata astfel:

Sursa: Consiliul Local Comuna Ponoarele, Judetul Mehedinti, Plan urbanistic general

Comuna Ponoarele, proiect nr. 5268/2003, p. 15-16

O simpla privire asupra graficului de mai sus ne arata ca principalele sate din punct de vedere al numarului populatiei sunt: Ponoarele ( resedinta de comuna), Baraiacul, Gheorghesti si Gardaneasa, sate a caror populatie reprezinta 45% din totalul de 3048 de locuitori conform Planului urbanistic general al comunei Ponoarele din 2003.

2.4.2. Activitati economice

Elementele prin care se poate caracteriza potentialul economic al teritoriului administrativ al comunei Ponoarele sunt[55]:

- populatia si forta de munca - conform datelor statistice, populatia in varsta de munca (grupa 15-59 ani) detine un procent de 57% din totalul populatiei, iar populatia activa detine un procent de 55,4% din totalul populatiei. Populatia ocupata din cea activa este de 95,8%;

- unitatile de productie - in teritoriul comunei sunt reprezentate de gospodariile particulare - principala ramura economica fiind agricultura;

- resursele naturale - principalele resurse ale solului sunt suprafetele agricole (arabil, pasuni, fanete, vii, livezi) si padurile;

- resursele subsolului constau in piatra de var;

- serviciile publice reprezentate prin asistenta medicala, unitatile de invatamant prescolar si scolar, administratie, cultura si culte, sunt in general la nivelul cerintelor populatiei;

- echiparea tehnico-edilitara este rezolvata partial, in sensul ca alimentarea cu apa este rezolvata in sistem local in 9 localitati din 15, restul satelor alimentandu-se cu apa din fantani amenajate si izvoare - toate satele sunt electrificate;

- reteaua rutiera asigura legaturile intre localitati si obiectivele economice si de interes public din teritoriu.

Rata somajului este de 14,4% cauzata de lipsa locurilor de munca in zona, singurul mare angajator fiind S.N.L.O. care in ultimii 10 ani a promovat o politica de restructurarea a personalului semnificativa.

Activitatile pe care le desfasoara localnicii sunt de factura industriala, agricola, silvica, insa cea mai importanta activitate pe care ar putea-o desfasura este cea turistica. Din pacate aceasta nu este foarte dezvoltata, in ciuda potentialului turistic al zonei.

CAPITOLUL 3 - ANALIZA VALORIFICARII ACTUALE A POTENTIALULUI TURISTIC DIN ZONA PONOARELE

Ca instrument de organizare si conducere in turism, precum si ca metoda de cercetare, analiza apare ca o necesitate obiectiva si vizeaza armonizarea resurselor cu obiectivele stabilite, in conditii de inalta eficienta economica si sociala.

In acest capitol am incercat sa prezentam circulatia turistica in cadrul unitatilor de cazare din judetul Mehedinti si baza tehnico-materiala a comunei si a localitatilor din jurul acesteia pe o raza de 60 km, facand o analiza SWOT a valorificarii actuale resurselor naturale si antropice si o evaluare a gradului de atractivitate al zonei prin calcularea indicelui de atractivitate.

3.1.Analiza circulatiei turistice in cadrul unitatilor de cazare din judetul Mehedinti

Cu ajutorul datelor din "Tabelul 2" voi incerca sa analizez situatia capacitatii si a activitatii de cazare turistica din judetul Mehedinti din 1995 pana in 2006.

Tabel nr.2 - Capacitatea si activitatea de cazare turistica din judetul Mehedinti

Sursa: https://www.mehedinti.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=486

In anul 1995 a fost inregistrata cea mai mare capacitate de cazare turistica cu un numar de 1875 de locuri de cazare. Aceasta a scazut treptat, pana in anul 2004, cand s-a inregistrat minimul de 916 locuri de cazare. Incepand cu anul 2005, se observa o usoara crestere, ajungand in anul 2006 la 1221 locuri de cazare. Reprezentarea grafica a datelor privind capacitatea de cazare existenta se gaseste in "Figura 4".

Cea mai mare valoare a sosirilor s-a inregistrat tot in anul 1995 (55.100 sosiri). Urmeaza o scadere semnificativa pana la 35.800 sosiri in anul 2001, dupa care o crestere a acestora pana in anul 2004 unde se ajunge la 47.800 sosiri de turisti. Situatia sosirilor oscileaza in urmatorii doi ani, scazand in anul 2005 la 45.600 sosiri si crescand intr-un final la 46.100 sosiri in anul 2006.

In cazul innoptarilor, situatia este asemanatoare in privinta oscilatiei pana in anul 2002. In anul 2003 innoptarile au scazut spre deosebire de sosiri care in acelasi an cresteau, ceea ce insemna ca turistii sositi in numar mai mare fata de anul anterior, nu au mai dorit sa innopteze in judetul Mehedinti. In urmatorii ani fluctuatia in ceea ce priveste innoptarile nu dispare, cea mai mare diferenta observandu-se de la anul 2005 la anul 2006.

In acest sens voi calcula durata medie a sederii, cu ajutorul formulei amintite in primul capitol.

Se observa ca cea mai mare valoare a duratei medii a sejurului a fost inregistrata in anul 2001, ceea ce inseamna ca turistii au petrecut in medie 3,34 zile in judetul Mehedinti. Urmatoarea cea mai apropiata a fost in anul 2000 (3,04 zile sedere). In rest, valorile s-au situat sub pragul de 3 zile sedere.

Figura nr.8 - Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune

In final, in urma reprezentarii grafice a indicilor de utilizare neta a capacitatii in functiune, se observa ca ponderea cea mai mica s-a inregistrat in anul 2000 (26,4%), iar cea mai mare in anul 2004 (39,2%).

Tot pentru judetul Mehedinti voi face o inventariere a structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica dupa cum se constata din Figura 9.

Figura nr.9 - Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica din judetul Mehedinti

Sursa: https://www.mehedinti.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=485

Din figura de mai sus se remarca prezenta in special a hotelurilor si motelurilor in judetul Mehedinti intre anii 2003 si 2006, celelalte structuri de primire turistica fiind intr-un numar semnificativ mai mic.

Comparand cei 4 ani, se constata o usoara crestere a numarului hotelurilor si motelurilor si a taberelor de elevi si prescolari, in vreme ce numarul pensiunilor ramane aproximativ constant.

3.2. Baza tehnico-materiala

Baza tehnico-materiala a turismului este alcatuita din doua mari categorii: baza tehnico materiala specific turistica si baza tehnico-materiala generala (infrastructura), prezentate pe larg in cele ce urmeaza.

3.2.1.Baza tehnico-materiala specific turistica

In aceasta categorie a bazei tehnico-materiale se incadreaza resursele materiale care isi datoreaza existenta activitatii turistice - sunt destinate exclusiv turistilor - si anume reteaua unitatilor de gazduire, o parte din reteaua unitatilor de alimentatie specifice zonei Ponoarele si imprejurimilor (perimetrul de 60 km).

Unitati de cazare

Valorificarea potentialului turistic al zonei, cu adevarat, a inceput dupa Revolutie prin constituirea unui numar de 24 pensiuni. Acum, numarul acestora s-a redus la jumatate, omologate toate cu doua margarete, dupa cum se observa si din Tabelul 3.

Tabel nr.3- Inventarierea unitatilor de cazare din comuna Ponoarele

Sursa: https://www.antrec.ro/ro-MH-cazare-Mehedinti-pensiuni.html#PON

Cazarea la satean ramane simbolul si prima forma de primire a turistilor la tara, deoarece imaginea sateanului sau fermierului, deschizand usa casei sale, confera puterea de evocare a ospitalitatii ancestrale de care se bucura prietenul sau turistul; este intalnirea dintre locuitorul satului si turist.

Analizand datele din tabelul de mai sus, observam ca jumatate din numarul pensiunilor din comuna se afla in resedinta acesteia - Ponoarele -, urmata de Gheorghesti si Balos cu cate 2 unitati de cazare.

In ceea ce priveste numarul camerelor, satul Ponoarele este pe primul loc cu o pondere de 44,82% reprezentand un numar de 13 camere, urmat de Cracul-Muntelui cu o procent de 20,68% si Gheorghesti cu 13,79%.

Deoarece unitatile de cazare din aceasta zona nu ofera conditii satisfacatoare turistilor, vom face o inventariere a tuturor unitatilor de cazare pe un perimetru de 60 km (a se vedea Anexa nr.6, Tabelul nr.3,). In urma inventarierii unitatilor de cazare din apropierea zonei Ponoarele, a rezultat un numar de 6503 locuri de cazare distribuite in principal in hoteluri, pensiuni, moteluri, hosteluri, vile, popasuri si sate turistice, dupa cum se observa si in Figura 10.

In ceea ce priveste ponderea numarului de locuri de cazare in hoteluri, Baile Herculane este pe primul loc cu un procent de 75,05, procent ce se explica din faptul ca este cea mai mediatizata statiune balneara de dupa revolutie. Numarul locurilor de cazare in pensiuni este de asemenea predominant in statiunea Baile Herculane, acesta ocupand un procent de 27,71 din totalul locurilor de cazare in pensiuni pe perimetrul celor 60 km.De asemenea la baia de Arama numarul pensiunilor si a locurilor de cazare a sporit.

Unitati de alimentatie

In localitatea Ponoarele unitatile de alimentatie nu exista separat de cele de cazare, in schimb cele mai apropiate se afla in orasul Baia de Arama, la 5 km distanta: Casa Alba (1 stea), Mircea (2 stele), Izvorul Rece (1 stea), Cerna (2 stele). De asemenea, unitatile de alimentatie din cele 3 orase - Drobeta Turnu Severin, Motru si Tirgu Jiu si statiunea Baile Herculane se gasesc la o distanta nu mai mare de 60 km.

3.2.2. Baza tehnico-materiala generala (infrastructura)

Mijloace de transport in comun

Pe teritoriul localitatii nu exista unitati sau retele de transporturi auto. Transporturile auto pentru calatori si marfuri se fac prin intermediul firmelor specializate cu sediul in Drobeta Turnu - Severin si Marasesti care deservesc prin traseele lor si Ponoarele.

Instalatii de telecomunicatii

In prezent, doar 8 din cele 15 localitati ale comunei Ponoarele beneficiaza de posturi de telefonie fixa. In schimb, intreaga comuna beneficiaza din anul 2007 de retea de telefonie mobila (Orange, Vodafone), in urma amplasarii unui releu in centrul comunei.

Retele de alimentare cu:

Apa - Existenta apei la adancimi mici a perimis executarea in majoritatea localitatilor a unor sisteme locale de alimentare cu apa. Aceste sisteme contin unul sau mai multe puturi sapate, unite intre ele prin conducte din teava zincata. De la aceste puturi, apa este distribuita prin cadere libera catre locuitori. Satele care beneficiaza de alimentare cu apa sunt: Ponoarele, Baraiacu, Ceptureni, Gheorghesti, Buicani, Sipotu, Valea Ursului, Proitesti, Baluta, Cracu Muntelui.

Gaze si energie termica- Judetul Mehedinti este singurul din Romania care nu beneficiaza absolut deloc de alimentare cu gaze. Astfel, ca si restul locuitorilor judetului Mehedinti, locuitorii din Ponoarele folosesc buteliile pentru aragaz, iar pentru incalzire, sobele sau centralele pe lemne.

Energie electrica - Intreaga comuna beneficiaza de alimentare cu energie electrica. Sursa de alimentare cu energie electrica o reprezinta LEA 20 KV Baia de Arama, la care se racordeaza posturile de transformare existente in comuna.

Distributia energiei electrice la consumatori se realizeaza prin retele electrice de joasa tensiune, 0,4 KV, construite pe stalpi din lemn (20%) si stalpi din beton (80%).

3.3. Analiza SWOT a valorificarii actuale a resurselor din zona

Ponoarele

In conditiile dezvoltarii durabile a zonei Ponoarele, valorificarea superioara a resurselor turistice se impune cu pregnanta, ca in orice domeniu economic. Aceasta presupune atat o valorificare complexa si eficienta in contextul unui turism intensiv, cat si o protejare si conservare a valorilor turistice, multe din ele epuizabile intr-un viitor apropiat.

In cadrul sistemelor sociale si economice intelegerea fenomenelor, previziunea si reactia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea fata de actiunile si de capacitatea de a proiecta strategiile si procesele organizationale, se poate realiza printr-o investigatie bazata pe analiza SWOT.

SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats, adica puncte tari (atuuri), puncte slabe (carente, slabiciuni, deficiente), oportunitati si riscuri.

Ca urmare a efectuarii unei analize SWOT a activitatii turismului din zona Ponoarele, s-au identificat urmatoarele:

Puncte forte (Strengths)

In ansamblul miscarii turistice din Romania, zona Ponoarele concentreaza o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori. Este vorba in primul rand de potentialul turistic natural, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa valoare turistica.

In Anexa nr.7 este prezentata o lista cu traseele turistice in interiorul comunei si in imprejurimi, trasee prin intermediul carora sunt valorificate atat resursele naturale cat si cele antropice.

Un alt factor l-a constituit faptul ca Ponoarele se inscrie intr-un vast teritoriu de interes turistic in imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Baile Herculane, zona Tismana, Baile Bala, zona Izverna.

Inaltimile reduse ale zonei montane si de podis, usoara lor accesibilitate cu mijloacele de transport auto sau cu piciorul, bogatia si diversitatea formatiunilor naturale, peisajele cu valente estetice si reconfortante intalnite in tot cuprinsul lor constituie premisele desfasurarii drumetiilor si a activitatilor turistice de vizitare, cunoasterea feluritelor aspecte ale naturii, practicabile de catre segmente largi de turisti.

Existenta in mijlocul acestor unitati de relief, de locuri cu peisaje reconfortante creeaza conditiile practicarii si a activitatilor de odihna si recreere in timpul sau la sfarsitul saptamanii pentru populatia din judet sau din teritoriile invecinate.

Un alt factor pozitiv este clima favorabila activitatilor turistice ce are un specific temperat-continental cu influente mediteraneene. Zona are un potential climatic favorabil turismului in sezonul cald, pe o perioada de aproximativ sase luni (cu o perioada optima de patru luni, intre luna iulie si luna octombrie).

Podul lui Dumnezeu a devenit un simbol peste vreme si el trebuie conservat, fapt pentru care a fost integrat si in rezervatiile speologice alaturi de tot complexul de forme carstice din jur.

Ponoarele este recunoscut, pe langa aceste frumuseti si prin potentialul etofolcloric ce atrage numerosi turisti pe parcursul intregului an. Portul popular, traditiile si obiceiurile din zona, elemente folclorice reprezinta un alt motiv pentru care turistii continua sa vina in aceasta zona. Acest potential este valorificat atat prin Sarbatoarea Liliacului de la inceputul lunii mai, precum si prin Festivalul Folcloric "Ponoare, Ponoare" organizat cu prilejul zilelor comunei Ponoarele.

Faptul ca 10 ha de padure de liliac sunt declarate rezervatie botanica, 100 ha reprezentand complexul carstic sunt declarate rezervatie naturala, faptul ca intreaga zona este cuprinsa in Geoparcul Platoul Mehedinti ce se intinde pe o suprafata de 106.000 ha, dovedeste grija fata de acest vast potential turistic.

Calitatea unui mediu ambiant nepoluat reprezinta un alt punc forte al zonei Ponoarele.

Puncte slabe (Weaknesses)

Punctele slabe ale sistemului turistic din judetul Mehedinti se rasfrang si asupra zonei Ponoarele. Acestea vor trebui remediate pentru a obtine un impact economic ridicat.

Punctul slab cu cea mai mare importanta il reprezinta accesul la cea mai mare parte a obiectivelor turistice, in special datorita drumurilor inadecvate si prost intretinute, lipsa parcarilor si a grupurilor sanitare moderne. O parte din obiectivele turistice se afla in zone mai indepartate la care accesul pe drumuri bine intretinute este limitat.

Absenta punctelor de informare turistica bine puse la punct continua sa fie inca o problema majora a valorificarii potentialului turistic al zonei Ponoarele.

O alta deficienta este faptul ca traseele sunt majoritatea nemarcate, ceea ce face ca accesul turistilor la obiectivele turistice sa fie dificil, de aceea prezenta ghizilor ar contribui la usurarea parcurgerii unui itinerariu placut.

In ceea ce priveste starea elementelor de potential natural si antropic putem mentiona:

monumente istorice de mare valoare fara protectie reala;

monumente ale naturii nemarcate, neprotejate, unele foarte greu de identificat in teren;

monumente religioase in stare proasta de intretinere, ce necesita masuri de conservare si consolidare;

se remarca neprotejarea elementelor etnografice si de port popular;

in mod special se remarca lipsa unor spatii de cazare in zona Ponoarele, desi este evidenta densitatea mare a elementelor de potential natural si antropic.

Pestera Ponoarele a fost supusa unei valorificari necorespunzatoare, deoarece aceasta a fost vizitata si inca mai este vizitata fara supravegherea unui ghid turistic datorita accesibilitatii usoare. Ea poate fi vizitata pe tot parcursul anului, fiind supusa unui grad inalt de distrugere. Asa se explica numarul mare de stalactite rupte si stalagmitele dislocate din Galeria Fosila. Pe pereti exista tot felul de inscriptii si semnaturi. Acum se impune o cat mai urgenta conservare a ei, cu atat mai mult cu cat ea reprezinta inca nebanuite frumuseti si adaposteste si o importanta colonie de lilieci cuprinsa intr-un program de protejare.

Sarbatoarea organizata cu prilejul infloririi liliacului a ajuns anul acesta la cea de-a 51-a editie, iar numarul participantilor a depasit asteptarile autoritatilor locale (peste 20.000 participanti). Binenteles ca o densitate atat de mare in zona, mai ales ca padurea este declarata rezervatie botanica, a atras dupa ea mai multe dezavantaje decat beneficii. In fiecare an padurea este distrusa de catre participantii la Sarbatoarea Liliacului, acestia rupand pur si simplu florile in dorinta de a pleca acasa cu un suvenir ce nu rezista mai mult de cateva zile. Dar nu numai turistii sunt vinovati de acest "masacru", ci si localnicii care au furat puietii plantati in rezervatie de Primaria Ponoarele.

In ceea ce priveste Podul Natural (monument al naturii), acesta a suferit in timp un proces accentuat de degradare datorita actiunii apei asupra calcarului si a celorlalti factori de mediu, proces intensificat si de circulatia masinilor de mare tonaj.

O valorificare defectuoasa in detrimentul principiilor dezvoltarii durabile a turismului;

Nivelul scazut al serviciilor;

Cererea redusa de servicii turistice pe plan intern;

Slaba promovare a potentialului turistic in tara si in strainatate;

Servicii turistice putin diversificate.

Componenta cea mai importanta a bazei tehnico- materiale specifice - reteaua uintatilor de cazare (gazduire) - este slab dezvoltata si nu ofera conditiile necesare turistilor pentru petrecerea unui timp mai indelungat in zona.

Lipsa serviciile de alimentatie publica in afara celor ce apartin pensiunilor rurale obliga turistii sa se deplaseze catre celelalte, care le satisfac necesitatile, cum sunt cele de la Baia de Arama si orasele mai indepartate (Targu Jiu, Drobeta Turnu-Severin si Baile Herculane).

Oportunitati

Programele de finantare nerambursabile ale UE precum Fondurile Structurale, constituie principala oportunitate de dezvoltare a turismului in aceasta zona cu un potential atat de vast prezentat in capitolul anterior. Acestea urmaresc construirea unor noi unitati de cazare cum ar fi: han, tabere pentru tineret, camping, si modernizarea infrastructurii rutiere indispensabila practicarii unui turism la standarde normale.

O alta oportunitate este data de amenajarea unor forme de agrement si alimentatie.

Includerea in circuitele interne si internationale a zonei Ponoarele constituie de asemenea o conditie a recunoasterii valorii acestei zone.

Zona prezinta si alte aspecte favorabile pe termen lung: dezvoltarea turismului ecologic, organizarea de conferinte si practicarea turismului rural.

Pentru a incuraja investitiile in zona, autoritatile ar trebui sa elaboreze un program de stimulare a investitiilor. Oamenii de afaceri ar fi mult mai tentati sa investeasca in turismul local daca ar fi scutiti de anumite taxe si impozite, sau ar putea concesiona teren la preturi avantajoase.

Amenintari

Degradarea obiectivelor turistice precum Podul lui Dumnezeu sau Pestera Ponoarele datorita eroziunilor si implicarii omului duce la scaderea valorii acestora si, implicit, la scaderea fluxurilor de turisti.

Degradarea rezervatiei botanice prin defrisari si distrugerea florei, in special a liliacului, atrage dupa sine si disparitia faunei ocrotite prin lege (vipera cu corn si broasca testoasa).

Orientarea programelor europene si guvernamentale spre alte zone considerate prioritare.

Ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive intern si international.

Investitiile scazute in domeniul turismului.

Situatia neclara a dreptului de proprietate asupra anumitor terenuri pretabile investitiilor agro-turistice.

Lipsa de pregatire profesionala a locuitorilor in turism, lipsa unui centru de pregatire profesionala in apropierea localitatii dar si faptul ca acestia nu sunt stimulati suficient pentru a lucra in domeniu.

Protejarea si conservarea acestor valori turistice se impune cu necesitate, numai astfel putand beneficia de ele si generatiile viitoare.

3.4. Evaluarea resurselor turistice prin determinarea indicelui de

atractivitate

Dupa individualizarea resurselor se impune evaluarea acestora. Operatiunea de evaluare urmareste determinarea gradului de atractivitate a zonei Ponoarele si pe aceasta baza stabilirea prioritatilor in valorificarea lor in plan turistic.

In vederea aprecierii valorii intrinseci a resurselor, voi determina gradul (indicele) de atractivitate - rezultat al influentei existente intre ponderea fiecarui element component al resurselor. Calculul indicelui de atractivitate, rezultat al influentei existente intre ponderea fiecarui element component al resurselor atractii naturale, atractii cultural-istorice, dotari turistice, acces, si nivelul sau cantitativ se va face cu ajutorul formulei prezentate in primul capitol si gaseste in Anexa nr. 8, Tabelul nr. 4.

In urma calculului a rezultat o valoare a indicelui de atractivitate pentru zona Ponoarele e de 3,70, fiind cuprins intre [1-5], si depasind jumatatea intervalului ceea ce inseamna ca zona este foarte atractiva si se poate realiza o amenajare in conditii optime. Amenajarea propusa va promova din punct de vedere turistic punctele forte ale zonei : peisajul, ariile protejate, flora si fauna, elementele de etnografie si folclor, precum si ospitalitatea localnicilor.

Analiza asupra valorificarii actuale a potentialului turistic din zona Ponoarele scoate in evidenta slaba valorificare a acestuia, in cele ce urmeaza facand o serie de propuneri pentru imbunatatirea situatiei si atragerea cator mai multi turisti in zona.

CAPITOLUL 4 - PROPUNERI DE VALORIFICARE SUPERIOARA A POTENTIALULUI TURISTIC DIN ZONA PONOARELE

Analiza prezentata mai sus scoate in evidenta valoarea potentialului turistic si oportunitatile de care dispune localitatea Ponoarele, asa incat turismul poate sa devina in urmatorii ani o activitate principala in economia localitatii. Toate masurile necesar a fi luate pentru dezvoltarea si sustinerea turismului trebuie sa se regaseasca punctual in Planul de Urbanism al localitatii, pentru a putea fi incluse in programul de investitii pentru anii viitori.

In ceea ce priveste infrastructura generala, modernizarea portiunii de drum dintre Baia de Arama si Ponoarele trebuie facuta imediat, accesul in comuna facandu-se in principal pe aici.

Unul din simbolurile Ponoarelui - Podul lui Dumnezeu - se afla intr-un real pericol de a se surpa. Asa cum am mai spus si in capitolul anterior, factori precum, inghetul, dezghetul, vantul, ninsoarea sau caldura actioneaza asupra structurii podului si il supun unui risc ridicat de degradare. Specialistii care au studiat de-a lungul anilor acest monument al naturii sustin ca placile din care este alcatuit podul s-au deplasat, alunecand practic una peste cealalta. Dar nu trebuie sa fii specialist ca sa sustii acest lucru, poate observa oricine si cu ochiul liber. Stoparea procesului de degradare se poate realiza prin masuri ca: dirijarea apelor care vin din spre Cracul Muntelui pe sosea si pe santul de pe marginea acesteia, restrictionarea vitezei de circulatie si chiar a tonajului, prin devierea circulatiei.

Monumentul trebuie conservat cu orice pret, fiind o creatie divina. Dumnezeu nu mai repeta actul creatiei.

Cunoscand potentialul turistic al podisului si obiectivele turistice din comuna, amenajarea lacului Zaton ar fi principalul punct de atractie turistica din zona. Daca apa ar fi mentinuta in lac, lucru posibil, in ciuda sorburilor existente, lacul ar constitui loc de agrement prin amenajarea unui debarcader in apropierea gurii pesterii si a altui debarcader spre Buicani. Turistul ar avea posibilitatea sa se plimbe cu barca singur sau condus de un barcagiu. Amatorii de pescuit ar putea pescui. Popularea lacului cu peste nu ar necesita o investitie mare, dar aceasta populare ar permite pescuitul industrial pentru vanzare. Pentru a fi despagubiti, proprietarii pot sa se constituie intr-o asociatie, veniturile ar fi de zeci de ori mai mari, si ar scapa de emotiile inundatiilor recoltei. Pe malul lacului se pot amenaja tabere pentru elevi, camping-uri, hoteluri, etc.

Lapiezurile reprezinta interes deosebit pentru omul de stiinta, dar si atractie pentru turistul neinitiat. Acestea ar trebui semnalate prin indicatoare si panouri din care turistul sa culeaga informatiile necesare.

Din cele opt mori cate au existat odata pe paraul Ponorii, acum a ramas una singura si aceasta neingrijita. Reconstructia acestor mori, punerea lor in stare de functionare, amenajarea Vaii Morilor, da posibilitatea organizarii unui parc etnografic de interes turistic, iar folosirea morilor le-ar asigura intretinerea localnicilor si ar avea eficienta economica scutind consumul energiei electrice.

Organizarea Sarbatorii Liliacului ca manifestare a spiritualitatii traditionale (etno-folclorica si sportiva) si nu transformarea ei in balci reprezinta de asemenea un obiectv deosebit de important de care autoritatile locale ar trebui sa tina cont.

Alte propuneri de valorificare a potentialului turistic:

Ø     Continuarea festivalului folcloric "Ponoare, Ponoare" si ridicarea lui la rangul de festival national;

Ø     Infiintarea unui ansamblu cultural-artistic profesionist care sa reprezinte traditiile comunei prin participarea la festivalurile nationale si internationale;

Ø     Sprijinirea tinerelor talente ale cantecului popular in afirmarea lor pe plan national;

Ø     Infiintarea unui muzeu etnografic al satului;

Ø     Construirea unui teren de sport si a unui teren acoperit in aer liber pentru organizarea de activitati culturale si sportive;

Ø     Protejarea si reconditionarea Bisericutei de sub Stei, monument istoric, construita din barne de lemn, incheiate in chei bisericesti, cu o pictura veche, care prezinta interes turistic;

Ø     Marcarea si semnalizarea traseelor turistice in zona;

Ø     Favorizarea drumului de acces direct spre statiunea balneara pe la Padurea de Liliac;

Daca valorificarea se va face corespunzator, oferta se va diversifica si va conduce la atragerea unui numar din ce in ce mai mare de turisti.

4.1 Propuneri privind realizarea unitatilor de cazare turistica

Pentru vizitarea zonei este foarte importanta asigurarea posibilitatilor de a ramane aici macar cateva zile, lucru care se poate realiza prin practica agroturismului. Acesta este legat de vechea ospitalitate romaneasca si da in acelasi timp omului de la tara o posibilitate de castig.

Dupa cum se observa din analiza asupra valorificarii actuale a potentialului turistic din zona Ponoarele, investitiile in aceasta zona nu au fost unele care sa atraga un numar semnificativ de turisti. De aceea se impune in primul rand sprijinirea localnicilor in atragerea Fondurilor Structurale Europene, masura prin care vor fi sustinute activitatile turistice si agroturistice care au ca scop cresterea atractivitatii zonei, crearea de noi locuri de munca, dezvoltarea, marketingul serviciilor si a infrastructurii turistice la scara mica.

In comuna Ponoarele posibilitatile de cazare sunt reduse, desi aceasta dispune de cateva pensiuni inscrise in circuitul agroturistic acestea nu ofera conditii optime pentru cazarea turistilor. La momentul actual majoritatea ofertelor de cazare sunt de a locui in aceeasi casa cu gazda ceea ce este in dezavantajul atragerii de noi turisti.

Pentru oferirea unui confort la standarde cel putin medii trebuie realizat un program de infiintare de noi pensiuni turistice rurale.

Aceste pensiuni ar trebui sa respecte normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistica, inscrierea lor in circuitul agroturistic, si acordarea certificatelor de clasificare care folosesc la diferentierea confortului oferit de acestea precum si la stabilirea pretului.

Pentru dezvoltarea si modernizarea ofertei si a infrastructurii turistice am propus cateva masuri, prin a caror aplicare putem ajunge la obtinerea rezultatelor dorite:

Ø     dezvoltarea si imbunatatirea ofertei serviciilor complementare turismului ( masa, cazare, agrement );

Ø     omologarea pensiunilor si fermelor agroturistice existente;

Ø     pensiunile turistice trebuie sa aiba o capacitate de cazare pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul rural;

Ø     amplasarea pensiunilor turistice rurale in locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune in pericol sanatatea si viata turistilor;

Ø     dotarile din camere si din grupurile sanitare destinate turistilor sa fi puse in exclusivitate la dispozitia acestora;

Ø     in spatiile pentru prepararea si servirea mesei, numarul locurilor la mese trebuie sa fie mai mare decat al celor de cazare, dar mai mic de 20;

Ø     realizarea de proiecte pentru obtinerea de fonduri structurale europene in vederea construirii de noi pensiuni.

4.2 Propuneri de valorificare prin intermediul promovarii

Datorita acestui imens potential turistic, prin actiuni de dezvoltare a acestuia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca, protejarea celor existente si la imbunatatirea performantelor economice ale comunei.

Pentru ca in viitor ponderea acestui sector economic, care in prezent nu este valorificat suficient, sa creasca, am considerat necesar sa propun o serie de masuri de revigorare si amplificare a activitatilor de turism.

Actiuni de promovare a produsului turistic al comunei pe piata interna si internationala:

Ø   Realizarea de materiale promotionale noi pentru mass-media ( articole, emisiuni), pagini web, diverse brosuri, ghiduri, cataloage, pliante, afise pentru oferta turistica si distribuirea acestora;

Ø   Participarea  la targuri interne si internationale de specialitate, pe baza unor planificari concrete;

Ø   Realizarea unei publicatii a legendelor si miturilor specifice zonei Ponoarele;

Ø   Realizarea de materiale promotionale pentru toate activitatile ce se pot practica pe timp nefavorabil sau la solicitare;

Ø   Organizarea de tabere pentru elevi si studenti in vederea practicarii unui turism ecologic;

Ø   Expozitii itinerante cu tematica turistica in institutiile de invatamant din judet, si chiar si la cele din tara;

Ø   Realizarea unei Agende a manifestarilor turistice anuale;

Ø   Includerea patrimoniului turistic rural in circuite turistice prin realizarea de programe turistice (a se vedea Anexa nr. 9 ).

Ø   Valorificarea resurselor locale si a produselor agro-alimentare ecologice prin consum turistic sau comercializare.

4.3 Amenajarea in scopuri turistice a zonei Ponoarele

Cu atractii impresionante prezentate in capitolul 2., aceasta zona ar putea fi supusa unei amenajari turistice in cadrul parcurilor si rezervatiilor, dar, in acelasi rand si unei amenajari a unui sat turistic. Astfel, voi determina capacitatea de suport a zonei, voi face o evaluare a pietei potentiale a amenajarii, dupa care imi voi expune conceptia de organizare a zonei Ponoarele.

Determinarea capacitatii de suport (capacitatea optima de primire) a zonei

In functie de cererea agroturistica potentiala si in scopul dimensionarii zonelor turistice, se poate determina capacitatea optima de primire a unei zone, indicator ce reprezinta numarul maxim de turisti care pot fi primiti la un moment dat in statiune astfel incat turistii sa nu se deranjeze reciproc si numarul acestora sa nu afecteze echilibrul ecologic al zonei.

Suprafata ce o voi supune amenajarii turistice este de 19 ha distribuita astfel: picnic - 4 ha, camping - 3 ha, plimbari, drumetie in padure neamenajata - 6 ha, oglinzi de apa - 4 ha, baze sportive - 2 ha. Total : 19 ha.

Pentru a determina capacitatea optima de primire a zonei noastre vom alege 5 activitati importante pe care le voi utiliza pentru amenajarea satului turstic. In acest scop vom utiliza formula capacitatii optime de primire din capitolul 1.

Calculul capacitatii optime de primire se gaseste in Anexa nr.10, Tabel nr. 6.

In urma calculului capacitatii optime de primire a rezultat un numar de 1418 turisti pe care satul turistic si rezervatia botanica o poate suporta la un moment dat astfel incat acestia sa nu se deranjeze reciproc si numarul turistilor sa nu afecteze echilibrul ecologic al zonei.

Evaluarea pietei potentiale a amenajarii

Piata potentiala a zonei ce urmeaza a fi amenajata va fi formata din turistii ce vin din comunele invecinate, din orasele Drobeta Turnu-Severin, Targu Jiu, Motru, Craiova., Baile Herculane, dar si din marile orase ale tarii, in principal din capitala.

Principala zona concurenta este zona Izverna, un important centru etnografic, cu un potential natural deosebit. Comuna Izverna se afla la o distanta de 20 km de Ponoarele si 45 km de Drobeta Turnu-Severin.

Pentru a determina aria de atractie vom aplica urmatoarea formula a modelului gravitational: C_A / C_B = L_A / L_B (∆TB/∆TA)²

In primul caz aplicam modelul gravitational pentru municipiul Drobeta Turnu-Severin, oras cu 110.000 locuitori. Din numarul acesta, aproximativ 49.500 practica turismul, iar 2.970 se indreapta spre Podisul Mehedinti unde se afla si Ponoarele.

C_A reprezinta cererea pentru Ponoarele

C_B reprezinta cererea pentru Izverna

L_A reprezinta numarul de locuri de cazare din Ponoarele = 60 locuri;

L_B reprezinta numarul de locuri de cazare din Izverna = 40 locuri;

∆TA reprezinta distanta dintre Drobeta Turnu-Severin si Ponoarele = 60 km;

∆TB reprezinta distanta dintre Drobeta Turnu Severin si Izverna = 45 km.

Cu ajutorul acestor date obtinem urmatorul sistem:

C_A / C_B = 60/40(45/60)² = 1,5*0,56 = 0,84 0,84 C_B + C_B =1, deci C_A + C_B =1 1,84 C_B =1 C_B =0,58

C_A =0,54 ,

ceea ce inseamna ca 54% (1603 turisti) dintre turistii din Drobeta Turnu-Severin se indreapta spre Ponoarele, in timp ce 46% (1366) prefera Izverna.

Aceeasi metoda o aplicam si in cel de-al doi-lea caz pentru municipiul Targu Jiu cu o populatie de 96.000 locuitori din care 43.584 practica turismul. Dintre acestia, 2.615 se indreapta spre Podisul Mehedinti.

C_A reprezinta cererea pentru Ponoarele

C_B reprezinta cererea pentru Izverna

L_A reprezinta numarul de locuri de cazare din Ponoarele = 60 locuri;

L_B reprezinta numarul de locuri de cazare din Izverna = 40 locuri;

∆TA reprezinta distanta dintre Targu Jiu si Ponoarele = 50 km;

∆TB reprezinta distanta dintre Targu Jiu si Izverna = 70 km.

C_A / C_B = 60/40(70/50)² = 1,5*1,4 = 2,1 2,1 C_B + C_B =1, deci C_A + C_B =1 3,73 C_B =1 C_B =0,27

C_A =0,73

Rezultatele obtinute pentru cel de-al doi-lea caz arata ca din cei 2615 de turisti din Targu Jiu, 73%, adica 1908 turisti se indreapta spre Ponoarele, in timp ce 27% (707 turisti) prefera Izverna.

Un simplu calcul duce la concluzia ca 3511 turisti provenind din principalele orase emitatoare Drobeta Turnu-Severin si Targu Jiu viziteaza anual zona Ponoarele.

Pentru a calcula necesarul de locuri de cazare din zona Ponoarele vom folosi formula coeficientului de utilizare a capacitatii din primul capitol. Astfel:

Numar innoptari = Numar turisti * Durata medie a sejurului

Sosiri = 3511 turisti

Numar zile de functionare = 360 zile

Durata medie a sejurului = 2 zile

Stiind ca indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare la nivel national in 2007 a fost de 44,3%, aproximam ca acest indice va lua o valoare apropiata de 22% in cadrul judetului Mehedinti, pe anul 2008.

0,22 = (3511*2) / Numar locuri de cazare* 360

Numarul locurilor de cazare ≈ 90 locuri

Conceptia de organizare (amenajare) a zonei

Zona propusa pentru amenajare are o suprafata de 19 hectare, terenul fiind concesionat pe 49 de ani, cu posibilitate de cumparare de la Consiliul Local si proprietari.

Dupa cum am mai spus, in zona se afla deja 12 pensiuni, insa, construirea unui numar mai mare de unitati de cazare in aceasta zona, avand in vedere cererea, este necesara.

Astfel, se vor construi un numar de 4 pensiuni de 3 margarete a cate 22 locuri fiecare in 6 camere duble, 2 camere de 4 locuri si 1 apartament, fiecare pensiune dispunand de aproximativ 1200 mp.

Fiecare pensiune va dispune de infrastructura necesara conform normelor europene.

Toate aceste unitati au o receptie comuna, precum si un restaurant cu specific taranesc intr-o cladire separata cu 100 de locuri la masa, stiind ca necesarul de locuri la masa este egal cu 1,2*Numarul locurilor de cazare. Acest restaurant atrage in general si turistii de la celelalte pensiuni din zona, deoarece acestea nu dispun de unul.

Elementele recreative in cadrul zonei amenajate sunt reprezentate de: spatii deschise (locuri de plimbare, padure, oglinzi de apa, zone pentru plimbari cu barca,), amenajari sportive (instalatii nautice, terenuri de volei, baschet, tenis, handbal, fotbal, teren pentru paintball), organizarea de manifestari sportive (concursuri de caiac-canoe, de pescuit).

CONCLUZII

In urma analizei actuale asupra valorificarii potentialului turistic din zona Ponoarele, am ajuns la concluzia ca acesta este insuficient valorificat, in special datorita faptului ca investitiile in aceasta zona nu au fost unele care sa atraga un numar semnificativ de turisti.

Turismul rural nu necesita investitii mari pentru amenajarile de infrastructura si suprastructura sau pentru alte dotari si nu produce aglomerari cu caracter urban, ca in cazul statiunilor turistice. De aceea, poate deveni, astfel, un factor esential si determinant atat in amenajarea spatiului rural, cat si in cadrul "loisirului", avand, in acest sens, multiple posibilitati de dezvoltare.

Dezvoltarea turismului este conditionata atit de factorii naturali care sunt cu totul deosebiti in zona, cat si de resursele economice si cultural istorice, fiind favorizata in primul rand de modernizarea retelei de sosele si a bazei turistice propriu-zise prin introducerea in circuitul turistic a unor noi gospodarii din mediul rural. Toate acestea trebuie realizate pe fondul unor puternice actiuni de ecologizare.

Exploatarea masiva a padurilor a dus la puternice actiuni de eroziune si degradare a solului. Unele aspecte sunt vizibile chiar in perimetrul padurii de liliac de la Ponoarele. Ele necesita grabnice masuri de impadurire si de protectie pentru conservarea aspectului turistic care ramane acum, dupa inchiderea exploatarii miniere cea mai importanta resursa a intregii zone.

Pozitia geografica, cadrul natural favorabil si resursele, variatia si complementaritatea acestora din urma, au constituit elemente determinante in conservarea unei multitudini de componente ce reflecta originalitatea vietii in acest spatiu geografic.

Valorificarea marelui potential turistic al acestei zone, modernizarea comunitatilor umane care dispun de valente turistice deosebite si au o baza edilitar gospodareasca ar constitui una din cele mai pretabile cai de dezvoltare economico-sociala de ansamblu a zonei Ponoarele.

Construirea unor pensiuni rurale in localitatea Ponoarele ar atrage un numar sporit de turisti. Acestia si-au exprimat mereu dorinta de a sta perioade mai lungi de 1-2 zile, insa conditiile existente de cazare sunt improprii si nemodernizate. Odata ce vor fi date in folosinta, pe langa faptul ca se va reusi o fidelizare mai buna a turistilor deja existenti, se vor atrage altii noi.

Asupra locuitorilor, impactul cel mai important il va constitui crearea de noi locuri de munca, dezvoltarea spatiilor comerciale deja existente, sau crearea altora noi, sporirea comertului cu produse alimentare ecologice, si prin urmare sporirea veniturilor localnicilor.

In ceea ce priveste infrastructura generala, modernizarea cailor rutiere din aceasta zona este un obiectiv de maxima importanta fara de care activitatea turistica nu s-ar putea desfasura in mod normal.

Potentialul etnofolcloric se valorifica atat prin sarbatorile din zona cum ar fi: sarbatoarea liliacului din Ponoarele si Nadanova, sarbatoarea din Pades si Tismana, precum si prin festivalul Plaiului Closani "Munte, munte, brad frumos" ale carui baze au fost puse in 1995 si Festivalul folcloric "Ponoare ,Ponoare" - I-a editie 27 iulie 2006.

Probabil elementul potentialului turistic cel mai puternic valorificat in ultimii ani - Padurea de liliac de la Ponoarele - atrage cel mai mare numar de turisti cu ocazia organizarii Sarbatorii Liliacului la inceputul lunii mai, dar, totodata si distrugerea rezervatiei botanice. Astfel, este necesara instruirea atat a localnicilor, cat si a turistilor cu privire la valoarea Padurii de liliac, cea mai mare din tara (20 ha), o igienizare stiintifica, protejarea liliacului, a lalelei negre, a viperei cu corn si a broastei testoase aflate in acesta rezervatie.

Protejarea monumentelor maturale precum: Podul lui Dumnezeu, Pestera Ponoarele sau Lapiezurile, se impune cu necesitate, numai astfel putand beneficia de valoarea lor si generatiile viitoare.

Lacul carstic Zaton poate fi supus unui proiect de amenajare, transformandu-l in principalul punct de atractie din zona. Daca apa ar fi mentinuta in lac, lucru posibil, in ciuda sorburilor existente, lacul ar constitui loc de agrement prin amenajarea unui debarcader in apropierea gurii pesterii si a altui debarcader spre satul Buicani.

Localitatea Ponoarele at putea fi inclusa pe lista unor viitoare sate turistice. Comuna Ponoarele este cotata deja ca o localitate pilot a turismului mehedintean. Aceasta zona ar putea fi supusa unei amenajari turistice in cadrul parcurilor si rezervatiilor, dar, in acelasi rand si unei amenajari a unui sat turistic.

Promovarea si dezvoltarea turismului rural nu trebuie sa faca abstractie de impactul nagativ pe care il poate avea asupra mediului ambiant ( disparitia unor specii de florii si fauna, a altor monumente ale naturii, suprasolicitarea si depasirea capacitati de suport ecologic, disparitia unor terenuri agricole si foreatiere, cresterea gradului de urbanizare etc.)

O data cu demararea programelor de dezvoltare a agroturismului in zona rurala se rezolva si problema distribuiri produselor agricole obtinute in gospodarie. In pachetele si serviciile turistice sunt incluse si mesele de mic dejun, iar la dorinta clientului toate mesele de peste zi, in acest mod familia gazda asigurandu-si un venit suplimentar prin evaloarea produselor obtinute in gospodarie.

Prin natura lor, produsele agricole obtinute in gospodarie pot fi de origine animala ( carne, lapte, oua, peste, grasimi animale ), sau de origine vegetala ( verdeturi, legume, cereale, fructe, grasimi alimentare vegetale ) acestea putand sa asigure mesele zilnice in proportie de 80%.

Un alt mod de valorificare al produselor obtinute in gospodarie este cel cu vanzare directa la turistul cazat in pensiune.

Prin toate aceste mijloace de promovare si desfacere locuitorii satelor turistice beneficiaza de un nivel de trai mai ridicat si de o satisfactie mai mare prin recunasterea muncii lor.

Esalonarea in timp a procesului de modernizare si organizare teritoriala intr-o viziune sistemica va conduce la realizarea unei remodelari treptate si complexe a acestui spatiu geografic.

Potentialul turistic de necontestat, nevalorificat la adevarata valoare pana in prezent, precum si posibilitatile multiple de finantare prin fondurile structurale sunt motive intemeiate pentru atragerea investitorilor in zona Ponoarele.

Anexa nr. 1 - ASEZAREA GEOGRAFICA

Daca vrei sa ai o imagine de ansamblu a Plaiului Closani, nu e nevoie sa te cufunzi neaparat in harti si studii de specialitate. E suficient intr-o zi senina sa urci pe Piatra Closanilor, pe Varful lui Stan, ori pe alte inaltimi de dincoace de minunata vale a Cernei si sa privesti in zare. De acolo ti se dezvaluie una dintre cele mai frumoase panorame ale tinutului.

Figura nr.1 - Harta comunei Ponoarele (schita D. Borloveanu)

si ai posibilitatea de a vedea relieful valurit, format din dealuri si vai, care se profileaza asemenea unui amfiteatru coborator catre Dunare: Cornetul Cerboanei (803m), Babele (771m), Varful Inalt (748m), Cioaca (644m), Cula (612m), Steiul Ponorii (597m), Cuca Inoanii (568m), Dealul Mare (568m), Dochiciu (474m). Cateva inaltimi apartin comunei Ponoarele care se invecineaza in partea de nord cu Obarsia Closani, la nord-est cu Baia de Arama, la sud cu comuna Bala, iar la vest cu Izverna.

Centrul satului Ponoarele se afla la o distanta de 4.639.279,6 m fata de meridianul 0 si la distanta de 4.383.523,7 m fata de Ecuator. Localitatea este la latitudinea de 44⁰58'22  in N si longitudinea 22⁰45'56. Satele comunei sunt raspandite pe coastele dealurilor ori pe langa firul apelor, vailor, avand aspecte neregulate, fiind sate rasfirate, partial risipite sau cu tendinta de adunare .

Comuna se compune din asemenea sate mici, risipite pe dealuri si vai: Baluta, Baraiac, Branzeni, Buicani, Ceptureni, Cracul Muntelui, Delureni, Gardaneasa, Gheorghesti, Ludu, Proitesti, Raiculesti, Valea Ursului, Sipot. Unele grupuri de case au constituit asa numitele catune si mai poarta chiar acum nume distincte, desi au fost asimilate de satele limitrofe: Artaru, Balosi, Martinesti, Tihoi, Poieni.

Suprafata totala a comunei este de 44 Km² [57], iar relieful este saracacios format din cornete calcaroase peste care s-a depus un strat subtire de sol permitand dezvoltarea unei vegetatii pitice. Dintre speciile floristice rare, mentionam laleaua neagra de tip salbatic din care se pastreaza putine exemplare. Si fauna are un specific al ei fiind caracterizata prin prezenta unor animale mici care pot supravietui in aceste locuri. Vipera cu corn si broasca testoasa se numara printre acestea fiind ocrotite de lege .

Dealurile, numite popular craci (Cracul Muntelui, Cracul Fasuiului, Cracul lui Ianasi) sau culmi (Culmea Belii, Culmea Gevrinului) alterneaza cu vai ( Valea Mare,Valea Vulpii, Valea Balutii, Valea lui Borloveanu).

Majoritatea vailor au apa destul de putina care seaca in timpul verii.

Figura nr.2 - Harta turistica a comunei Ponoarele

Figura nr.3 - Harta comunei Ponoarele

Figura nr.4 - Hotarnicia mosiei Ponoarele

Anexa nr. 2 - CAI DE ACCES

Tabel nr.1 - Caile de acces (rutiere) in comuna Ponoarele

Anexa nr. 3 - POTENTIALUL NATURAL

Caracteristicile climei comunei Ponoarele:

   Temperatura medie anuala: 4-6º C ;

        Temperatura medie a lunii ianuarie: -3 - 4º C ;

        Temperatura medie a lunii iulie: 18-20º C ;

        Numarul de zile cu temperaturi de 30º C: 6-7 zile ;

        Umezeala relativa a aerului, media anuala 80% ;

        Cele mai bogate in precipitatii sunt lunile iunie si noiembrie 100-110 mm medie

lunara;

        Cele mai secetoase sunt lunile ianuarie si februarie cu 58-60 mm medie lunara ;

        Vanturile predominante sunt cele din vest, nord-vest, nord-est;

        Viteza maxima anuala depaseste 20 m/s.

Poduri naturale

Cel mai mare pod natural din Europa se afla in Republica Ceha, in Hrensko si are aproximativ 18 m inaltime si 30 m lungime. Circulatia este interzisa in prezent pe acest pod, in trecut aceasta fiind posibila.[59]

Figura nr.6 - Rainbow Bridge (Podul Curcubeului)

Cel mai mare pod natural din lume este Podul Curcubeului, inghesuit de-a lungul canioanelor stancoase, si izolate de la baza muntelui Navajo, Utah, SUA. Este o minune a naturii. De la baza pana la varful arcului ajunge la 88,4 m (290 picioare) - aproape cat inaltimea Statuii Libertatii - si masoara 83,8 m (275 picioare) lungime peste rau. Varful arcului are 12,8 m (42 picioare) grosime si 10 m (33 picioare) latime.[60]

Figura nr.7 - Podul Natural (Podul lui Dumnezeu) - vedere din fata

Figura nr.8 - Podul Natural - vedere de pe dealul pesterii

Pestera Ponoarele

Toate parerile specialistilor converg spre idea ca Ponoarele reprezinta prin complexitatea fenomenelor carstice, o adevarata perla a carstului romanesc.

Figura nr.9 - Pestera Ponoarele (Pestera de la Pod)

Intrarea are forma unei arcade care prezinta similitudine cu Podul lui Dumnezeu avand latimea de peste 15 m si inaltimea de peste 3 m. Coborarea este alunecoasa pentru ca apa picura mereu din tavan si pestera este inundata cand apele Zatonului cresc. Dupa aproximativ 100 m galeria se ramifica spre dreapta catre iesirea dinspre Zaton, dar drumul este barat de prezenta sorbului.

Primul cercetator care a publicat si o harta a zonei de la intrarea in pestera in anul 1913 a fost C.N. Ionescu. Apoi pestera a fost cercetata de V. si A. Decu impreuna cu Fanica Argintaru, administratorul Statiunii Speologice de la Closani. Pestera a iesit insa din anonimat abia in toamna anului 1962 cand a fost cercetata de membrii Institutului de Speologie "Emil Racovita". Ea reprezinta o adevarata poveste geologica a tainelor de sub pamant. Asadar, o calatorie in sens invers pe firul Bulbei devine simultan o calatorie in timp, dupa cum sugereaza autorii albumului "Pestera Bulba"[61]. Pentru a ajunge la aceasta pestera trebuie sa urmezi firul apei la iesirea din Baia de Arama pe locul cu numele de legenda, Valea Gainii.

Pestera este structurata pe trei etaje. Un etaj este inca activ, fiind strabatut de apele Bulbei care isi au originea in matca Zatonului. Acest etaj are o lungime de 950 m si constituie traseul principal. Etajul urmator, numit etajul subfosil, este parasit destul de recent de ape si in perioada in care raul are debitul foarte mare, apa mai poate ajunge inca aici. Etajul are o lungime de 1200 m. Etajul subfosil cuprinde Galeria cu Brad si Galeria Fachirilor. Etajul fosil cuprinde Galeria Gainii, Sala Gainii, Galeria cu Anastomoze si Galeria Valurilor de Cristal, insumand 1250 m. Diferenta de nivel intre cele trei etaje este de 20-25 m. Accesul in etajul fosil se face prin galeria principala, dupa circa 650 m de la intrare, printr-o portiune care a fost denumita Balconul. De aici porneste una din cele mai frumoase galerii ale pesterii, lunga de aproape un kilometru, si care poarta un nume semnificativ: Galeria Valurilor de Cristal.Sala pasilor pierduti Templul egiptean sau Galeria valurilor sunt galerii de neuitat. Minunile de stalactite si stalagmite, coloanele si turturii, valurile incremenite de milenii au cu toate o singura explicatie, picatura de apa. In limba greaca veche cuvantul stalagmos inseamna picatura cu picatura.

Apele celor doua lacuri se scurg prin galerii subterane si ies la suprafata la aproximativ 3 km pe Valea Gainii, in Pestera Bulba.

Asadar, intr-un spatiu destul de restrans ca dimensiuni, fenomenele carstice se intalnesc din plin: cele doua lacuri cu numele Zaton, campul de lapiezuri din Dealul Pesterii, Podul lui Dumnezeu, Pestera Podului, Pestera Bulba. Toate acestea ii determina pe specialisti sa vorbeasca despre un bazin hidrocarstic de mare insemnatate, un adevarat complex Ponoarele- Bulba.

Campul de lapiezuri

Figura nr.11 - Lapiezuri (Campul Cleopatrei)

Figura nr.12 -    Lapiezuri (Campul Afroditei)

Dealul Pesterii este format din doua campuri distincte: Campul Afroditei si Campul Cleopatrei, numite astfel dupa cele doua frumuseti ale antichitatii. Campul Cleopatrei se afla chiar deasupra iesirii din pestera si este cel mai frumos si fascinant dintre toate. La o distanta de 200 m,spre Sud, se afla Campul Afroditei (vezi Fig. 5), de dimensiuni mai mici si cu canale mai adanci in care s-au instalat cateva forme de vegetatie. Aceste campuri constituie adevarate unicate la nivel european, formate sub altitudinea de 600m: "Cunoscut in literatura sub numele de Lapiezul de la Ponoarele, acesta este cel mai impresionant fenomen carstic de acest fel din Romania"-Cr.Lascu, Drumetind prin Mehedinti.

Steiul Ponorii

Figura nr.13 - Steiul Ponorii

Chiar de la intrarea in comuna, in partea de sud, putem observa un cornet masiv. Vegetatia a incercat sa urce pana aproape de varf, dar nu a reusit din cauza stancilor care se incing de caldura in timpul verilor toride ce usuca pana si firele de iarba. Acest cornet primeste un aspect mai prapastios chiar in dreptul bisericutei, devenind un perete abrupt si golas, aratand ca aici s-a produs o ruptura si terenul s-a prabusit deasupra unor nevazute galerii. Pe langa biserica exista o poteca spre Raiculesti care-ti scoate sufletul la urcus, numita Jghibina.

Figura nr.15 - Lacul Zaton secat

Figur nr.14 - Lacul Zaton cu apa

Anexa nr. 4 - Potentialul antropic

Bisericuta de sub stei

Figura nr.16 - Bisericuta de sub stei (Bisericuta de lemn)

Figura nr.17 - Bisericuta de sub stei

Legenda spune ca la poalele Steiului, calugarul Nicodin, in sec.al XIV-lea, a vrut sa inalte o ctitorie. Singura dovada a ramas bisericuta din lemn de stejar in fata careia se mai vad si acum cateva pietre acoperite de pamant care marcau crucile din cimitirul de alta data. Icoana Sf. Ioan Botezatorul si cele doua motive: soarele si luna de pe catapeteasma intaresc idea vechimii constructiei. Cea mai veche icoana din biserica se afla in pronaos si reprezinta pe Sf. Ioan Botezatorul tinand in mana stanga o cupa si sub ea un papirus pe care s-a scris:" Pocaiti-va ca s-a apropiat imparatia cerurilor.1762. Reparata in 1879". Este sigura icoana din sec. XVIII ce se mai pastreaza in Mehedinti, altele s-au repictat, pierzandu-si astfel intaietatea

Valea morilor

Figura nr.18 - Moara lui Andrei (demolata in anul 2001)

Figura nr.19 -    Moara Cracucenilor

Primele trei erau asezate chiar la gura izvorului unde apa iesea cu presiune din stanca si erau cunoscute sub numele de Morile de sub piatra. La gura izvorului erau doua mori apartinand Balucenilor, urmatoarea moara era a Ponorenilor. In apropierea cimitirului unde raul era mai domol, a fost locul morii Raiculestilor. Moara a cincea era a Nebunilor sau a haiducilor, mai era cunoscuta ca moara a Gardanicenilor. Moara Martinestilor era pe un loc in panta unde apa raului era furioasa. De remarcat ca toate cele sase mori enumerate pana aici, erau construite pe partea dreapta a raului. Singura moara, asezata pe stanga raului, a fost moara Tihoilor. Penultima moara este a Cracucenilor, care mai exista si astazi. Ultima moara construita a fost moara lui Andrei

Desi trei mori fac parte din patrimoniul national, mai exista doar una si asta neingrijita. Spre deosebire de alte localitati unde sunt mori, morile de la Ponoare apartineau comunitatii organizate pe grade de rudenie sau pe afinitati. Exista o intelegere nicaieri scrisa: cel care pleca de la moara, lasa moara in stare de functionare, curatenie, iar daca ii ramanea mancare, o lasa pentru cel care urma sa macine sau pentru un calator care folosea moara adapost pe timp de noapte sau pe vreme rea.

Figura nr.20 - Schita Valea Morilor

Anexa nr. 5 - Populatia

Tabel nr.2 - Structura populatiei comunei Ponoarele

Nr. Crt.	Satul:	Numar de locuitori:	% din total populatie
	Ponoarele
	Cracul-Muntelui
	Baraiacu
	Sipot
	Valea -Ursului
	Proitesti
	Gheorghesti
	Baluta
	Delureni
	Branzeni
	Gardaneasa
	Ludu
	Ceptureni
	Raiculesti
	Buicani
	Total

Sursa: Consiliul Local Comuna Ponoarele, Judetul Mehedinti, Plan urbanistic general

Comuna Ponoarele, proiect nr. 5268/2003, p. 15-16.

Anexa nr. 6 - Infrastructura unitatilor de cazare

Tabel nr.3 - Infrastructura unitatilor de cazare pe un perimetru de 60 km

Numar curent	Tip unitate de cazare	Localitatea	Denumire unitate		Numar locuri	Clasif. (stele/margarete)
	Hoteluri	Tismana	Tismana
			Lexi Star
		Total
		Dr.Tr.Severin	Traian
			Continental Parc
			Casa Tineretului
			Severin
		Total
		Tg. Jiu	Anna
			Lexi Star
			Europa
			Gorj
			Casa Tineretului
			Sport
			Brancusi
		Total
		Baile Herculane-	Safrane
			Golden Spirit
			Ferdinand
			Geta
			Paradis
			Claudia
			Elite
			Sara's sons
			Trandafirul galben
			Roman
			Dacia
			Domogled
			Afrodita
			Hercules
			Minerva
			Cerna
			Apolo
			Diana
		Total
		Bala	Ceres
		TOTAL numar locuri in hoteluri
	Moteluri	Baia de Arama	Izvorul Rece
		Dr.Tr.Severin	Continental
		Baile Herculane	Perla Neagra
			Dumbrava
		Targu-Jiu	Dasiana
			Dragoeni
		Arcani	Jalesul
		TOTAL numar locuri in moteluri
	Hosteluri	Dr.Tr.Severin	Tropical
		Targu-Jiu	Anabell
			Miami Energeticianului
		TOTAL numar locuri in hoteluri
	Vile	Baile Herculane
			Casa Codruta
			Casa Hercules
			Anghelina
			Andreea
			Casa Crina
			Hera
			Trapsa
		Tismana	Ursul
		TOTAL numar locuri in vile
	Pensiuni	Tismana	Magnolia
			Roxana
			Tirban Nicolae
			La Marian
			Jerca Constantin
		Total
		Baia de Arama	Doru
			Nebunu Viorica
		Total
		Pestisani	Bistricioara
			Casa Brancusi
		Total
		Motru	Intim
		Dr.Tr.Severin		Bulevard
				Turist
				Topaz
				Europa
				Casa Andra
				AAS
				Anda
				Belvedere
		Total
		Arcani		Diaconescu Marcel
				Jalesul
		Total
		Valea Cernei
				Paradis
				Magic
				Safrane
				Matei
				Lorabella
				Jojo
		Total
		Baile Herculane		Perla Neagra
				Charisma
				Maria
				Palos
				Argus
				Soimul
				Roua de munte
				El Plazza
		Total
		TOTAL numar locuri in pensiuni
	Popasuri turistice	Arcani		Jalesul
	Sat de vacanta	Valea Cernei		Cerna sat
Total locuri de cazare

Anexa nr. 7 - Trasee turistice

Trasee turistice in interiorul comunei parcurse pe jos, calare, cu caruta sau trasura:

Podul lui Dumnezeu - Dealul Pesterii - Lapiezuri (Campul Cleopatrei, Campul Afroditei) - Stanca Dracului - Zaton (marcat turistic): 40 minute;

Podul lui Dumnezeu - Scoala - Moara Cracucenilor - Biserica de lemn - Steiul Ponorii (pe Valea Morilor): 60 minute;

Podul lui Dumnezeu - Caminul cultural - Satul Baluta - Cheile Balutei - Valea Raenilor: 90 minute;

Podul lui Dumnezeu - Caminul cultural - Padurea de liliac - Piatra Dajului (deasupra Cheilor Balutei): 60 minute;

Podul lui Dumnezeu -Scoala - Valea morilor - Bisericuta de lemn - Jghibina (urcus abrupt) - Raiculesti - Gardaneasa (panorama crestelor Muntilor Mehedinti): 90 minute;

Podul lui Dumnezeu - Icoana din Colnice - Cornetul Mare cu coborare la Balosi: 60 minute;

Podul lui Dumnezeu - Biserica Sf. Nicodim - Valea Turcului - Mina Cauna: 30 minute;

Podul lui Dumnezeu - Biserica Sf. Nicodim - Biserica Cracul-Muntelui - Varful Inalt (panorama Muntilor Mehedinti): 90 minute;

Podul lui Dumnezeu - Biserica Sf. Nicodim - Gaura Iepurelui - Valea Turcului - Lapiezurile de la Brazisori - Crovul Mare - Pestera Bulba: 90 minute;

Podul lui Dumnezeu - Valea lui Trandafir - Valea Gainii - Malareca - Ocne (Fantana Mircii): 120 minute.

Trasee turistice in imprejurimi (cu autovehicule):

Ponoarele - Baia de Arama - Apa Neagra - Celei - Tismana: 45 minute;

Ponoarele - Gheorghesti - Turtaba - Piatra Incalecata- Izverna: 40 minute;

Ponoarele - Baia de Arama - Negoesti - Crainici - Statiunea balneara

Bala: 60 minute;

Ponoarele - Negoesti (Valea Motrului) - Cheile Glogovei - Cula Glogovenilor

si biserica: 30 minute;

Ponoarele - Turtaba - Nadanova - Cornetul-Babelor - Lacul Gornovita: 60

minute;

Ponoarele - Apa Neagra - Pades (Monumentul lui Tudor Vladimirescu) -

Valea Mare (Lac de acumulare) - Izvoarele Cernei: 180 minute;

Ponoarele - Brebina - Marasesti - Godeanu - Valea Cernei - Baile

Herculane: 90 minute.

Anexa nr. 8 - Gradul de atractivitate

Tabel nr.4 - Determinarea gradului de atractivitate

CRITERII SI ELEMENTE ALE OFERTEI		PONDEREA RESURSELOR IN ATRACTIA ZONEI (qi)	NIVELUL CALITATIV AL RESURSELOR (C)	INDICE DE ATRACTIVITATE (Ia)
I.	Conditii naturale
	Peisaj			0,50
	Retea hidrografica			0,20
	Clima			0,15
	Vegetatie			0,20
	Fauna			0,15
6.	Arii protejate			0,25
II.	Bogatia cultural-istorica
	Elemente arheologice			0,12
	Monumentele istorice de factura religioasa			0,09
	Elemente de etnografie si folclor			0,30
	Institutii cultural-artistice			0,06
III.	Conditiile economice si sociale
	Structura populatiei			0,06
	Nivel de trai			0,06
	Ocupatii si mestesuguri			0,12
	Ospitalitate traditionala			0,15
IV.	Infrastructura generala
	Accesibilitate			0,15
	Utilitati			0,20
	Comunicatii			0,20
V.	Echipamentele de odihna si agrement din zona
	Unitati de cazare			0,20
	Unitati de alimentatie			0,12
	Unitati comerciale			0,02
VI.	Legislatia
VII	Protectia mediului
	TOTAL

Anexa nr. 9 - Produs turistic (Sejur)

Titlul produsului turistic: "Parfum de liliac"

Traseul: Craiova - Filiasi - Rovinari - Targu-Jiu - Pestisani - Baia de Arama - Ponoarele - Baia de Arama - Motru - Strehaia - Filiasi - Craiova

Obiective turistice:

Ø      Podul lui Dumnezeu (Podul Natural)

Ø      Padurea de liliac

Ø      Pestera Ponoarele

Ø      Zatonul(Mare si Mic)

Ø      Campul de lapiezuri

Ø      Bisericuta de sub Stei

Ø      Steiul Ponorii

Elemente de prezentare generala

Numar de zile: 6

Numar de persoane: 16

Perioada : inceputul lunii Mai

Mijloc de parcurs folosit: microbuz, pedestru

Numar kilometri parcursi:329

Ghidul unitatilor de cazare : Pensiunea Eleodor, Pensiunea Borloveanu

Eventuale conditii de participare:

produsul turistic se adreseaza tuturor categoriilor de varsta;

echipament adecvat vizitarii pesterii si pentru strabaterea traseelor in intreriorul

comunei;

nu este indicat efortul pentru persoanele cardiace, cu probleme locomotorii;

Prezentarea succinta a desfasurarii programului pe zile

Ziua 1 (joi)

Intalnire ora 10 :00 in fata agentiei si plecare cu microbuzul la ora 10 :30 spre Ponoarele, pe ruta: Craiova - Filiasi - Rovinari - Targu-Jiu - Pestisani - Baia de Arama - Ponoarele. Oprire in Targu-Jiu - vizitarea operelor lui Constantin Brancusi (Coloana Infinitului, Masa Tacerii, Poarta Sarutului). Continuarea traseului spre Baia de Arama si vizitarea manastirii din localitate. Dupa Pestisani se poate face o abatere la Hobita pentru a vizita casa memoriala C Brancusi. Sosirea la Ponoarele si cazarea la pensiunile Eleodor si Borloveanu, ambele fiind clasificate cu 2 margarete. Servirea pranzului si program liber pana la lasarea serii.

Ziua 2 (vineri)

Dupa mic dejun, incepem vizitarea monumentelor din localitatea Ponoarele, precum Podul lui Dumnezeu si pestera Ponoarele aflata in imediata apropiere a podului. Pestera se viziteaza cu echipament adecvat. Iesirea din pestera se face in apropierea lacului Zaton, prilej de a admira frumusetea peisajului si renumitele lapiezuri de la Ponoarele. Intoarcere la pensiuni pentru servirea pranzului. Vizitarea Manastirii Tismana urmand traseul : Ponoarele - Baia de Arama - Apa Neagra - Celei - Tismana si a schitului Cioclovina. Intoarcere in Ponoarele cu un scurt popas pe Valea Gainii. Admirarea unui apus de soare din dealul Pesterii. Servirea cinei si odihna la pensiune.

Ziua 3 (sambata)

Servirea micului dejun. Se pleaca pe jos pe Valea morilor ( unde mai exista Moara Cracucenilor) - cimitir - Biserica de lemn de sub Stei - Steiul Ponorii (cu pestera hotilor) - Jghibina (urcus abrupt de 20- 30 minute) - Raiculesti ( cu admirarea intregii panorame pana la Piatra Closanilor si a crestelor muntoase de dincolo de Valea Cernei). Intoarcerea catre locurile de cazare pe locul numit colnice, printr-o padure de fag. Servirea pranzului. Dupa masa se poate vizita Padurea de liliac pe traseul urmator: Podul lui Dumnezeu - Caminul Cultural -Padurea de liliac. Chiar inaintea sarbatorii se poate participa la petrecerile organizate aici, cu hora populara si mici. Intoarcere la pensiuni pentru servirea cinei.

Ziua 4 (duminica)

Micul dejun. Aceasta zi este destinata Sarbatorii Liliacului. Plecarea spre Padurea de Liliac unde se desfasoara mult asteptata sarbatoare: hore populare, intreceri sportive, mici, bere si alte distractii. Pe parcursul sarbatorii turistii pot opta pentru a se distra in parcul special amenajat pentru acest eveniment, cu achizitionarea diferitelor obiecte specifice zonei, sau de a lua parte la spectacolul organizat in aer liber cu interpreti si grupuri de dansuri folclorice din zona Olteniei. Intoarcerea la pensiune pentru servirea pranzului. Program liber pana la servirea cinei si petrecerea serii in compania gazdelor.

Ziua 5 (luni)

Servirea micului dejun. Parcurgerea unui traseu cu masina spre Izverna si lacul Gornovita (cu coborare la gura pesterii din Izverna si a pesterii din Vale Parului de la Cerna-Varf ). Pranzul se poate servi sub forma unui gratar pe marginea lacului, unde se poate face si o partida de pescuit. Spre seara, dupa admirarea unui apus de soare pe lac se vine la ponoarele pentru cina.

Ziua 6(marti)

Ultimul mic dejun la Ponoarele si despartirea de gazde. Plecarea spre Baia de Arama- Brebina( cu vizitarea bisericutei de lemn- monument istoric)- Titerlesti-Bratilov- Marasesti-Obarsia Closani-Godeanu( cu admirarea Varfului lui Stan)-popas la Fantana lui Varzob si intoarcere pe acelasi traseu cu servirea pranzului la pensiunea Izvorul rece, care are si pastravarie proprie. Dupa masa traseul se continua pe ruta: Ponoarele - Baia de Arama - Motru - Strehaia - Filiasi - Craiova.

Analiza de pret

Tabel nr. 5 - Calculul pretului pachetului turistic

Nr. Crt.	Articole de calculatie	Elemente de cheltuieli		Elemente de calcul	Valoare/turist	Valoare totala
	Cheltuieli Directe	Cazare		20 RONx5 nopti	100,0 RON	1000 RON
		Masa	Mic dejun	10,0 RONx5 zile	50,0 RON	3680 RON
			Pranz	200,0 RONx5 zile	100,0 RON
			Cina	150,0 RON x5 zile	75 RON
		Transport		1,5 RON /km	48,9 RON	782,4 RON
		Cu ghidul			16,0 RON	256 RON
		Cu soferul			15,0 RON	240RON
	Total Cheltuieli				393,9 RON	6302,4 RON
	Asigurare	3,5 % x C.D.			13,8 RON	220,8 RON
	Comision	10 % x C.D.			39,4 RON	630,4 RON
	TVA	19 % x comision			7,5 RON	120 RON
	TOTAL				454,6 RON	7273,6 RON

6. Conditiile de comercializare

Reducerile se acorda in cazul in care grupul de turisti depaseste 16 persoane;

Pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 0-7 ani se percep taxe doar pentru alimentatie;

Segmentul de turisti caruia i se adreseaza produsul il reprezinta familiile, persoanele

de varsta a III-a, grupuri de elevi/studenti .

Anexa nr. 10 - Amenajarea in scopuri turistice a zonei Ponoarele

Tabel nr.6 - Determinarea capacitatii optime de primire

Nr. Crt.	Activitatea turistica a zonei	Suprafata zonei(S) (ha)	Coeficient de corectie (K)	Suprafata normata pentru consum turistic(N)	Capacitate optima de primire (Q)
	Picnic			1/50 persoane/ha	4x1/1/50 = 200
	Camping			1/100 persoane/ ha	3x1/1/100 = 300
	Plimbari, drumetie in padure neamenajata			100 persoane/ha	6x0,63/1/100=378
	Oglinzi de apa			35 participanti/ha apa
	Baze sportive simple pentru sport amator			1/200 participanti./ha	(2 x 1)/0,005= 400
	Total

BIBLIOGRAFIE

Borloveanu, D., Boteanu, C., Ponoarele - Ghid turistic, Editura MJM, Craiova, 2006

Borloveanu, D., Boteanu, C., Ponoarele, Ed. MJM, Craiova, 2003

Boteanu, C., Baia de Arama si imprejurimile ei, Editura Centrului Judetean al Creatiei Populare Mehedinti, Drobeta Turnu-Severin, 1999

Candea, Melinda, Erdeli, G., s.a., Potentialul turistic al Romaniei si amenajarea turistica a spatiului, Editura Universitara, Bucuresti, 2003

Erdeli, G., Podisul Mehedinti Geografie Umana, Editura Metropol, Bucuresti, 1996

Erdeli, G., Gheorghilas, A., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006

Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitatii Bucuresti, 1996

Goran, C., Platoul carstic al Mehedintului, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1978

Gunn, Clare, Var, T., Tourism planning, Fourth edition, Routledge, New York, 2002

Holloway, J. Ch., Taylor, N., The business of tourism, Seventh edition, Pearson Education, London, 2006

Ioncica, Maria, Stanciulescu, Gabriela, Economia turismului si serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2005

Khan, M. A., Introduction to tourism, Anmol Publications PVT, New Delhy, 2005

Lupu, N., Hotelul, economie si management, Editia a V-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2005

Minciu, Rodica, Amenajarea turistica a teritoriului, Editura Sylvi, Bucuresti, 1995

Minciu, Rodica, Economia turismului, Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti, 2005

Mitrache, St, Manole, V., s.a., Agroturism si turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 1996

Neacsu, N., Turismul si dezvoltarea durabila, Editura Expert, Bucuresti, 2000

Nedelea, Al. Piata turistica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003

Negut, S., Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2004

Nistoreanu, P, Economia Turismului, Editura ASE, Bucuresti, 2005

Nistoreanu, P., Ecoturism si turism rural, Editura A.S.E.. Bucuresti, 2006

Nistoreanu, P., Turismul rural o afacere mica cu perspective mari, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1999

Popova-Cucu, Ana, Popescu, Polixenia, Rezervatia botanica de la Ponoarele, in Studii si cercetari, 1975

Roman, I., Ghid cultural - turistic Romania - Mehedinti, Editura Craiova, 2003

Roman, I., Boteanu, C., Biserici din lemn din judetul Mehedinti, Editura Prier, Drobeta Turnu-Severin, 2006

Stanciulescu, Gabriela, Managementul operatiunilor de turism, Editia a II-a revazuta si adaugita, Editura All Beck, Bucuresti, 2003

Boghean, Carmen, curs (format .pdf), Economia turismului, Universitatea Stefan cel

Mare, Suceava

***Consiliul Local Comuna Ponoarele, Judetul Mehedinti, Plan urbanistic general

Comuna Ponoarele, Vol. I- memoriu general P.U.G, proiect nr. 5268/2003

***Dictionarul limbii romane moderne, Ed.Academiei, Bucuresti, 1958

***Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind ariile protejate publicata in M.O. nr. 152/12 aprilie 2000

www.antrec.ro (27.06.2008)

www.apmmh.ro (05.05.2008)

www.comunicatedepresa.ro (12.04.2008)

www.didyouknow.cd (19.03.2008)

www.mededinti.insse.ro (05.05.2008)

www.travelblog.org (12.04.2008)

ro.wikipedia.org (09.06.2008)

www.dexonline.ro (21.06.2008)