Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Piatra Neamt - Turism (Muzeul de Istorie si de Arta

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Asezare Municipiul Piatra Neamt este asezat pe valea Bistritei, la iesirea acesteia din munti, in depresiunea subcarpatica. Vatra principala a orasului ocupa terasele de pe stanga Bistritei, incepand de la albia majora si pana la terasa de 15-20 m, precum si terasele de 2-3 m si 10-12 m de pe stanga Cuejdiului. Pitorescul deosebit al acestui oras este dat de magurile Pietricica si Cozla, care domina asezarea dinspre vest, est si nord. Prin extinderea vetrei si aglutinarea unor sate din jur, orasul Piatra Neamt prezinta in momentul de fata o zona intramontana (orasul vechi) si o zona extramontana (mai noua). Tendinta actuala de dezvoltare urmareste unirea cartierelor de pe valea Cuejdiului cu cele de pe valea Bistritei din regiunea subcarpatica, orasul incluzand in perimetrul sau Muntele Pietricica, element ce ofera originalitate orasului, recunoscut deja ca unul din cele mai frumoase centre urbane din Moldova. Piatra-Neamt s-a bucurat de conditii deosebit de favorabile de dezvoltare datorita pozitiei sale la intersectia unor vechi drumuri de intensa circulatie, si asezarii la contactul dintre regiuni geografice cu specific economic diferit: la vest unitatea carpatica, la est cea subcarpatica.
Orasul Piatra Neamt este asezat in aria unor vechi vetre de locuire datand inca din epoca bronzului si a fierului. Din epoca geto-daca au fost descoperite trei cetati fortificate, situate pe inaltimile Batca Doamnei si Cozla. Ca asezare, Piatra este consemnata prima data documentar sub numele de "Piatra lui Craciun" in lista rusa de orase valahe care existau in anii 1387-1392 (C.C. Giurescu, 1967).


Municipiul Piatra Neamt, centrul politico-administrativ al judetului, s-a dezvoltat ca asezare de tip urban inca din secolul al XIV-lea, ca urmare a pozitiei sale geografice, in care se interfereaza zona montana cu cea subcarpatica si principalele drumuri comerciale ce asigurau legatura cu Transilvania, vaile Bistritei, Siretului si Trotusului, precum si cu partea de Nord a Moldovei.
Cai de acces
Caile de acces catre Piatra-Neamt sunt DN15 dinspre Bacau si Bicaz, DN15 C dinspre Targu Neamt, trecand prin Humulesti si Baltatesti si DN15 D dinspre Roman, trecand prin Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancutei ).
Flora si fauna   

Vegetatia judetului Neamt apartine in cea mai mare parte etajului forestier (peste 51% din suprafata si locul III pe tara) si intr-o mica masura silvo-stepei. In rest, regiunea extracarpatica este ocupata de paduri si de terenuri agricole. In zonele inalte, golurile montane reflecta o prezenta a etajului alpin, ce se remarca printr-o vegetatie specifica de arbusti, merisori si afini, floare de colt si numeroase specii de graminee. Fauna este saracacioasa, majoritatea speciilor venind din etajul inferior, cele mai caracteristice apartinand avifaunei (cinteza alpina, brumarita, fasa de munte, cocosul de munte, corbul).



Etajul molidului are o extindere maxima. In afara de molid apar frecvent paltinul de munte, mesteacanul, bradul, larnita sau zada - singurul conifer cu frunza cazatoare din tara, iar dintre speciile ierboase se remarca asociatiile de paius. Cat priveste fauna atrag atentia mamiferele mari (ursul, cerbul, porcul mistret, jderul, rasul), la care se adauga o bogata avifauna (cocosul de munte, negroaica, ciocanitoarea de munte, acvila de munte).

Etajul padurilor amestecate de fag cu gorun ocupa cea mai mare suprafata a zonei foresteiere, limita sa superioara ajungand pana la 1500 m. Se intalnesc frecvent specii de arbori cum sunt: ulmul de munte, paltinul, frasinul, plopul, alunul si calinul, precum si unele specii ierboase intre care predomina gruparile de graminee. Fauna este reprezentata de unele mamifere (vulpea, veverita, parsul de alun si de ghinda, caprioara), precum si de unele pasari caracteristice: diferite specii de pitigoi, ciocanitoarea, sticletele, privighetoarea, soimul etc.

Apele judetului sunt populate cu pastravi indigeni, zlavoaca, scobar, mreana, boistean, iar in unele zone ale Bistritei cu lostrita. In raul Bistrita, in amonte de lacul Izvorul Muntelui se gaseste si lostrita


Reteaua hidrografica
fghg In Piatra Neamt, apele curgatoare cele mai importante sunt Bistrita si Cuejdi. Printre paraiasele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sarata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamt sunt: acumularea Bttca Doamnei (255 ha si un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelasi nume) si lacul Reconstructia (10 ha si un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistritei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe raul Bistrita.

Raul Bistrita are un bazin hidrografic cu o suprafata de 7039 km2. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizeaza prin masivitate si altitudini mai mari in vest si in partea superioara a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est si sud-est. Dupa anul 1960, cursul mijlociu si inferior al raului Bistrita a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui numar de 9 lacuri de acumulare si a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.

Pana la realizarea sistemului hidroenergetic (ale carui obiective se intind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz pana la Bacau), raul Bistrita juca rolul de veritabila artera de comunicatie de care depindea viata economica a orasului. Pe Bistrita veneau plutele care asigurau materia prima necesara fabricilor de cherestea si de hartie si tot ea constituia o cale sigura de legatura cu Bacaul si porturile dunarene. In zona orasului, raul avea o latime medie de 50 m si un debit de 50mc/s, care insa avea variatii impresionante ce oscilau intre 3 si 1080 mc/s, astfel ca uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverana. Dupa construirea lacului de acumulare de la Bicaz si punerea in functiune a intregului sistem hidroenergetic, rolul economic si aspectul Bistritei s-au schimbat. Plutele au disparut, au aparut hidrocentralele ca sursa nepoluanta de energie, debitul apei nu mai cunoaste variatiile din trecut, au aparut frumoase lacuri de acumulare si baraje care modifica in intregime aspectul albiei Bistritei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii si a crescut potentialul sau turistic.



Turism

In Depresiunea Cracau-Bistrita exista un bogat potential turistic antropic, reprezentat printr-o bogata retea de asezaminte monahale, cat si prin vestigii arheologice si medievale. Acestora li se adauga si cele doua rezervatii naturale, ce includ Codrul Secular de stejari de pe Dealul Runcu si Parcul Dendrologic Roznov.

Complexul monumental din epoca lui Stefan cel Mare (Curtea domneasca, Biserica Sf. Ioan si Turnul Clopotnita)




Situat in centrul orasului, in Piata Libertatii, acest ansamblu arhitectural alcatuit din Curtea Domneasca, Biserica 'Sf. Ioan' si Turnul Clopotnita isi are inceputurile, potrivit izvoarelor istorice, in perioada 1468-1475, fiind ctitorit de Stefan cel Mare. Din Curtea Domneasca s-a mai pastrat doar o parte din pivnitele casei domnesti (unde se afla acum o expozitie muzeala) si portiuni din zidul de incinta. Biserica zidita in 1497-1498, monumentala si eleganta, este caracteristica stilului arhitectural moldovenesc din acea perioada, imbinand tipul cu plan dreptunghiular si bolti semicilindrice cu cel trilobat si turla pe naos. Turnul, construit in 1499 din piatra bruta si intarit cu patru contraforturi ce-i subliniaza profilul zvelt, are 19 m inaltime. Foisorul de paza a fost adaugat in epoca moderna.





Muzeul de Istorie   

A fost infiintat in 1934 de preotul Constantin Matasa. Detine importante colectii arheologice din epoca bronzului si geto-dacice. Expozitia permanenta prezinta evolutia comunitatilor umane de pe aceste meleaguri incepand cu paleoliticul superior si pana in epoca contemporana.




Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni

A fost deschis, la 24 iunie 2005, primul Muzeu de Arta Cucuteni din Romania, ce face parte din Complexul Muzeal Judetean Neamt. Peste 400 de piese apartinand celei mai vechi culturi eneolitice din Europa sunt prezentate intr-o expozitie ce cuprinde arta decorativa aplicata pe vase, arta figurativa-plastica, antropomorfa si zoomorfa, din toate fazele de dezvoltare a Culturilor Precucuteni - Cucuteni, vase cu modele plastice deosebite, precum Horele de la Frumusica si de la Draguseni, vase cu siluete antropomorfe, figurine si statuete naturaliste si stilizate, folosite in practici magico-rituale.







Muzeul de Stiinte Naturale

A fost infiintat in anul 1960. Muzeul are o suprafata de 350 mp. Muzeul detine o colectie importanta de pesti fosili, unici in lume si alte bogate colectii de mineralogie-petrografie, paleontologie, botanica, entomologie, vertebrate.


Muzeul de Arta

A luat fiinta in anul 1960 prin donatii, transferuri de la Muzeul arheologic regional sau prin achiztii. Muzeul are o suprafata de 695 mp si cuprinde 4 sali: "Specific national si interferente europene", "Metafora si culoare", "Sectia maestrilor" si "Repere contemporane". Muzeul detine colectii de scupltura, grafica, pictura si tapiserie semnate de artisti plastici locali sau de renume national: Lascar Vorel, Nicolae Tonitza, Ion Tuculescu, Corneliu Baba.



Teatrul Tineretului

A fost construit de arhitectul Carol Zane in 1958 si functioneaza din 1961 ca institutie de sine statatoare. Mitul Teatrului Tineretului a fost acreditat prin viteza cu care producea vedete. An de an au venit la Piatra Neamt cei mai buni absolventi ai Institutului de Teatru, nume care s-au impus in miscarea teatrala romaneasca si nu numai: Horatiu Malaiele, Maia Morgenstern, Virgil Ogasanu, Ileana Stana Ionescu, Mitica Popescu, Valentin Uritescu, Oana Pellea, Florin Piersic, etc.

Toate aceste personalitati au reusit sa creeze o stare benefica a actului teatral, recunoscutul 'spirit de echipa' de la Piatra Neamt. Prestigiul Teatrului Tineretului a fost consolidat si de rapiditatea cu care s-a impus in viata teatrala internationala. Intr-o vreme, cand spectacolele romanesti treceau cu greu granita, Teatrul Tineretului s-a impus in manifestari teatrale de avengura. In prezent, Teatrul Tineretului este unul din cele mai dinamice, moderne si indraznete teatre din Romania, probabil datorita tineretii sale (70 % dintre actori au sub 30 ani). La fel sunt si multi dintre regizorii care au lucrat aici. Repertoriul consta in principal in piese contemporane, romanesti si straine, dar si din marile valori ale dramaturgiei universale.



Sinagoga

La extremitatea estica a fostei Curti Domnesti, in imediata apropiere a Liceului 'Petru Rares', se afla Sinagoga de lemn, monument cu o istorie indelungata si pe alocuri controversata, marturie a numeroasei comunitati evreiesti care a existat in acest oras inca din Evul Mediu. Actuala constructie s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, in baza hrisovului din 19 iulie 1766 semnat de voievodul Grigore III Ghica. Vechea sinagoga a fost de piatra, dar de la inceputul secolului al XVIII-lea nu s-a mai ingaduit decat ridicarea unor sinagogi de lemn, ceea ce explica si materialul folosit la construirea acestui monument. Faptul ca Sinagoga se afla atat de aproape de Biserica 'Sf. Ioan', nerespectandu-se traditionala distanta de 150 de stanjeni (aproximativ 300 m) care trebuie s-o desparta de o biserica crestina, a fost explicat de regula prin marea vechime a edificiului initial, care ar fi precedat construirea ansamblului arhitectural din epoca lui Stefan cel Mare. Adeptii acestui punct de vedere pleaca de la premiza ca nimeni nu ar fi ingaduit ridicarea unei sinagogi sub zidurile Curtii si Bisericii Domnesti si ca aceasta deja exista in 1497-1499 cand Stefan cel Mare a construit biserica si turnul-clopotnita lasand-o apoi pe vechiul amplasament. Se considera ca este vorba de o simpla nesocotire a regulilor traditionale, deoarece daca s-ar fi avut in vedere stricta respectare a acestora, nimic nu l-ar fi impiedicat pe Stefan cel Mare sa dispuna demolarea si stramutarea sinagogii la o distanta convenabila. Nu trebuie sa se uite ca in vechiul cimitir evreiesc de pe muntele Pietricica, cele mai vechi pietre de mormant dateaza din a doua jumatate a secolului al XVII-lea si ca Sinagoga se afla pe pamant domnesc, comunitatea evreiasca platind o dare anuala (bezman) pentru folosirea acestuia. Foarte probabil ca vechea constructie de piatra sa se fi ridicat pe la mijlocul secolului al XVII-lea pe actualul amplasament, cu aprobare domneasca, fara a se tine seama de respectarea distantei prestabilite fata de Biserica 'Sf. Ioan' asa cum a procedat de altfel si Grigore III Ghica in 1766 cand a incuviintat actuala sinagoga de lemn. Sinagoga din Piatra-Neamt e construita din barne groase invelite cu taban atat la interior cat si la exterior. Temelia inalta de piatra face ca intrarea in edificiu sa se realizeze prin coborarea mai multor trepte, iar interiorul se prezinta ca o galerie inchisa cu doua etaje la nord si un singur etaj la vest, unde e sinagoga femeilor, la sud aflandu-se o alta galerie de mai mici dimensiuni destinata copiilor. In peretele estic al sinagogii este asezata Urna Sfanta, adevarata opera de arta executata in lemn sculptat si dispusa in trei etaje, fiecare nivel fiind asezat pe coloane rotunde acoperite cu bronz si argint. Aceasta urna a fost lucrata in 1835 de Saraga Itchok ben Moische, dar in patrimoniul lacasului s-a mai pastrat si o frumoasa perdea cu sapte triunghiuri si o inscriptie in ebraica din care rezulta ca a fost realizata in 1767, deci la numai un an de la construirea actualului edificiu. Cupola si peretii laterali sunt partile originale ale constructiei. Altarul, suflat cu aur, are o vechime de 250 de ani. Sinagoga este legata de numele lui Baal Shemtov, intemeietorul hasidismului.




Biserica de lemn din cartierul Valeni

Ctitorita de Petru Rares si apoi de Al. Lapusneanul in 1574, este un monument istoric si de arhitectura religioasa construit din lemn. Din punct de vedere arhitectural, biserica poate fi calificata fara nicio rezerva ca fiind una dintre cele mai reusite realizari ale arhitecturii populare in lemn. Intreaga constructie, executata din barne si scanduri groase de brad si de stejar pe temelie de piatra, tradeaza o mana de virtuos care a fixat in fiecare perete precizie, pricepere si imaginatie. Este de tipul bisericilor cu plan simplu in forma de nava, fara sanuri laterale si cu altar pentagonal, clopotnita aflandu-se in imediata apropiere, spre sud. In locul fundalului de lemn sculptat care separa naosul de altar si pe care sunt pictate scenele si portretele riguros stabilite prin canoane, aici se aflau cinci randuri de icoane asezate pe un perete de scanduri, fara a se respecta o succesiune prestabilita. Aceste icoane insa, in marea lor majoritate, aveau o valoare istorico-artistica deosebita. Este vorba de cel putin trei grupe de icoane distincte ca stil si chiar ca structura plastica, fiind executate, fara nicio exceptie, pe bucati de scandura atent pregatite cu un glet de ipsos. Din punct de vedere cronologic ele acopereau in intregime secolele XVI si XVII, iar ca factura artistica multe dintre ele se impun printre cele mai reusite creatii ale genului iconografic.







Piatra Neamt este una dintre putinele orase din Romania care se afla intre munti si, ca atare, beneficiaza de un avantaj atunci cind vine vorba de turism. Numai ca oamenii s-au plictisit sa viziteze anumite localitati numai de dragul peisajului. Astfel, desi la nivel national se inregistreaza o dezvoltare importanta a turismului, statisticile arata ca Piatra Neamt stagneaza de o buna perioada de timp. Sunt turisti care se cazeaza in oras pentru a face, mai apoi, turul manastirilor, insa, in ultima vreme, pretentiile au inceput sa creasca.

Acesta este motivul pentru care executivul pietrean si-a propus realizarea, incepind cu 2006, a unui pachet amplu de proiecte de infrastructura, menite sa schimbe infatisarea orasului si sa ofere locuitorilor sai conditii imbunatatite de viata. In acest context, o importanta deosebita va fi acordata crearii infrastructurii turistice, unul din obiectivele dezvoltarii viitoare a orasului fiind transformarea sa intr-un important centru turistic.


La inceputul lunii august 2006, s-a facut primul primul pas spre concretizarea unuia dintre proiectele foarte importante si asteptate de multi dintre cetatenii municipiului Piatra Neamt: inceperea lucrarilor la telegondola. Este vorba de un proiect mai vechi al Primariei municipiului Piatra Neamt, ce a fost prezentat si supus dezbaterii publice, primind reactii pozitive din partea cetatenilor.


Telegondola ar putea fi exact gura de oxigen de care are nevoie turismul pietrean. Telegondola, sau "Gondoperla", cum a fost denumita de pietreni, va avea un singur traseu: Gara - Trei Coline. Dupa consultarea unei echipe de specialisti austrieci, s-a ajuns la concluzia ca solutia cea mai buna pentru statia de plecare este Gara, astfel incat telegondola sa aiba o lungime de traseu acceptabila (2.150 m). Statia de plecare, impreuna cu cea de sosire de pe Muntele Cozla (cota Trei Coline) se vor constitui in puncte de atractie ale intregului ansamblu, aici urmand sa fie construite spatii comerciale, cafenele, spatii de cazare.

De aici, toti cei care doresc sa se bucure de placerile iernii vor putea schia pe partia special amenajata. De asemenea, va fi montat un telescaun cu capacitatea de 1.200 persoane/ora, pentru transportul de la baza pina la varful partiilor, va fi asigurat sistemul de iluminat care va da posibilitatea accesului turistilor pana la ore tarzii si va fi construit un centru pentru servicii si inchiriere de material sportiv. Instalatia de telegondola va include 9 stalpi de sustinere (4 in oras si 5 pe muntele Cozla), 33 de telecabine cu o capacitate de 8 persoane fiecare.

Evenimentele culturale din Piatra Neamt atrag turisti din toate zonele tarii   

- Zilele Orasului Piatra Neamt, la sfarsitul lunii iunie;
- Vacante Muzicale la Piatra Neamt;
- Festivalul International de Folclor Piatra Neamt, 1-8 august;
- Festivalul Toamnei, inceputul lunii octombrie;
- Festivalul Vinului, sfarsitul lunii octombrie;
- "Sadoveniana", luna noiembrie;
- Festivalul de Teatru Yorick, dedicat trupelor de actori amatori;





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1610
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved