Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


TURISM IN ZONA PODISULUI GETIC - Lucrare la disciplina "TEHNICI SI OPERATIUNI IN TURISMUL INTERN SI INTERNATIONAL"

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



UNIVERSITATEA "GEORGE BARITIU"BRASOV

CENTRUL DE STUDII FOCSANI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA E.C.T.S.



ANUL II

TURISM IN ZONA

PODISULUI GETIC

Lucrare la disciplina

"TEHNICI SI OPERATIUNI IN TURISMUL

INTERN SI INTERNATIONAL"

CAP. 1 : PREZENTAREA AGENTIEI DE TURISM

SC LUCIO TURISM SRL este o agentie touroperatoare infiintata in anul 2004 si este membra ANAT ce a fost organizata conform Legii 31/1990 - legea societatilor comerciale.

Forma de organizare : Societate cu raspundere limitata   

Numar de ordine in registrul comertului : J08/1659/2004

Cod unic de inregistrare :1089457

Sediu : str. Stefan cel Mare nr. 7,Loc. Focsani, judetul Vrancea, Cod postal: 620100

Durata societatii : nelimitata.   

Capital social subscris : 800.00 RON, integral varsat.   

Activitate principala conform codificarii: (CAEN) 6330 - Activitati ale agentiilor de turism si asistenta turistica .

De la infiintare si pana in prezent firma nu a suferit modificari de administratori, nu au avut loc fuzionari sau divizari.

Agentia de turism LUCIO TURISM pune la dispozitie urmatoarele servicii:

Ø     circuite turistice externe;

Ø     circuite turistice interne;

Ø     sejururi externe;

Ø     sejururi interne: Adventure ,Programe Tineret ,Turism de Afaceri , BalneoTurism, AgroTurism, Last Minute, Low Cost ,Chartere ,Shopping ,City-Break ,Litoral-plaja, Destinatii romantice, Luna de miere, Evenimente unice ,Pachete de weekend ,Munte ,Revelion, Paste ,Craciun .
cazari individuale oriunde in lume si de toate categoriile;
transport international cu autocarul in Europa, fiind agenti autorizati Eurolines si Ognivia;

Ø     transporturi rutiere de marfa intern si international

Ø     RENT-A-CAR cu si fara sofer

Ø     rezervari bilete de avion la companiile low-cost cu cele mai competitive preturi

Ø     bilete de avion pentru orice destiantie si cu orice companie aeriana;

Ø     asigurari medicale de calatorie;

Ø     carte verde.

Ø     pachete turistice pentru toate categoriile de varsta

CAP. 2

STRUCTURA ORGANIZATORICA A AGENTIEI DE TURISM

2.1. ORGANIZAREA AGENTIEI

Structura organizatorica a unei mari agentii de turism ofera o viziune de ansamblu asupra ei, o sintetizare a mecanismului sau de functionare.

In cadrul agentiilor de turism mari se pot gasi mai multe birouri(compartimente),insa in cadrul agentiilor de turism mai mici se gasesc mai putine compartimente,sarcinile fiind preluate de personalul biroului respectiv sau prin contractarea unor agentii mai mari care se ocupa in detaliu de fiecare faza a efectuarii serviciului turistic.

Biroul secretariat cu sarcini in efectuarea de:

- lucrari de secretariat

- inregistrarea corespondentei sosite si trierea ei

- instruirea si coordonarea muncii paznicilor, curierilor, comisionarilor.

-intocmeste si actualizeaza fisierul general al clientilor.

-procura toate orarele, anuarele, publicatiile editate de furnizorii de servicii si de intreprinderi turistice si le difuzeaza periodic catre filiale si sucursale.

Biroul dezvoltare cu rolul de asigurare a cresterii vanzarilor.

La conducerea acestui birou trebuie sa se afle un expert in relatii publice, care sa cunoasca in profunzime mediul industrial, comercial si financiar national si sa fie, de asemenea, o persoana influenta; cu relatii in randul oamenilor de afaceri.Personalul angajat in cadrul acestui birou trebuie sa stie sa inspire incredere si simpatie, sa cunoasca in profunzime serviciile vandute de agentie, sa-si dea seama rapid de psihologia clientului, sa cunoasca limbi straine.Acest birou trebuie sa aiba intocmit un fisier general al intreprinderilor si persoanelor cu care agentia are stranse legaturi de afaceri, pentru a le putea expedia programe,scrisori, oferte etc. O vasta documentatie trebuie sa stea la dispozitia biroului ,pentru a fi posibila cunoasterea nu numai a numelor si titlurilor diverselor persoane ce trebuie contactate,dar si importanta pe care acestea o au in mediul lor.

Biroul de dezvoltare se ocupa de :

-elaborarea programelor de voiaj

- formarea itinerariului;

- alcatuirea devizului estimativ pe baza informatiilor si tarifelor preluate din documentatia agentiei sau din acordurile speciale facute cu filiale, furnizori sau agentii corespondente, pentru serviciile prestate si pentru preturile aplicate fiecarui tip de serviciu;

- rezervari anticipate ale mijloacelor de transport sau ale camerelor de hotel in limitele contractuale

- efectuarea eventualelor plati anticipate in numerar pentru rezervarea contingentata de servicii,ca in cazul voiajelor spre localitati ce nu au o capacitate receptiva

suficienta si unde hotelurile cer plati anticipate, deseori insemnate, pentru

rezervarea camerelor sau in cazul rezervarii de locuri pe navele de croaziera

- stabileste modalitatile de vanzare a voiajelor;

- intocmeste si tipareste programul provizoriu al voiajului, forma diverselor publicatii (pliante, reviste).

-corelarea ofertei de voiaje in grup cu cererea.

-incheie contracte si elaboreaza planuri de promovare publicitara.

-incheie acorduri cu firmele comerciale pentru vanzarea de bilete la spectacole, articole de librarie ,suveniruri.

Biroul turism

- incheie contracte cu hoteluri si restaurante; copia contractului este transmisa

-completeaza fisa hoteliera ce va fi transmisa tuturor birourilor

directionale si punctelor de vanzare si care contine toate conditiile si tarifele pentru servicii;

- incheie contracte cu furnizorii de diverse servicii receptive: localuri, agentii de spectacole;

- incheie contracte cu agentiile corespondente, adica acele agentii de voiaj straine care opereaza in localitati in care nu exista birouri ale agentiei, pentru furnizarea serviciilor de receptivitate de primire, de acces si diverse

- intocmeste devizele estimative cerute de turistii individuali pentru voiajele cu itinerarii stabilite de acestia;

- inventariaza serviciile de primire din diverse localitati turistice oferite de agentie, precum si personalul specializat in insotire.

-toate operatiunile de rezervari si de prestari de servicii catre clientela sosita in diversele localitati vizitate, prin intermediul instructiunilor transmise filialelor, sucursalelor si agentiilor corespondente.

- incheie contracte cu furnizorii de servicii de transport;

- stabileste conditiile si tarifele de vanzare a biletelor, precum si comisioanele agentiei;

- intocmeste toate instructiunile cu privire la vanzarea titlurilor banesti,

contabilizarea si plata lor;

- stabileste cu furnizorii clauzele contractuale si urmareste respectarea lor.

- intocmeste biletele si le distribuie filialelor si sucursalelor, impreuna cu

informatiile privind validitatea si vanzarea lor (tarife, orare, manuale, breviare ,cand nu este stabilit altfel in contract;

- intocmeste registrele de stoc de bilete si raspunde de gestionarea biletelor, de la emitere pana la arhivare.

Biroul contabilitate

- efectueaza schimbul valutar

- repartizeaza valuta externa rezidentilor ce pleaca in strainatate;

- emite carti de credit.

- emite si vinde polite de asigurare

- se ocupa cu organizarea serviciului de expediere a bagajelor.

-efectueaza operatiunile bancare (plati furnizori, ordine de plata bugetare etc)

-inscrie in registre operatiunile efectuate (ordine de plata, remiteri bancare, emitere facturi, evidenta incasari);

-verifica incasarile, provenienta si distribuirea acestora;

-preia si verifica seturile de documente din departamentele comerciale;

-intocmeste deconturile estimative si deconturile pentru deplasarile externe;

-intocmeste, contabilizeaza si verifica lunar facturile fiscale emise;

-intocmeste componente ale soldurilor conturilor si efectueaza reglari pe baza acestora;

-colaboreaza la tinerea corecta si la zi a evidentei financiare si contabile;

-raspunde de evidenta formularelor cu regim special.

Director General

NUME SI PRENUME:Manta Claudiu

Cetatenia:romana   

Calitate:patron

Functie:Director General   

Adresa:Str.Panduri;nr.11;bl.4,parter;ap.1;Focsani;judetul Vrancea

Compartiment dezvoltare

NUME SI PRENUME:Toma Costel

Calitate:angajat   

Functia:director vanzari

Data numirii:5-07-2004.

Durata mandatului: nelimitat

Cetatenia: romana.   

Data nasterii:9-05-1984

Locul nasterii:Focsani,Vrancea

Adresa:Str.Teilor,nr.28;Focsani;judetul:Vrancea

Compartiment secretariat

NUME SI PRENUME:

Calitate:angajat   

Functia :secretara

Data numirii:25-08-2007.

Durata mandatului: nelimitat

Cetatenia: romana.   

Data nasterii:04-10-1983

Locul nasterii:Odobesti,Vrancea

Adresa: Str.Gladiolelor,nr.10;Focsani;judetul Vrancea

Compartiment contabilitate

NUME SI PRENUME:Vasile Ioan

Calitate:angajat

Functia:contabil

Data numirii:30-08-2004

Durata mandatului:nelimitat

Cetatenia:romana

Data nasterii:03-12-1970

Compartiment turism

NUME SI PRENUME:Stanciu Melania

Calitate:angajat

Functia:agent turism

Data numirii:12-10-2004

Durata mandatului:nelimitat

Cetatenia:romana

Data nasterii:17-10-1980

-Organigrama agentiei de turism S.C.Lucio S.R.L.-

2.2. FISA POSTULUI

Fisa postului poate fi descrisa pe scurt ca fiind descrierea posturilor/sarcinilor de munca. In structurarea fiecarei fise a postului, managerii de resurse umane trebuie sa faca analize de munca orientate catre fisa postului, scopul fiind, nu cel al unei birocratii inutile, ci cel al unui management al calitatii al intregii firme.

Fisa postului ar trebui sa contina date minime despre:denumirea postului de munca, integrarea in structura organizatorica, responsabilitati, sarcini, activitati si actiuni specifice postului de munca, competentele postului de munca, contextul muncii, pregatirea necesara postului de munca, salariul si conditiile de promovare.

Denumirea postului de munca este luata din nomenomenclatorul national al profesiilor, pozitia postului de munca este preluata sub forma unei cifre din Clasificarea ocupatiilor din Romania (COR). De asemenea se pot trece si obiectivele principale ale postului de munca, insa acestea se trec punctual fara prea multe detalieri.

Integrarea in structura organizatorica se refera la prezentarea ierarhiilor in cadrul organizatiei, pozitiile de subordonare - coorodonare pe care le detine angajatul in relatie cu ceilalti angajati ai firmei.

In cadrul responsabilitatilor sunt specificate obligatiile, indatoririle ce revin angajatului fata de oameni, materiale, bani, unelte, echipamente etc. Responsabilitatile trebuie sa fie redactate clar, pe puncte, pentru ca angajatul sa le inteleaga cat mai bine. Spre exemplu, in fisa postului de manager, la sectiunea responsabilitatilor se vor regasi verbe precum: planifica, dirijeaza, decide, implementeaza, realizeaza, asigura, stabileste.

Competentele de munca sunt de fapt partea cea mai importanta din fisa postului. Ele sunt de fapt performantele solicitate detinatorului postului de munca. Spre exemplu, pentru postul de secretar, competentele ar fi: sa stie sa lucreze cu un anumit soft la un anumit nivel de performanta, sa vorbeasca o limba straina sau mai multe etc.

Contextul muncii poate influenta activitatea fiecarui angajat. Se refera, in mare, la conditiile de mediu si conditiile fizice ale muncii care pot influenta sanatatea si starea de confort a angajatilor. Tot in contextul muncii sunt integrate si relatiile interpersonale din cadrul organizatiei. Daca angajatul trebuie sa lucreze in echipa sau are de-a face cu diferite alte persoane, se va specifica natura acestor relatii.

Pregatirea necesara postului de munca este o preconditie a angajarii. Insa aici ar trebui sa existe sugestii despre cursurile pe care angajatul ar trebuie sa le urmeze pentru perfectionare. In fisa postului ar trebui sa existe referiri la salariul minim si cel maxim pe care angajatul il poate primi pentru postul pe care il ocupa. Deasemenea, trebuie prezentata si o schema de promovare.

Este de retinut ca fisa postului nu este adresata exclusiv unui angajat ce ocupa un anumit post de munca, ea este in fapt o descriere a sarcinilor care revin oricarei persoane care va ocupa un anumit post de munca. Ea se semneaza insa de fiecare candidat in parte, de directorul organizatiei si este posibil sa fie semnata si de catre directorul departamentului de resurse umane.

Fisa postului este un instrument managerial important atata vreme cat serveste urmatoarelor scopuri:
- stabilirea indatoririlor si responsabilitatilor postului, in asa fel incat oricui sa-i fie clar care sunt asteptarile pentru postul respectiv;
- precizarea cunostintelor, aptitudinilor, abilitatilor si a altor calificari necesare ocuparii postului respectiv;
- existenta unei baze concrete si clare pentru compararea posturilor si determinarea nivelului de salarizare;
- sustinerea deciziilor de angajare, evaluare si promovare a angajatilor;
- asigurarea conformitatii cu legislatia in vigoare.

Cateva argumente legislative care sustin obligativitatea fisei postului:In Codul muncii, modificat si completat, se specifica urmatoarele:
. Salariatul are obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului (art. 39 alin. (2) lit. a) din Codul muncii).
. Angajatorul are dreptul sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, in conditiile legii si/sau in conditiile contractului colectiv de munca aplicabil, incheiat la nivel national, la nivel de ramura de activitate sau de grup de unitati (art. 40 alin. (1) lit. b) din Codul muncii).
. Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul cu privire la () functia/ ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative si atributiile postului (art. 17 alin. (2) lit. d) din Codul muncii).
La pct. F din modelul-cadru al contractului individual de munca aprobat prin Ordinul M.M.S.S. nr. 64/2003, modificat si completat, se precizeaza:
''Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca".
Asadar, fisa postului este un document obligatoriu, anexa la contractul individual de munca, si trebuie adusa la cunostinta salariatului chiar de la incheierea contractului.
Fisa postului nu intra in categoria documentelor ce trebuie depuse in evidenta inspectoratelor teritoriale de munca, potrivit Legii nr. 130/1999, modificata si completata, privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, dar trebuie prezentata de angajator la solicitarea inspectorului de munca.

Pentru Fisa postului a fiecarui angajat vezi ANEXA1.

2.3. SISTEMUL INFORMATIONAL AL AGENTIEI

DENUMIRE :SC LUCIO TURISM SRL

ADRESA : str.Stefan cel Mare, nr.7, Focsani,

TELEFON:: +40742 082 482

0237.23.03.24

TEL/FAX: Fax: +40237 23 03 24

E-MAIL:turismpointromania@yahoo.com

lucioturism@yahoo.com

Website: www.turismpointromania.ro

Program de relatii cu clientii: Luni-Vineri:9,00-18,00

Sambata:8,00-12,00

Duminica:8,00-11,00

REZERVARI ONLINE PE SITUL www.lucioturism.ro

-rezervarile sunt valabile doar cu achitarea in avans a 20% din valoarea calatoriei si numai cu cel putin 20 zile inainte de plecare.

CAP. 3

POTENTIALUL TURISTIC AL ZONEI

3.1. DATE GENERALE DESPRE ZONA

   Legatura intre Subcarpati si Podisul Getic este foarte strinsa; astfel marginea
sudica a Subcarpatilor Getici coincide cu inceputul Podisului Getic (Dealul Negru, Dealul Birzei, Dealul Bran).
     Spre nord,Carpatii Meridionali sunt delimitati de Subcarpatii Getici printr-un abrupt rezultat din ridicarea regiunii montane la sfirsitul Pliocenului (cu aproape 1.000 m).
     Limita de est o reprezinta Dambovita (spre Subcarpatii Curburii), iar limita de vest Valea Motrului (spre Podisul Mehedinti).

Podisul Getic reprezinta o zona de straveche si continua populare umana. Aici au aparut primele capitale ale Tarii Romanesti: Campulung si Curtea de Arges

Sporul natural este egal cu media tarii, cu valori mai reduse in vest (Gorj) decat in est (Arges).
     Exista deplasari de populatie cu caracter definitiv (spre orasele mari, spre centre industriale noi), periodic (prilejuite de unele lucrari, cum ar fi constructiile hidroenergetice de pe Olt si Arges) si zilnic (navetism) spre orasele mari (Tg. Jiu, Ramnicu Valcea).

In Subcarpatii si Podisul Getic se afla situate urmatoarele orase: Campulung, Curtea de Arges, Ramnicu Valcea, Baile Govora, Calimanesti, Baile Olanesti, Horezu, Bumbesti-Jiu, Ticleni, Targu Carbunesti (ultimele doua in zona de contact), Ocnele Mari, Novaci, Tirgu Jiu.
Campulung - prima capitala a Tarii Romanesti, oras de o insemnatate deosebita in evul mediu, are in prezent o industrie cu profil complex (intreprinderea de autoturisme de teren ARO, combinatul chimic, combinatul de lianti si azbociment, ramuri ale industriei usoare), monumente istorice si culturale.
     Curtea de Arges - are in prezent si o vocatie industriala (industrie electrotehnica, industria lemnului) si turistica.
     Ramnicu Valcea - oras comercial inca din evul mediu, are o industrie bine reprezentata (rafinarie, combinat de prelucrare a lemnului, industria pielariei) si functie administrativa. Are un aspect urban modern si importante obiective turistice.
     Tirgu Jiu - are industrii in interior (utilaj minier, industrie textila si alimentara) si in apropiere (combinatul de industrializare a lemnului de la Preajba, combinatul de lianti de la Barsesti, cea mai mare din tara); este un centru turistic, administrativ si comercial.
     Celelalte orase au cite o ramura mai reprezentativa: Ocnele Mari - extractia sarii, Bumbesti-Jiu - industria constructoare de masini, Ticleni - extractia petrolului si gazelor naturale, Novaci si Horezu - industrie mica si artizanala. Altele au functie balneoclimaterica (Baile Olanesti, Baile Govora, Calimanesti). Tirgu Carbunesti, oras cu o insemnatate regionala in trecut, isi cauta in prezent o identitate proprie.

Pe ansamblul tarii, Subcarpatii Getici cat si Podisul Getic au o industrie notabila, bazata pe resurse proprii (petrol, gaze naturale, carbuni, sare) sau din zone apropiate (calcare, lemn, resurse agroalimentare).

Industria energetica cuprinde exploatari de petrol, gaze naturale si carbuni. Petrolul se extrage de aproape patru decenii: exploatarile sunt situate la limita cu Podisul Getic; Babeni, Ticleni, Scoarta, Albeni, iar prelucrarea se realizeaza la rafinaria de la Ramnicu Valcea si Combinatul petrochimic Pitesti, gazele asociate se exploateaza la Ticleni si Bustuchin.
     Subcarpatii Getici,pana spre Podisul Getic dispun, de asemenea, si de exploatari insemnate de lignit; zona traditionala se afla situata in est si cuprinde exploatarile de la Berevoiesti, Jugur, Godeni, Aninoasa, Boteni; o zona noua se afla la limita cu Podisul Getic, cu centre la Alunu, Babeni, Cernisoara, Cucesti, iar pentru transportul carbunelui de aici a fost construita calea ferata Babeni-Alunu.
     Energie electrica se obtine in citeva termocentrale mai mici (Ramnicu Valcea, Govora) si hidrocentrale (pe Olt, pe Arges), centralele mari (hidrocentrala Arges, termocentralele Rovinari, Turceni) fiind situate in exteriorul subcarpatilor, dar in imediata apropiere a acestora.
     Industria chimica cuprinde exploatari de sare (la Ocnele Mari), produse clorosodice (la Govora si Ramnicu Valcea, pe baza materiei prime de la Ocnele Mari), fire sintetice (Campulung).
     Industria lemnului este bazata indeosebi pe materii prime (lemn de fag si rasinoase) din Carpatii Meridionali; cheresteaua de rasinoase (pe baza lemnului din grupa Fagaras) se prelucreaza la Curtea de Arges, iar furnire, placi aglomerate, fibrolemnoase si mobila se produc la combinatele de la Preajba (linga Tirgu Jiu) si Ramnicu Valcea.
     Industria materialelor de constructie este reprezentata de intreprinderile de lianti (ciment si var) de la Campulung (care se aprovizioneaza cu calcar din Muntele Mateias) si de la Birsesti, linga Tirgu Jiu (cea mai mare din tara, care se aprovizioneaza cu calcar din Muntii Vilcanului, din cariera de la Suseni), precum si de intreprinderi de ceramica fina de la Tirgu Jiu si Curtea de Arges.
     Industria usoara este reprezentata de intreprinderi de incaltaminte si tabacarii, la Ramnicu Valcea, iar industria alimentara - de intrprinderile de conserve din fructe Riureni, produse lactate din Campulung, precum si alte produse in principalele orase.

Podisul Getic are obiective naturale relativ reduse (Albesti, Valea Oltului, izvoarele minerale de la Baile Olanesti, Baile Govora), dar, datorita apropierii de zona montana (Iezer, Cozia, Muntii Capatinii, cu Pestera Muierii, Paringului, Muntii Vulcanului - cu Cheile Runcului - Defileul Oltului, Defileul Lainici), reprezinta o cale de tranzit importanta. Exista insa numeroase obiective cultural istorice, localizate la Campulung, Curtea de Arges, Horezu, Tismana, Tirgu Jiu. Datorita conditiilor naturale s-au dezvoltat si cunoscutele statiuni balneoclimaterice Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti.
Piemontul Getic detine cele mai mari resurse de lignit ale tarii ce au fost exploatate in Bazinul Motru-Rovinari (in prezent exploatarile sunt oprite, galeriile fiind trecute la conservare). Pe intinsul platformelor getice sunt exploatate hidrocarburile (petrolul si gazele asociate acestuia) ce sunt rafinate la Pitesti. Solurile reprezinta o resursa valorificata, Podisul Getic fiind principalul producator de porumb. Forta apelor este utilizata in numeroase hidrocentrale amenajate pe cursurile raurilor Arges, Olt si Jiu. Pietrisuri si nisipuri sunt exploatate din albiile raurilor.

Municipiul Dragasani, cu o populatie de 23.000 de locuitori, este situat in Podisul Getic, in partea de sud a judetului Valcea si este strabatut de raul Olt si de paraul Pesceana.Localitatea este renumita pentru vinurile sale, cele mai renumit fiind tulburelul sau pelinul de Dragasani. Principalele obiective turistice din Dragasani sunt reprezentate de Muzeul Vinului, de ruinele castrului Russidava, de monumentul ridicat in 1884 in amintirea pandurilor lui Tudor Vladimirescu care au infruntat aici trupele otomane si de casa memoriala a scriitorului Gib Mihaescu.

Avand un potential natural special, cu privelisti montane frumoase, lunci cu flori, paduri seculare, lacuri glaciare, poteci inguste , chei, pesteri, rauri limpezi, valoroase comori istorice si artistice, judetul Gorj este unul dintre cele mai atrctive zone turistice din Romania. Oras al monumentelor lui Brancusi, Municipiul Targu-Jiu este resedinta admisnitrativa  a judetului. principala atractie a orasului , este fara indoiala complexul sculptural realizat de marele Brancusi intre 1937-1938: Masa Tacerii, poarta Sarutului si Coloana Infinutului. Cele trei capodopere situate in aer liber sunt dedicate eroilor primului Razboi Mondial. In Targu-jiu, turistii trebuie sa viziteze Muzeul Juetului fondat in 1894, case memoriale si altele, cum ar fi : Patatul administrativ, Hotelul Gorj.

La Curtisoara intr-un loc pitoresc  se gaseste casa fortificata Cula Cornoius, construita in secolul al XVIII-lea si tot acolo se gaseste si un interesant muzeul al satului. Langa Pasul Jiului se gasesc ruinele unei tabere romane datand din vremea Imparatilor Septimius si Caracalla. Pe Valea Jiului, turistii se pot opri la Lainic si pot vizit amanastirea de acolo. In orice loc din judet, turistii se pot opri sa admire cate ceva. De la Novaci, oras montan datand din secolul al XVI-lea, se poate ajunge la Baile Ranca (1600 m altitudine); baia de Fier este cunoscuta datorita Pesterii Muierii, pestera siuata in Cheile Raului Galbenu. In apropiere de cheile Oltetul, se gaseste Manastirea Polovraci, construita in secolul al XVIII-lea. Traversand orasul Targul Carbunesti, turistii ajung in satul Vladimiri, unde se gaseste casa Memoriala 'Tudor Vladimirescu'. In satul Pades, revolutionarul Tudor Vladimirescu si-a citit proclamatia in 1821. Tismana ofera de asemeannea cateva atractii turistice: Manastirea cu frescele sale, l anumai 32 km departare de Targu-Jiu. La 16 km de Targu Carbunesti se gasesc baile Sacelu (340 m altitudine) cu un climat placut si cu ape minerale.

Aceste numeroase vestigii istorice atesta continuitatea poporului roman. Acestea si faptul ca dupa retragerea romana din 271, cu toata influienta nefasta a navalirilor popoarelor migratoare, pe teritoriul acestui judet s-a semnalat comunitati puternice daco-romane la Costesti, Goranu, Inatesti, Ionestii Govorii si Lacusteni

O serie de manastiri si asezari monahale amintesc de Mircea cel Batran (Manastirea Cozia), Constantin Brancoveanu, domnul erudit care impreuna cu Antim Ivireanul au infiintat la 1705 prima tipografie in limba romana (Manastirea Hurezu), Radu cel Mare si Matei Basarab(Manastirea Govora). De asemeni biserica 'Buna Vestire' din municipiul Ramnicu Valcea, din fosta cetate a lui Mircea cel Batran, este ctitorita de domnitorul Mircea Ciobanul

Unice in intregul pesaj al arhitecturii medivale romanesti sunt cele doua cule (case boieresti), prima construita la 1516 de Nan Paharnicul si a doua la 1812 de Gheorghe Maldarescu, in comuna Maldaresti. Astazi fac parte din Muzeul de arta medievala Maldaresti

Pe Valea Topologului la 1828 Iancu Balcescu, fratele revolutionarului pasoptist Nicolae Balcescu, ridica conacul care dainuie peste veacuri, azi fiind 'Muzeul Nicolae Balcescu', cu o arhitectonica deosebita

Tot din Benestii pe Oltet fiind carturarul Petrache Poenaru obtine la Paris in anul 1827 brevetul de inventator a ceace se numeste 'condei portaret fara sfarsit' ( stiloul de azi). Dar,carturarul, omul de taina al marelui revolutionar Tudor Vladimirescu se remarca prin faptul ca este creatorul steagului national romanesc, steag purtat pentru prima oara de pandurii acestuia.

Cetatuia, care este un fel de simbol al orasului, este un mic fort construit prin secolul XIV sau secolul XV pentru a pazi resedinta olteana a domnilor, scaun obisnuit al Banilor si a noii episcopii

Despre Horezu in 'Romania pitoreasca', Alexandru Vlahuta scria:'Aici suntem in mijlocul judetului Valcea, podoaba mandrei Oltenii si unul dintre cele mai frumoase tinuturi ale tarii.' Denumirea actuala provine de la numele de 'ciuhurez', pasare asemanatoare bufnitei care populeaza padurile din jurAici, domnul martir Constantin Brancoveanu, construieste o manastire care reprezinta o sinteza a artei si maestriei poporului roman pana in acel timp, manastirea Horezu, constructie care s-a facut intre anii 1690-1693

Despre Calimanesti legenda spune ca manastirea Cozia este legata nasterea satului ,ctitorie a marelui voievod Mircea cel Batran, unde se afla locul de vesnica odihna al sau.Ca statiunea balneo-climaterica tot legendele spun ca un cioban se spovedeste calugarilor manastirii Cozia spunandu-le ca el s-a vindecat de 'metehnele trupului' scaldandu-se intr-un lac din 'campul lui Caliman'. Crede ca acest lac are 'puteri ceresti din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile ranite s-au vindecat'. Calugarii au verificat marturia ciobanului si au gasit chiar in jurul manastirii izvoare de unde 'cura piatra pucioasa'. Mesteri in a vindeca diferite 'metehne ale trupului' construiesc pe langa manastire o 'bolnita' (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin sa se tratezeDatorita faimei apelor miraculoase statiunea Calimanesti nu a mai parcurs toate etapele dezvoltarii de la catun la sat, comuna, oras, ci a trecut direct la stadiul de statiune.

Statiunea, in timp se extinde catre Caciulata unde exista izvoare termale si minerale din belsug, iar apoi catre Cozia, prin construirea de hoteluri si baze de tratament.

Pe insula Ostrov, unica insula a raului Olt locuibila, de fapt unica insula a unui rau interior din Romania , a fost si este locul Schitului Ostrov, ctitorie a lui Neagoe Basarab

La Pausa se afla una din cele mai mari tabere scolare si studentesti, locul unde generatii de elevi si studenti au petrecut clipe de neuitat ale vacantelor scolare. De aici au pornit in drumetii spre manastirile Turnu,Stanisoara,Cozia, ori Cornetu, Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) si muntele Cozia, magnificul urs de piatra culcat pe spate. Tot neuitate au ramas si serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile.

Ocnele Mari se afla intr-o depresiune, la o altitudine de circa 320 m, fiind strajuita de dealuri cu o altitudine intre 400 si 600 m.

Sub aceste dealuri se afla un masiv de sare de circa 600 m grosime, care constituie principala resursa naturala a locului si care fost exploatata din cele mai vechi timpuri, dand dealtfel si numele localitatii ('ocna' inseamna 'mina de sare').Exploatarea sarii s-a facut si se mai face prin extractie de bulgari (magle) din salina (mina de sare cunoscuta si sub denumirea de ocna de sare). De la jumatatea anilor 1950, datorita aparitiei Uzinei de Soda Govora, s-a trecut si la exploatarea sarii prin solutie saturata cu ajutorul sondelor.

Datorita apelelor clorosodice si iodurate, secondate de namolul sapropelic (formate deasupra masivului) ce reprezinta o sursa de sanatate prin proprietatile lor terapeutice.Aceste ape in combinatie cu namolul sapropelic trateaza reumatismul ,afectiunile ginecologice si afectiuni ale sistemului osos la copii. In prezent, statiunea continua sa functioneaza in sezonul calduros.

Baile Govora(simplu Govora) este un oras-statiune asezat in nord-estul judetului Valcea. Numele de Govora ii vine din dialectul traco-dac si inseamna adancitura, vale cu multe izvoare.Apropiat de oras se afla ctitoria de seama a domitorului Radu cel Mare, Manastirea Govora,in timp reinoita de Constantin Brancoveanu, daruita cu o tiparnita de Matei Basarab, de unde au iesit la lumina primele scrieri in limba romana, unde Antim Ivireanul si -a tiparit opera sa, imbogatind zestrea spirituala a poporului roman.

3.2. OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE

Muzeul Satului - Bujoreni, Valcea

Program de vizitare:
. Vara (aprilie - octombrie) : zilnic 10,00 - 18,00, luni inchis
. Iarna (noiembrie - martie): zilnic 10,00 - 17,00, luni inchis

Adresa:
Comuna Bujoreni, DN7 Rm. Valcea - Sibiu, judetul Valcea, ROMANIA
Telefon: 0250 74 68 69

Viata spirituala este prezentata cu generozitate, inca de la intrarea in sat, de scoala primara, de biserica de lemn ctitorita in 1785, de troitele si crucile de pe marginea drumului. Hanul este pregatit pentru primirea oaspetilor. Gospodariile sunt in numar de 45, mobilate cu peste 8500 de piese realizate prin mijloace traditionale. Totul este prezentat evolutiv de la stana din zona montana, pana la casa din vatra satului cu una sau mai multe incaperi. Veti remarca in mod deosebit casele cu foisor din zona etnografica Horezu si gospodariile de viticultori din podgoria Dragasani.

Pe teritoriul Valcii se afla monumente de arta religioasa cum sint manastirile Cozia, Hurezi, Govora, Bistrita, Manastirea dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota, Episcopia Ramnicului, fiecare cu istoria ei, pe cat de interesanta, pe atat de tulburatoare.

Situat la 3 km de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata, pe malul drept al Oltului si la cca. 20 km nord de Rm.Valcea, ansamblul manastiresc de la Cozia, cu hramul "Sfanta Treime", la inceput a fost cunoscut sub numele de "Manastirea Nucet", abia mai tarziu primind numele de "Cozia", dupa muntele din vecinatate.

Manastirea Hurez

Hram: Sfintii Imparati Constantin si Elena
Adresa: Horezu, jud. Valcea
Stareta: Pavelina Gagea
Cazare:
- 20 de locuri, dormitoare cu 1-2 locuri
- La mansarda 3 camere cu 4 paturi
Telefon: +40.250.860071

Printre manastirile monumente istorice, care impodobesc pamantul romanesc, Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru "stilul brancovenesc".

Este asezata in partea de nord a judetului Valcea, pe drumul national DN 67 Rm.Valcea-Targu Jiu, la poalele muntilor Capatanii, strajuita de codrii, intr-un loc plin de farmec si singuratate, a carui liniste o tulbura doar cantecul huhurezilor, acele pasari de noapte care au dat, probabil, numele acestor locuri si al manastirii.

Muzeul Manastirii Hurez contine diverse piese de arta medievala, tesaturi si numeroase exemplare de documente si carti vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca manastirii intiata de Constantin Brancoveanu, care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau. Deasupra intrarii in biblioteca scrie si astazi in greceste 'Biblioteca de hrana dorita sufleteasca, aceasta casa a cartilor, iubire pre inteleapta imbelsugare, in anul 1708', scrisa de arhimandritul Ioan.

Manastirea Govora

Hram: Adormirea Maicii Domnului
Adresa: sat Govora, com. Mihaesti, jud. Valcea
Stareta: Heruvima Covaci
Cazare: 10 locuri, necesara rezervare
Telefon: +40 250 770 342

Manastire de maici, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", Manastirea Govora este amplasata la poalele dealului Cosul Mare, pe raza comunei Mihaiesti din judetul Valcea, la 6 km de Baile Govora si la 18 km de Rm. Valcea, pe fosta mosie Hinta.
Legatura rutiera cu manastirea se face pe soseaua nationala Rm.Valcea-Tg.Jiu. Pe calea ferata, manastirea se afla la 12 km de gara Govora.
Numele manastirii vine de la slavonescul "gavariti" - a vorbi, a spune, sau - izvor, murmur de izvor.Asezamantul monahal de la Govora se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul.

Manastirea Stanisoara

Hram: Sfantul Gheorghe
Adresa: Calimanesti, jud. Valcea
Staret: : Ierom. Popa Laurentiu
Telefon: +40 250 751 087

Manastire de calugari, cu hramul "Sfantul Gheorghe", manastirea Stanisoara este amplasata la poalele masivului Cozia, pe versantul sau sudic, pe teritoriul localitatii Calimanesti, judetul Valcea. Accesul se face pe valea Pausa-Stanisoara pe directia nord, plecand din halta CFR Pausa-Caciulata, la aproximativ 6 km, sau din statia CFR Turnu, pe directia est, la aproximativ 4 km.

Intregul asezamant monahal se afla intr-un cadru natural linistit, inconjurat de frumuseti naturale ispititoare. Monahii duc o viata foarte austera, slujbele se tin noaptea, iar hrana este fara carne.

Manastirea Corbii de Piatra

Aflata in comuna Corbi, pe soseaua Campulung-Domnesti, manastirea Corbii de Piatra este un ansamblu partial rupestru din secol XIV (XVI);Conform documentelor, manastirea Corbii de Piatra a fost reinfiintata in 1512 de Magdalina monahia, pe vremea domnitorului Neagoe Basarab(1512-1521).
Biserica manastirii a fost sapata in stanca. Aceasta fiind insa din gresie, exista pericolul surparii din cauza arborilor care au crescut deasupra ei si care favorizeaza infiltrarile de apa.
In rand cu biserica, sapat tot in stanca, se afla un spatiu amenajat ca un fel de tribunal in aer liber. Despre acesta exista marturii ca era folosit de Neagoe Basarab (autorul 'Invataturilor lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie') pentru a face judecata publica in cauzele care erau de competenta sa.
Biserica este deosebit de valoroasa nu numai prin felul in care a fost implantata in stanca, ci si prin pictura care o impodobeste, despre care specialistii afirma ca este in cea mai pura traditie bizantina si ca dateaza din secolul al XIV-lea.

Manastirea Curtea de Arges

De la Pitesti, pe valea Argesului, spre nord-vest, se afla Curtea de Arges, fosta cetate de scaun a Tarii Romanesti.

Dintre monumentele care au fost faurite de-a lungul veacurilor, din cite au impodobit Argesul voievodal, de buna seama ca biserica inaltata de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasa constructie de arta si arhitectura bisericeasca. Asa cum se infatiseaza in prezent, biserica este alcatuita dintr-un pronaos, contopit organic cu constructia propriu-zisa, ai carui stilpi interiori sustin o turla pe mijloc cu doua turnulette laterale care incununeaza fatada de apus a bisericii. Acestea din urma, prin podoavba lor exterioara, rasucite ca o mare impletitura din fibre groase de zidarie, la prima veedere, dau impresia ca stau sa cada unul asupra celuilalt si ca se insurubeaza in tariile cerului. Restul bisericii si altarul - cu abside care ii implinesc forma de cruce - sustin de asemenea o turla inalta, a carei imbinare cu ansamblu se face prin bolti, dind un tot arhitectonic de o zveltete inegalabila.

In fata intrarii se afla un aghismator deschis, sprijinit de patru coloane, lucrat din marmura de felurite tonuri si desene. Precum intreaga biserica, si acestea reprezinta o admirabila opera de arta. Vazut dinspre apus, aghiasmatorul cu invelitoarea de plumb si crucea aurita se proiecteaza pe cele 12 trepte care urca spre intrarea in sfintul locas si pe rama care o imbraca, asemeni unui portal aplicat. La restaurare, motivele utilizate si modul de cizelare au urmarit sa redea, cit mai apropiat de original, vechea decoratieee a constructiei lui Neagoe Basarab, decoratie in care elementele din afara fusesera armonizate de arta mesterilor locali, intr-un stil propriu. Iar cit priveste acesta arta, chiar daca au lucrat alaturi de mesteri straini, privitorului de azi ii apare clar faptul ca localnicii au izbutit nu numai sa egaleze, ci adesea sa-si impuna propria lor personalitate, realizind armonii decorative dintre cele mai originale.

Deasupra, depasind bordurile scurte ale acoperisului asezate pe mai multe rinduri paralele de cizeluri, constructia bisericii cresyte intr-o suita de volume si suprafete, pe care se inalta cele patru turle; de o rara bogatie ornamentala, ele aduna in jurul ferestrelor, asemenea unor dantele in relief, aceleasi modele prin care (ca, de altfel si in restul decoratiei acestui monument) se stravad, armonizate specific de mesterii bastinasi, o seama de elemente de arta araba si georgiana. Acoperisul turlelor, bogat impodobit, pare iesit din mina unor aurari, iar lanturile care sustin crucile sint aidoma unor mari bijuterii lucind in soare.

De asemenea, in imediata vecinatate a manastirii, susura neintrerupt izvorul basmului, pe care localnicii il numesc 'Fintina lui Manole'. Aceasta denumire porta peste timpuri povestea mesterului, care, neputind cobori de pe biserica dupa ispravirea ei, - luindu-i-se scarile -, si-ar fi facut aripi dinn sindrila si, ca un alt Icar, sarind din inaltimea sfintului locas, la temelia caruia se spune ca-si zidise propria sotie, s-ar fi prabusit in acest loc, sufletul sau preschimbindu-se in cintec limpede de izvor.

De la 'Fintina lui Manole' se vede, spre apus, fosta Bolnita a manastirii: monument istoric, despre care un document existent scrie ca 'se gasea alaturi de biserica lui Neagoe Basarab inca din 1524'.

In acest ansamblu de frumuseti naturale, arta si istorie romaneasca, biserica Manastirii Curtea de Arges se infatiseaza ca o podoaba de mare pret, fara asemanare in tara noastra.

Muzeul Municipal Curtea de Arges

Program:
- zilnic intre orele 9,00-16,00 (inclusiv sambata si duminica)
- luni - inchis
Adresa: - Str. Negru Voda Nr.2
Telefon: - 0248 / 721.446

A fost inaugurat la 29 mai 1969, pune la dispozitia publicului un patrimoniu valoros de peste 12.000 piese muzeistice (din care peste 300 fac parte din Patrimoniul National Cultural), organizat in doua expozitii de baza, care constitue in acelasi timp si doua sectii distincte, atat ca domeniu de patrimoniu : istorie si etnografie, cat si ca local de expunere.

Expozitia de baza a sectiei de etnografie si arta populara, organizata intre anii 1985-1986, este adapostita in casa ce a apartinut pictorului Dumitru Norocea si prezinta o bogata colectie de obiecte si arta populara privind ocupatiile, indeletnicirile si mestesugurule practicate de argeseni din cele mai vechi timpuri ca : olaritul cu frumoasele sale vase de ceramica, splendidele cusaturi si tesaturi argesene, costume populare, obiecte folosite la indeletnicirile casnice, cultura plantelor, pomicultura, pastoritul, vanatul, pescuitul, etc. La etajul cladirii este realizata o expozitie cu lucrari de arta plastica realizate de pictorul Dumitru Norocea si obiecte ce au apartinut acestuia in timpul vietii sale.

Expozitia de baza a sectiei de istorie este organizata, incepand cu anul 1987 intr-un local, el insusi monument istoric localizat in piateta din fata Bisericii domnesti si reda pe baza unui bogat material documentar si arheologic, episoadele cele mai importante din istoria orasului Curtea de Arges.

Expozitia permanenta de istorie, proiectata tematic si structural de colectivul muzeului, este organizata in 7 sali corespunzatoare periodizarii istoriei orasului, de la vechi la nou si expune : documente realizate in facsimil ; portretele voievozilor care au domnit in Arges, realizate in bronz ; replici dupa obiectele Domnilor de la Arges (paftale, inele, aplice, sigilii, sabii, etc), o bogata colectie de numismatica, de medalii si decoratii, un valoros material arheologic.

De o mare valoare istorica si artistica, piesele si obiectele muzeistice, etalate in vitrine corespunzator criteriilor si cerintelor muzeografiei romanesti, provin din descoperirile arheologice de pe raza orasului Curtea de Arges si imprejurimi, dar si din achizitii si donatii.

Cetatea Poenari

In cheile Argesului care si-a facut drum ferastruind peretii inalti, muntosi, pe un pinten stancos se zaresc ruinele cetatii atribuita de traditie domnitorului Vlad Tepes. Cunoscuta si sub denumirea de Cetatea Poenari - dupa numele vechi al satului Poenari - ea a fost inaltata probabil in secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu. Traditia populara leaga zidirea cetatii de numele legendarului domn Negru Voda, caruia ii sunt atribuite si cele doua semne din apropierea varfului de stanca - urme lasate parca de niste incaltari uriase. Desi neprecizat inca, locul ar putea fi, dupa parerea unor cercetatori, si vestita Posada unde s-a desfasurat in 1330 batalia dintre munteni si armatele regelui Carol Robert d'Anjou.

Cetatea avea o forma alungita, ziduri groase de 2-3 metri si 5 turnuri de aparare: patru rotunde si unul prismatic. Cu toate ca in 'Letopisetul Cantacuzinesc' se spune ca cetatea a fost ridicata din porunca lui Vlad Tepes care, voind sa pedepseasca pe boieri: 'pe toti i-a dus la Poenari si au tot lucrat la cetate pana li s-au spart hainele dupre ei', se pare ca aceasta intamplare este legata doar de refacerea sau completarea ei ulterioara.

Cetatea a devenit loc de pedeapsa si surghiun pentru 'hicleni', ca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea sa nu mai fie amintita in documente. Probabil parasita sau distrusa, ea a cazut incetul cu incetul in ruina. In prezent se afla in restaurare.

O scara de beton urca de la poalele muntelui, din sosea, pana la ruinele cetatii, de la inaltimea careia apare una dintre cele mai atragatoare privelisti: scanteind sub soare luceste ca o piatra de smarald lacul Vidraru cu barajul hidrocentralei sale, iar in ceata departarii se intrevad piscurile Fagarasului si plaiurile Iezerului si Papusii.

Barajul Vidraru

Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca inaltime, din Europa si al 15-lea baraj in arc ,in anul intrarii in exploatare (1965). Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate.
S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care aproximativ 1 milion metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, si este traversat de noua galerii orizontale interioare.
Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

Muzeul Judetean Arges

Adresa:Pitesti, Str. Horia, Closca si Crisan ;Nr. 44;

tel/fax: 0248.220.254

Muzeul Judetean Arges este institutia muzeala argeseana proeminenta care

tezaurizeaza colectii de obiecte remarcabile spre ilustrarea civilizatiei argesene si

romanesti. Inceputurile activitatii muzeale la Pitesti dateaza din anul 1928.

Din anul 1977, Muzeul Judetean Arges este prima institutie muzeala romaneasca si

Sud-Est europeana ale carei obiective si resurse sunt dedicate raspandirii

informatiilor necesare conservarii mediului.

Tezaurizeaza si conserva informatii si marturii materiale  in depozite si le valorifica prin expozitiile de baza de  ecologie si protectia mediului, istorie si arta plastica romaneasca.
Organizeaza expozitii temporare si itinerante si participa la organizarea de expozitii nationale si internationale.

Cuprinde sectiile:

-Sectia de Istorie (Armand Calinescu nr. 44, Pitesti)
-Sectia de Stiintele Naturii (Armand Calinescu nr. 44, Pitesti)
-Galeria de Arta (b-dul Republicii 33, Pitesti)
-Galeria de Arta Naiva (pasajul Victoriei, nr. 89 Pitesti)

Castru roman ce a facut parte din linia de aparare. A fost renovat complet acum cativa ani, s-a reconstituit una din cele 4 porti; exista si un mic muzeu ce cuprinde o parte din descoperirile arheologice. Vizita trebuie completata cu un tur la muzeul de Istorie din Campulung Muscel, oras situat la 5-10 km de Pescareasa.

Muzeul Satului Valcean

Program de vizitare:

-program de vara (aprilie - octombrie) : zilnic 10,00 - 18,00, luni inchis

-program de iarna (noiembrie - martie): zilnic 10,00 - 17,00, luni inchis

-Adresa : Comuna Bujoreni (drumul spre Sibiu), judetul Valcea, ROMANIA

- Telefon: 0250 / 746869

Muzeul Satului Valcean si-a conturat profilul sau tematic inca din 1974 sub forma unui sat muzeu, menit sa reconstituie pe o suprafata de 8 hectare, imaginea functionala a unei asezari rurale traditionale, cu toate institutiile sale social-culturale.

In organizarea acestui muzeu in aer liber, s-a tinut cont de cativa factori constitutivi ai unui sat adevarat - formele de relief ale zonei, vatra si hotarul lui cu toate elementele sale - in functie de care au fost amplasate gospodariile si constructiile comunitare, transferate din diferitele localitati ale judetului Valcea.

In prezent muzeul este reprezentativ prin cele patru sectoare ale sale:

1. Sectorul Gospodarie - locuinta cuprinde un numar de 42 unitati si peste 12.000 piese muzeistice, ilustrand structura gospodariei, in functie de ocupatiile traditionale: agricultura, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor sau o serie de mestesuguri si tehnici populare, urmarind in acelasi timp, diversitatea si evolutia planimetrica si volumetrica a locuintelor cu una sau mai multe incaperi.
In cadrul muzeului, se remarca in mod deosebit, casele cu foisor din zona etnografica Horezu (din comunele Maldaresti, Stoenesti, Barbatesti), gospodariile specializate in viticultura, transferate din zona Dragasani (satele Prundeni, Olteanca), in pomicultura (comunele Alunu, Tomsani, Cernisoara) ori in cresterea animalelor din zona montana (satele Boisoara, Pascoaia-Brezoi).
Alaturi de locuinte, in cadrul gospodariilor au fost transferate si o serie de constructii anexe : patule, magazii, fanare, cotete destinate depozitarii unor produse agroalimentare sau pentru cresterea unor pasari si animale.

2. Sectorul Social - cultural al "monumentelor de utilitate publica" cuprinde o scoala primara rurala de la inceputul secolului al XX-lea, din vremea lui Spiru Haret, un han de la sfarsitul secolului al XIX-lea din satul Saliste comuna Malaia, o biserica din lemn, construita la 1785 si transferata din comuna Nicolae Balcescu, un scranciob din comuna Stoenesti, iar in perspectiva acest sector va fi completat cu o primarie rurala, precum si cu alte obiective cu valoare arhitectonica.

3. Sectorul Mestesuguri - tehnici populare prezinta procedeele si tehnicile de prelucrare a unor materii prime necesare pentru faurirea unor unelte, vase si diferite obiecte de uz casnic, metodele folosite pentru prelucrarea fibrelor vegetale si animale sau tehnicile traditionale pentru obtinerea unor produse animale si vegetale.
In cadrul muzeului a fost transferate si reconstituite o serie de ateliere mestesugaresti - atelierul de olarit din centrul Vladesti (secolul XX), atelierul de dulgherie-tamplarie (secolul XX) din satul Serbanesti, comuna Salatrucel, atelierul de prelucrarea parului de capra (inceputul secolului al XX-lea), din satul Curtea, comuna Popesti, precum si un atelier de fierarie din comuna Prundeni.
Sunt de semnalat si instalatiile tehnice - morile de mana si de apa din zona etnografica Lovistea, cazanele pentru tuica din localitatile Stoenesti si Buda, piva din localitatea Costesti, cuptorul pentru uscat prune din satul Muiereasca de Sus, sau o serie de instalatii pentru obtinerea vinului (teascuri, linuri etc.), organizate in cadrul unor gospodarii de viticultori, transferate din localitatile Mitrofani, Olteanca, Prundeni, din zona podgoriei Dragasani.

4. Sectorul Constructiilor specializate - reprezentat prin cateva unitati, ilustrand pe cele din hotarul satului sau din zona montana : troite de drum, transferate din localitatile Govora-sat si Feteni, fantani de hotar, stupine de albine, o stana transferata din muntele Smeurat, un conac de vie transferat din comuna Fartatesti, foisoare de paza etc.

In final, dar nu in ultimul rand, valoroasa noastra arta populara valceana este ilustrata in muzeu, prin prezentarea ei in decorarea interioarelor locuintelor, in cadrul atelierelor mestesugaresti, prin piesele textile sau de ceramica, din lemn, metal, de iconografie si mobilier popular.

Reprezentand aceste obiecte, noi consideram ca, marile valori de patrimoniu cultural, pastrate si tezaurizate cu mare grija in acest minunat sat-muzeu, reprezinta radacinile noastre strabune si merita atentia si tot respectul generatiilor actuale.

Casa Memoriala Anton Pann

Adresa : Str. Stirbei Voda, nr. 4, Rm.Valcea

Tel/Fax: 0250 / 738026

Program de vizitare:

-program de vara (aprilie - octombrie) : zilnic 10,00 - 18,00, luni inchis

- program de iarna (noiembrie - martie): zilnic 9,00 - 17,00, luni inchis

Casa care adaposteste expozitia memoriala Anton Pann, este un monument de arhitectura urbana, construit la jumatatea secolului al XVIII-lea, avand foisor si pivnita.

Dupa victoria revolutiei in Tara Romaneasca , la 29 iulie 1848 in Parcul Zavoi din orasul Rm. Valcea, Anton Pann a participat alaturi de oficialitatile orasului, la ceremonia organizat cu prilejul "sfintirii stindardelor libertatii nationale dupa noua constitutie", cand s-a cantat pentru prima oara marsul revolutionar "Desteapta-te romane", pe versuri de Andrei Muresanu, a carui muzica o compusese, adaptand melodia cantecului "Din sanul maicii mele". Acest moment a reprezentat prima intonare a viitorului Imn de Stat al Romaniei, petrecut in gradina Zavoi a orasului Ramnic.

Casa - muzeu a fost translata pe o distanta de 37 metri, de pe amplasamentul ei initial, odata cu modernizarea si reamenajarea teritoriala. Expozitia a fost amenajata pentru a ilustra interiorul unei modeste locuinte de targ de la mijlocul secolului al XIX-lea, aici fiind prezentate piese de mobilier (divan, biblioteca, masa, scaune), obiecte decorative din cositor, alama, alpaca si portrete ale unor personalitati din epoca: printre care cel al maicii Meletina, stareta manastirii Dintr-un Lemn si tipograful Ion Popovici, care au avut legaturi cu viata si opera scriitorului.

In a doua incapere a expozitiei este prezentat un interior in care se afla mobilier pictat, specific zonei transilvanene, evidentiind legatura pe care Anton Pann a avut-o cu acest colt de tara.

In ultima incapere a muzeului sunt prezentate lucrari muzicale, culegeri de folclor, poezii si povestiri ale lui Anton Pann. (Noul Erotocrit, Sibiu, 1837, Fabule si istorioare, Bucuresti, 1841, Povestea Vorbei, Bucuresti, 1847, Nastratin Hogea, Bucuresti, 1853 etc.), scotand in valoare activitatea sa tipografica si literara.

Horezu

'Aici suntem in mijlocul judetului Valcea, podoaba mandrei Oltenii si unul dintre cele mai frumoase tinuturi ale tarii.' ('Romania pitoreasca' - Alexandru Vlahuta despre Hurez)

Dezvoltarea asezarilor horezene este legata de traseele de transhumanta, de drumurile haiducilor, care traversau zona precum si de drumul sarii care 'pornea de la Ocnele Mari, trecea prin Pietrarii de Jos si din Horezu continua catre Slatioara si ajungea la Cernesti'.

Denumirea actuala provine de la numele de 'ciuhurez', pasare asemanatoare bufnitei care populeaza padurile din jur. Numele de Hurezi a apartinut initial actualei localitati componente Romani de Jos, pe valea raului cu acelasi nume, despre care se fac mentiuni documentare in secolul XV-lea. La sfarsitul secolului al XVII-lea este mentionata documentar cifra de 100 de locuitori rumani in satul Romani de Jos.

Statiunea balneo-climaterica Calimanesti

Legenda spune ca un cioban se spovedeste calugarilor manastirii Cozia spunandu-le ca el s-a vindecat de 'metehnele trupului' scaldandu-se intr-un lac din 'campul lui Caliman'. Crede ca acest lac are 'puteri ceresti din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile ranite s-au vindecat'. Calugarii au verificat marturia ciobanului si au gasit chiar in jurul manastirii izvoare de unde 'cura piatra pucioasa'. Mesteri in a vindeca diferite 'metehne ale trupului' construiesc pe langa manastire o 'bolnita' (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin sa se trateze.

Insusi ctitorul manastirii Cozia domnitorul Mircea cel Batran a venit si s-a tratat aici la batranete. Mai tarziu va veni spre vindecare si urmasul sau Matei Basarab.

Pe la jumatatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomanda imparatului Napoleon al III-lea, care suferea de o boala a ficatului , apa actualului izvor nr. 1 de la Caciulata. Apa era imbuteliata si dusa cu postalionul la Paris.

De asemeni Franz Joseph, regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Caciulata.

Datorita faimei apelor miraculoase statiunea Calimanesti nu a mai parcurs toate etapele dezvoltarii de la catun la sat, comuna, oras, ci a trecut direct la stadiul de statiune.

Baile Govora

Baile Govora se dezvolta tarziu ca localitate urbana si statiune balneara. In anul 1876, taranul Gheorghe Ciurea sapa un put si constata ca iese apa care arde (denumire a petrolului greu, cunoscut si sub numele de pacura). De asemeni iese si apa sarata, aceasta neputand fi folosita ca apa de baut.

Sondajele ulterioare dupa petrol, scot la suprafata apa sarata, iodurata si namol sapropelic, pe care medicul militar Zorileanu o recomanda pentru tratamente reumatismale.

Se incepe exploatarea izvoarelor in anul 1879, tratamentul facandu-se un timp in copai (cazi de baie din lemn) amenajate la manastirea Govora in chilii, manastire ce se afla la circa 6 Km de locul acestora. Apa de la aceste izvoare era dusa cu sacalele( niste butoaie mari puse in care trase de animale) la manastire.

Primul stabiliment pentru tratament balnear ia fiinta in anul 1887 si avea 29 de cabine pentru bai calde.

Inaugurarea oficiala a statiunii are loc in anul 1910 odata cu darea in exploatare a hotelului Palace, care are particularitatea constructiva ca fiecare camera sa aiba cel putin o ora soare pe zi. Se spunea ca la Govora se inchiria soarele cu ora. Tot atunci se da in exploatare o baza de tratament cu cazi de baie din fonta, centrala termica pentru incalzirea apei si iarna pentru caldura.

Ulterior, paralel cu dezvoltarea statiunii se construiesc alte hoteluri si pensiuni, se dezvolta ca localitate, devenind dupa anii 1950 oras

Statiunea balneo-climaterica Ocnele Mari

Datorita apelelor clorosodice si iodurate, secondate de namolul sapropelic (formate deasupra masivului) ce reprezinta o sursa de sanatate prin proprietatile lor terapeutice, pe la 1812, s-au deschis primele stabilimente de tratament folosind apa sarata dintr-o fosta gura de ocna Balta Rosie adanca de 120 m. Aceste ape in combinatie cu namolul sapropelic trateaza reumatismul ,afectiunile ginecologice si afectiuni ale sistemului osos la copii. In prezent, statiunea continua sa functioneaza in sezonul calduros.

De multi ani, in urma numarului mare de turisti proveniti din municipiul Craiova, orasul a capatat supranumele de Marea Craiovei.

Coloana Infinitului

In anul 1934, sculptorul Constantin Brancusi a fost invitat sa ridice un monument intru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor si, cu deosebire, a rezistentei populatiei orasului Targu-Jiu, din timpul primului razboi mondial. Artistul dorise dintotdeauna 'sa faca ceva pentru tara', asa incat a acceptat bucuros comanda, socotind-o un punct culminant in cariera sa. Brancusi a avut de multe ori intentia sa ridice monumente de for public, dar - cu exceptia ansamblului de la Targu-Jiu - nici unul din proiectele sale nu s-a materializat.

Unele proiecte au fost respinse chiar de comanditarii monumentelor, incapabili sa se ridice la inaltimea conceptiei artistului. Tema 'Coloanei Infinite' l-a obsedat de mult pe sculptor, care a cioplit-o mai intai in lemn. Este o structura speciala care se deosebeste de coloanele clasice cu soclu si capitel, intrucat ea nu are nici inceput si nici sfarsit. Este alcatuita dintr-o succesiune nesfarsita de module identice (trunchiuri de piramida unite prin baza mare), cu semimodule la capete.

Brancusi a hotarat ca la Targu-Jiu o 'Coloana Infinita' de mari dimensiuni era cel mai potrivit monument pentru comemorarea eroilor cazuti in razboi. A avut sansa sa primeasca acordul neconditionat al comanditarei. Aretia Tatarescu i-a acordat deplina libertate de actiune si l-a ajutat sa obtina sprijinul financiar necesar.

Masa Tacerii

Masa Tacerii este lucrata in calcar si initial, cele 12 scaune erau mult mai apropiate de masa si dispuse doua cate doua. Lui Brancusi i s-a cerut sa ridice un monument a eroilor romani cazuti in primul razboi mondial. Aici, artistul a codificat in ansamblul sculptural, eternitatea intregului sau popor. Din punct de vedere etnologic, monumentele de la Targu-Jiu au reprezentarea cosmica a vietii umane, pornind de la nastere, simbolizata de Masa Tacerii si incheind cu trecerea in nefiinta simbolizata de Coloana Infinitului (o stilizare a stalpilor funerali din sud-estul Romaniei). Distanta dintre ele, care reprezinta timpul vietii umane este intrerupt de Poarta Tacerii, simbolul casatoriei si inceperii unui nou ciclu al vietii.Masa reprezinta masa dinaintea confruntarii cu batalia la care urmeaza sa participe combatantii. Timpul este dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara. Totul decurge in tacere.

Poarta sarutului

Poarta sarutului, construita din travertin de Banpotoc, este poarta prin care se face trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m.

3.3. OBIECTIVE TURISTICE NATURALE

Podisul Getic a suferit modificari complexe ale peisajului natural ca urmare a exploatarilor carbonifere si a termocentralelor gigant pe care le aprovizionau, datorita sondelor de extractie a hidrocarburilor, datorita despaduririlor, pasunatului excesiv, destelinirilor, datorita alunecarilor de teren etc.

Generozitatea naturii a oferit plaiurilor argesene variate forme de exprimare a frumusetii, de la splendoarea crestelor muntilor Fagaras in nord la deschiderea mareata a campiei Pitestilor si Gavanu-Burdea in sud . Toate aceste bogatii naturale, compilate cu dovezile de maretie si glorie ale inaintasilor care reusesc sa ne vorbeasca peste veacuri despre trecutul nostru, constituie un tinut mirific, cu un pitoresc aparte, si au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea lor in valoare .

Parasind soseaua si mergand pe Valea Dambovicioarei, cale de 4 km, vom intalni Cheile Dambovicioarei si pestera cu acelasi nume, iar in apropiere compexul turistic Brusturet . Zona este bogata in fenomene carstice (pesteri, chei, izbucuri) si constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului .

In nordul judetului Arges, la o altitudine de 628 metri, de o parte si de alta a raului Valsan este situata statiunea Bradet, la 60 km de Pitesti, 27 km de Curtea de Arges si 40 km  de Campulung . Asezata in partea de nord a comunei Bradulet, la rasarit se ridica padurea de fag Branistea . Inspre miazanoapte se ridica stancile Budurului si privelistea de pe Coasta Frumoasa care duc spre satele Gruiu si Nucsoara . Mergand pe raul Valsan, spre izvor, intri in depresiunea numita Poeni si apoi la asezarea Gura Dobroneagului unde au fost captate apele Valsanului si indreptate pe sub munte catre Arges . Pretutindeni te inconjoara paduri de fag, mesteacan, plop si frasin printre care isi fac loc livezile de pruni si meri intregind frumusetea peisajului, in murmurul vailor Dosciorului, a Sesului si a Iuliei care isi duc apele in Valsan .

Pestera Muierilor

Pestera Muierilor, spendid monument al naturii, este situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judetul Gorj.

O ramificatie asfaltata de 7 km pornind in stanga soselei ce leaga orasul Targu Jiu de Ramnicu Valcea porneste din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier, asezata la intrarea in cheile raului Galbenul.

Traversand calcarele jurasice-neocomiene amintitul rau a creat pe versantul drept al cheii cel mai vizitat obiectiv speologic din Romania. Intre miile de pesteri ale Carpatilor putine au un trecut atat de bogat in intamplari ca Pestera Muierilor de la Baia de Fier.

Numele de Pestera Muierilor, asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bantuite de razboaie pe cand barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori.

Galeriile rezultate ca urmare a carstificarii calcarelor datorita apei infiltrate din raul Galbenul, de-a lungul liniei de fractura NNV spre SSE insumeaza o lungime de aproximativ 3600 m si sunt dispuse 4 niveluri de carstificare. Nivelul inferior subimpartit in doua sectoare: nordic (1500 m) si sudic (880 m) prezinta importanta stiintifica, constituind rezervatia speologica si fiind inaccesibil turistilor.

Etajul superior situat la 40 m altitudine fata de talvegul vaii se compune dintr-o galerie orizontala lunga de 573 m, electrificata si amenajata pentru vizitare, care traverseaza banda de calcare pe toata latimea ei si la care se adauga pana la lungimea de 1228 m o retea de diverticule, greu accesibile.

Patrunzand prin gura nordica de acces ajungem dupa aproape 20 m intr-o zona in care abunda stalactite care captusesc plafonul alcatuind sub lucirea reflectoarelor o masa compacta de turturi. Sub tavanul impodobit se ridica majestuoasa o formatiune stalagmitica ale carei reliefuri par veritabile tuburi de orga.

La cativa metri de aceste formatiuni se deschide in peretele vestic un culoar ce poate conduce cu foarte mare dificultate chiar pasii specialistilor spre ceea ce acestia au denumit Sectorul nordic al nivelului inferior.

Urmarind galeria principala prin care lumina becurilor profileaza in contra-lumina un sanctuar la pasii nostri se ridica din podea o formatiune prin care precipitarea milenara a calcitei a dat o forma asemanatoare unei cupole gotice ce a primit denumirea de Domul mic. In stanga sub feeria proiectata a reflectoarelor apare ceea ce vizitatorii au numit Sala Altarului. Extaziat de arcadele sustinute de coloanele ce imbina plafonul ridicat cu podeaua vizitatorul isi denumeste chiar fara o sugerare formatiunile; Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare. Imaginea unui sacrificiu practicat de homo sapiens asa cum l-a practicat in mileniile trecute este revitalizata de imaginea Stancii insangerate in care scurgerile de oxid de fier au dat dantelariei o finete inegalabila. Mai sus o colonie de lilieci penduleaza in Cupola de 17 m inaltime emitand un sunet asemenea unui clopotel de argint, sunet care e ritmat de picaturile de apa. Spre est, dupa numerosi bolovani, se strecoara o raza de soare ce patrunde prin gura estica a pesterii, gura ce se deschide in versantul abrupt al Cheilor Galbenului.

Revenind la galeria princpala electrificata ce se continua spre sud castigam spectaculozitatea oferita de varietatea coloanelor stalagmitice care atinse cu un corp dur emit sunete asemanatoare unei orgi electronice. La cativa metri, intr-o sala inalta si larga se afla reconstituit scheletul unui Ursus spelaeus din dinastia imparatilor acestei pesteri in epoca paleolitica. La cativa pasi podeaua este presarata cu numeroase bazinete uneori pline cu apa, mai ales primavara. Aceasta zona poarta numele de Bazinele Mari. Plafonul coboara din ce in ce mai amenintator, sub un metru, deasupra podelei, incat lumina becurilorr profileaza o lume ireala de umbre, o lume de basme. Apoi, ca pentru un respiro, o scurgere parietala a imortalizat valurile inspumate ale unei Cascade impietrite in calcita alba cu adancituri cenusii.

La cativa zeci de metri intr-o sala spatioasa o formatiune stalagmitica imbracata parca in mantie orientala cu fes pe cap aminteste de Turcul, care a imprumutat numele sau acestei sali - Sala Turcului. Aici stalagmite uriase, cruste parietale, domuri, concretiuni de tavan iau forme ciudate motiv pentru care au fost numite: Cadana, Mos Craciun, Dropia, Domul Mare, Uliul Ranit etc.

Pe o deviatie in stanga, pasind cu atentie Dantela de Piatra si urcand scara metalica ce patrunde in Sala Minunilor cu o bolta ridicata ce ascunde o infinitate de forme, marimi, nuante de precipitare a calcitei. Abundenta si varietatea coloanelor, multitudinea figurilor ciudate finalizate de procesul precipitatiei implica spectatorul intr-o lume ireala. Fascinat de arhitectura ireala din aceasta sala spectatorul se intoarce in Sala Turcului de unde se strecoara prin Poarta, locul unde plafonul coboara din nou la 80 cm deasupra podelei, si ajunge in Sala cu Guano, cu o retea de galerii ce serveste ca loc de refugiu pentru fauna cavernicola.

Coloniile de lilieci adauga plafonului cenusiu al pesterii numeroase pete negre. In afara de speciile de lilieci - Myotis sp. Miniopterus sp. si Rhinolophus sp. - fauna cavernicola a acestei pesteri se compune din miriapode, pseudoscorpioni, paianjeni si numeroase alte nevertebrate inferioare.

Depasind Sala cu Guano, urmeaza un culoar de peste 15 m, unde plafonul pesterii coboara din nou pana la aproape un metru si este zugravit cu un strat de calcita-apatit, fapt pentru care a primit numele de Plafonul de Argint. Urmeaza Sala Boltilor, unde plafonul este ridicat mult si se sprijina pe arcade semicilindrice. In dreapta acestei sali se afla gura de acces la nivelul inferior sudic, pe care nu-l vom vizita decat imaginar deoarece el constituie o rezervatie stiintifica.

Deci imaginar vom cobori pe scarile metalice pana la nivelul unde fostul rau a ingramadit haotic omoplati, mandibule, vertebre, cranii. Aceasta galerie a fost numita Galeria Ursilor, deoarece cele mai multe resturi scheletice gasite in ea au fost de Ursus spelaeus. In cimitirul acesta de necuvantatoare preistorice s-au identificat si resturi scheletice de hiene, lei, vulpi, capre salbatice, lupi, mistreti pazite parca de stalactitele si coloanele insurubate in bolta, de stalagmitele crescute pe acest pat de oase ce par ca niste lumanari zamislite de apa pentru privegherea faunei disparute. Ajunsi la picioarele scarii metalice ne strecuram printr-o galerie ingusta ca apoi sa ne ridicam in picioare si sa admiram Valul Muierii, o galerie de calcita cu falduri fara egal, care este preludiul frumusetilor naturale din Sala Perlelor. Apoi tavanul coboara mult, chiar sub 50 cm si ascunde gururi mici, pline cu apa, si numeroase 'perle' presarate pe un pat imaculat de calcita.

Ajungand la ultima scara metalica ne abatem lateral in Sala Musteriana, unde arheologii si paleontologii au scos la lumina zilei numeroase obiecte de cultura, dovezi permanente a omului aici cu multe mii de ani inaintea erei noastre.

Valea Sohodolului

Valea Sohodolului este usor de strabatut, cu masina. Privelistile care se astern in fata ochilor pot concura cu cele de peste ocean. Este natura salbatica la ea acasa, cu peretii de stanca uriasi, de-o parte si de cealalta a drumului, cu deschideri care te indeamna sa intri inauntrul lor si sa admiri paraiele care si-au facut loc printre ele si in care se pot oglindi chipurile care au cutezat sa paseasca spre frumoasa lor imparatie. Patrunzi cu sfiala, sa nu starnesti vreun spirit cuibarit pe acolo sau vreun stapan ce si-a revendicat domeniul si vrea sa-l pastreze departe de ochii prea indrazneti ai drumetului fermecat. Cascadele colorate au o stralucire aparte si te indeamna sa te apropii. Si privesti iar acesti pereti imensi de stanca, abrubti si pasii te poarta spre prima lectie practica de alpinism. Acestea sunt Cheile Sohodolului, locurile preferate ale alpinistilor amatori. Iar bolta cereasca cu soarele-i stralucitor pare obosita de efortul sau de a oferi cat mai multa lumina plantelor care au prins viata pe aceste creste. Si te opresti, ridici ochii si te minunezi de maretia acestora, te bucuri ca exista si pretuiesti aceasta clipa in care te-ai contopit cu natura adevarata, la tine acasa.

Prin pozitia sa geografica, judetul Gorj este  in intregime o zona turistica presarata cu locuri  pitoresti, munti impaduriti, pante stancoase, pesteri si minunate monumente ale naturii, cum ar fi: rezervatia speologica de la Closani, pasul Jiului,  cheile Oltetului, cheile Sohodolului, Pestera Muierilor, Pestera Polovragi.

Zacamantul de sare de la Ocnele Mari este cunoscut din antichitate. El se prezinta sub forma unui masiv lung de 7 km si cu o dezvoltare maxima in zona Ocnele Mari - Ocnita, unde are o grosime de cca 600m.

Cheile Oltetului

Cheile Oltetului, cu peretii lor paraleli, distantati la 3-4 m in partea inferioara si la 10-20 m in partea superioara, permit in cantitatea redusa de lumina, urmarirea mai multor niveluri de eroziune, in lungimea carora pot fi observate numeroase guri de pestera, in cea mai mare parte inaccesibile.

Zona Cheilor Oltetului prezinta deosebit interes si din punct de vedere floristic si peisagistic.

Pe putinul sol format intre stancile calcaroase vegeteaza fagul, artarul, carpenul, ulmul, alunul, sangerul, carpinita etc. Aici exista peste 300 de specii de plante caracteristice terenurilor calcaroase: unghia ciutei, strejnicul, ruginita, cornutul de Banat, garofita, mixandra de munte, stelita vinata, etc. In acest cadru generos mai putem adauga existenta unei paduri seculare de castan comestibil si poiana cu narcise - la circa 4 km sud de Cheile Oltetului. Pasarile au aici doi reprezentanti mai de seama: lastunul de stanca si fluturasul de stanca - specii foarte rare in tara noastra.

Cheile Oltetului te loveste, la propriu, splendoarea peisajului. Peretii de stanca, ce te inconjoara, par niste schwaitzere uriase, din cauza zecilor de grote care-i 'ciuruie'. Pe partea stanga a pasului curge cristalin si, totusi, zgomotos, Oltetul. Acesta este un rau de munte care, nu se stie pentru cat timp inca, mai este habitatul a cateva sute de pastravi. Va dau un sfat: nu incercati sa prindeti vreun peste, caci s-ar putea sa luati o amenda destul de usturatoare sau chiar un drob de sare in partea posterioara a corpului (padurarii detin pusti cu proiectile de sare). La orele diminetii ai in fata ochilor un spectacol nemaivazut. Pastravii inoata amonte, sarind peste micile cascade formate de pietrele din rau.

Pestera Polovragi

Pestera Polovragi, un superb monument al naturii, ce poate fi vizitata in toate anotimpurile, fiind elctrificata si cu acces la drumurile modernizate, porneste din versantul sudic al Muntilor Capataniei,strabatand masivul pana spre Transilvania. Fiind una dintre cele mai lungi pesteri din Romania, explorarea ei nu a fost inca finalizata. Galeriile fosile sau active formeaza un adevarat labirint, atractiv atat pentru simplul vizitator cat si pentru speologul experimentat. O legenda spune ca ca in aceasta pestera a trait Zamolxe, zeul dacilor, si ca picaturile de apa ce cad de pe varfurile stalactitelor sunt lacrimile acestuia dupa cucerirea Daciei de catre romani.Pestera este electrificata, are un circuit vizitabil accesibil tuturor, este deschisa tot timpul anului si este deservita de ghizi. In galeriile active se poate practica in conditii foarte bune explorarea.

Cea mai mare si cea mai interesanta dintre pesterile vaii Oltetului este 'Pestera lui Pahomie' de la Polovragi, un vechi meandru subteran al Oltetului, sapat in versantul stang al cheilor la 20 m fata de talveg si la 200 m de la intrarea in chei.

Este o pestera lunga de peste 9000 m avand galeria principala in cea mai mare parte orizontala din care se desprind mai multe culoare laterale in parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare. Primul sector incepe de la fosta resurgenta si pana la Culoarul Stalpului si incepe cu doua culoare laterale mici, mai important fiind cel din dreapta numit 'Culoarul liliecilor'. Galeria, electrificata, continua cu inaltimi de 2-8 m si latimi in jur de 10 m. Sunt frecvente prabusirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se deschid culoare secundare mici, dar destul de impodobite cu calcita.

Sectorul Ogiva, delimitat de Culoarul Stalpului si Culoarul Sufocat, incepe la aproximativ 400 m de la intrare. Pe parcursul lui se mentine aceeasi latime, insa inaltimea variaza intre 0,5 si 2 m. Gradul de concretionare se reduce, plafonul corespunzand unei suprafete de strat. Ultimul sector de la Culoarul Sufocat si capatul nordic al galeriei continua pestera pana la un sorb colmatat. Aici inaltimea si latimea se reduc, iar formatiunile stalagmitice sunt mai numeroase spre extremitatile sectorului. Pestera Polovragi este relativ calda, umeda, lipsita de curenti de aer. Biospeologic, pestera este putin interesanta, avand o fauna saraca si o singura specie troglobionta: Trachysphera spelaea. Pestera prezinta deosebit interes din punct de vedere geomorfologic si peisagistic.

CAP. 4

ELABORAREA PROGRAMULUI TURISTIC

4.1. PROGRAMUL TURISTIC

Programul turistic dureaza 7 zile si se adreseaza unui grup de turisti format din 20 persoane cu varste cuprinse intre 18-50 ani.

Plecarea se face la ora 8.00 a.m. din Autogara Focsani in data de 10.06.2008

Sosirea se face la ora 8.00 p.m in Autogara Focsani in 17.06.2008

Pentru desfasurarea fara probleme a programului se necesita echipament:

-de munte:ghete(adidas),trening-pt.vizitele la pesteri si chei

-de plaja:costum de baie-pt.vizite la statiunile balneare

Pentru hartile folosite ghid de traseu vezi ANEXA 2

TRASEUL : FOCSANI-BUZAU-PLOIESTI-TARGOVISTE-CAMPULUNG- PITESTI-CURTEA DE ARGES- RAMNICU VALCEA-HOREZU-POLOVRAGI-GOVORA-CALIMANESTI-TARGU JIU -RAMNICU VALCEA-PITESTI-CAMPULUNG-FOCSANI

ZIUA 1

RUTA: FOCSANI-BUZAU-PLOIESTI-TARGOVISTE-CAMPULUNG

TOTAL KM. DE PARCURS: 286 KM

Preluare turisti de la la ora 8.00 a.m din Autogara Focsani

Se viziteaza:

Manastirea "Negru Voda"

Expozitia de Istorie a Culturii Namaesti

Muzeul si Rezervatia Arheologica de la Castrul Roman Jidava

Pranz:Restaurant "Anomis" Campulung Muscel

Muzeul de etnografie si arta populara

Muzeul Municipal Campulung

Cina + cazare :Complex Turistic "Anomis" Campulung Muscel

ZIUA 2

RUTA: CAMPULUNG-PITESTI-CURTEA DE ARGES

TOTAL KM. DE PARCURS: 128 KM

Micul dejun,preluare turisti de la Complex Turistic "Anomis" Campulung Muscel

Se viziteaza:

Manastirea Corbii De Piatra

Simfonia Lalelelor

Galeria de Arta

Muzeul Judetean Arges

Pranz: Restaurant "Magic"-Pitesti

Manastirea Curtea de Arges

Muzeul Municipal Curtea de Arges

Barajul Vidraru

Plimbare pe lac cu hidrobicicleta sau barca.

Cina + cazare: Hotel "Confarg"-Curtea de Arges

ZIUA 3

RUTA: CURTEA DE ARGES-RAMNICU VALCEA

TOTAL KM. DE PARCURS: 106 KM

Micul dejun,preluare turisti de la Hotel "Confarg"-Curtea de Arges

Se face turul orasului Ramnicu Valcea

Se viziteaza:

Casa Memoriala "Anton Pann"

Complexul Muzeistic "Gheorghe Magheru"

Muzeul de Arta - Ramnicu Valcea

Pranz: Restaurant "Alutus" -Ramnicu Valcea

Complexul Cheile - Bistritei

Cina + cazare: Hotel "Alutus" -Ramnicu Valcea

ZIUA 4

RUTA: RAMNICU VALCEA-HOREZU-POLOVRAGI

TOTAL KM. DE PARCURS: 61 KM

Micul dejun,preluare turisti de la Hotel "Alutus" -Ramnicu Valcea

Se face turul orasului Horezu

Se viziteaza:

Manastirea Horezu

Muzeu de arta al manastirii Horezu

Muzeul Trovantilor

Pranz :Pensiunea Taco Horezu 

Centrul de ceramica de Horezu

Complexul Muzeal Maldaresti

Casa Memoriala I. G. Duca

Cheile Oltetului

Pestera Polovragi

Cina + cazare: Pensiunea Taco Horezu 

ZIUA 5

RUTA: RAMNICU VALCEA-GOVORA-CALIMANESTI

TOTAL KM. DE PARCURS: 36 KM

Micul dejun,preluare turisti de la Pensiunea "Taco"-Horezu

Se viziteaza :

Complexul balnear Baile Govora

Manastirea Govora

Pranz: Hotel "Alutus"-Govora

Manastirea Cozia

Muzeul Manastirii Cozia

Sihastria de la Turnu

Cina +cazare: Cina + cazare: Hotel "Alutus" -Ramnicu Valcea

ZIUA 6

RUTA: RAMNICU VALCEA-TARGU JIU

TOTAL KM. DE PARCURS:130 KM

Micul dejun,preluare turisti de la Hotel "Alutus" -Ramnicu Valcea

Se viziteaza:

Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu

Aleea Scaunelor- Targu Jiu

Coloana recunostintei fara de sfarsit - Coloana infinitului - Targu Jiu

Masa tacerii - Targu Jiu

Poarta sarutului -Targu Jiu

Pranz:Restaurant "Europa"-Targu Jiu

Pestera Muierilor

Manastirile Tismana

Cheile Sohodolului

Cina + Cazare:Hotel "Europa"-Targu Jiu

ZIUA 7

RUTA: TARGU JIU-RAMNICU VALCEA-PITESTI-CAMPULUNG-FOCSANI

TOTAL KM. DE PARCURS:464 KM

Micul dejun,preluare turisti de la Hotel "Europa"-Targu Jiu

Se viziteaza:

Muzeul de Arta

Muzeul Judetean

Se face turul orasului Targu Jiu.

Se reia traseul de intoarcere: Targu Jiu-Ramnicu Valcea-Pitesti-Campulung-Focsani

Popas pranz: Restaurant "Magic"-Pitesti

Sosirea in Autogara Focsani la ora 8.00 p.m.

4.2. CIRCULATIA TURISTICA IN CADRUL UNITATILOR DE CAZARE

In luna mai 2008, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, sosirile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au inregistrat o crestere cu 5,7 %, iar innoptarile o crestere cu 4,5 %.

Comparativ cu luna mai 2007, in luna mai 2008 sosirile vizitatorilor straini la punctele de frontiera de intrare in tara au crescut cu 26,6 %.

In perioada 1.I - 31.V.2008, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent, sosirile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au crescut cu 4,6 %, iar innoptarile au crescut cu 1,2 %.

Sosirile inregistrate in structurile de primire turistica in luna mai 2008 au insumat 616,3 mii turisti, in crestere cu 5,7% fata de cele din luna mai 2007.

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in luna mai 2008 a fost de 35,3% pe total structuri de cazare turistica, in crestere cu 2,2 puncte procentuale fata de luna mai 2007.

Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare in luna mai 2008 au fost la hanuri (46,6%) si hoteluri (42,5%).

Sosiri si innoptari in structurile de primire turistica

SOSIRI

INOPTARI

Mai

mii turisti

Mai

mii turisti

Mai

fata de

mai

Mai

mii turisti

Mai

mii turisti

Mai

fata de

mai

Total

Turisti romani

Turisti straini

-Sursa: institutul National de Statistica-

Sosirile vizitatorilor straini in Romania la punctele de frontiera au fost in luna mai 2008 de 793,6 mii, in crestere cu 26,6% fata de luna mai 2007. Majoritatea vizitatorilor straini provine din tari situate in Europa (94,0%). Din totalul sosirilor vizitatorilor straini in Romania, 64,1% provin din statele Uniunii Europene. Cele mai multe sosiri din statele UE provin din: Ungaria (39,1%), Bulgaria (20,2%), Germania (9,9%) si Italia (7,2%).

Innoptarile inregistrate in structurile de primire turistica in luna mai 2008 au insumat 1644,7 mii turisti,in crestere cu 4,5% fata de cele din luna mai 2007.

Innoptarile turistilor romani in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare au reprezentat in luna mai 2008 79,1% din numarul total de innoptari, in timp ce turistii straini au reprezentat 20,9%, ponderi aproximativ egale cu cele din luna mai 2007.

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in luna mai 2008 a fost de 35,3% pe total structuri de cazare turistica, in crestere cu 2,2 puncte procentuale fata de luna mai 2007.Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare in luna mai 2008 au fost la hanuri (46,6%) si hoteluri (42,5%)

-Activitatea turistica din Romania, in profil teritorial

la nivelul judetelor analizate:Valcea,Gorj,Arges-

Judetul

Valcea

Anii

Capacitate de cazare existenta

(locuri)

Capacitate de cazare in functiune

(mii locuri-zile)

Sosiri

(mii)

Innoptari

(mii)

Indicii de utilizare
neta a capacitatii
in functiune (%)

-Sursa:Anuarul statistic al Romaniei-

Judetul

Gorj

Anii

Capacitate de cazare existenta

(locuri)

Capacitate de cazare in functiune

(mii locuri-zile)

Sosiri

(mii)

Innoptari

(mii)

Indicii de utilizare
neta a capacitatii
in functiune (%)

-Sursa:Anuarul statistic al Romaniei-

Judetul

Arges

Anii

Capacitate de cazare existenta

(locuri)

Capacitate de cazare in functiune

(mii locuri-zile)

Sosiri

(mii)

Innoptari

(mii)

Indicii de utilizare
neta a capacitatii
in functiune (%)

4710

4837

4848

-Sursa:Anuarul statistic al Romaniei-

Principalii indicatori prin intermediul carora este caracterizata activitatea turistica din Romania, in profil teritorial, la nivelul regiunii de sud -vestul tarii:

● capacitatea de cazare turistica existenta;

● capacitatea de cazare turistica in functiune;

● numarul de sosiri (turisti cazati);

● numarul de innoptari;

● indicii de utilizare neta a capacitatii de cazare in functiune;

● numarul de unitati de cazare turistica (total).

In urma analizarii evolutiei acestor indicatori la nivel regional si national au rezultat urmatoarele concluzii:

a) Capacitatea de cazare turistica existenta si disponibila in cadrul celor trei regiuni a avut o tendinta de scadere relativ continua, de la un an la altul, cu mici exceptii.

In regiunea Sud-Vest, capacitatea de cazare turistica existenta a fost in 2005 de 26376 locuri, atingand in 2007 un numar de 26640 locuri, ceea ce reprezinta o crestere fata de 2005 cu 42,7%, 1% din aceasta crestere echivaland cu aproximativ 264 locuri.

Media anuala a ofertei, exprimata prin numarul real de locuri de cazare, in cazul regiunii Sud-Vest, a fost de 17460,8 locuri, valoare ce se situeaza aproape de nivelul mediei pe tara, inregistrand o crestere medie absoluta de 866,5 locuri/an, ceea ce echivaleaza cu o reducere de 4,19%.

Analizand obiectivele turistice ale acestei regiuni, se constata in judetul Gorj aici exista un turism religios la manastirea Polovraci, precum si o rezervatie naturala - padurea de liliac, iar in orasul Targu-Jiu se afla sculpturile lui Brancusi - Poarta Sarutului, Masa Tacerii si Coloana Infinitului; judetul Valcea este un judet cu profil turistic balnear si de tratament - statiunile Olanesti, Calimanesti, Caciulata, Govora si Ocnele Mari, un turism religios - manastirile Curtea de Arges, Horezu si Cozia, rezervatia de flora si fauna de la Cozia, care a fost declarata parc national

b) Capacitatea de cazare turistica in functiune a inregistrat dupa 2005 o evolutie ascendenta, la nivelul catorva regiuni ale tarii, aceasta putand fi pusa pe seama tarifelor practicate, aflate in neconcordanta cu calitatea serviciilor turistice prestate.

Capacitatea de cazare turistica in functiune influenteaza circulatia turistica si eficienta activitatii desfasurate In regiunea Sud-Vest, nivelul mediu al ofertei reale a fost de 4451,9 mii locuri-zile, valoare ce se situeaza aproape nivelul mediei pe tara.

c) Analizand numarul de turisti cazati se observa ca acesta a inregistrat scaderi succesive pe intreaga perioada analizata in cazul tuturor regiunilor tarii, cu mici exceptii.. In regiunea Sud-Vest, media anuala a numarului de turisti cazati a fost de 505,2 mii persoane, valoare ce se situeaza la nivelul mediei pe tara, care a fost insotita de o crestere medie absoluta de 53,9 mii persoane si relativa de 8,47%. In valoare absoluta, 1% din ritmul de crestere al acestei regiuni echivaleaza cu 10,2 mii turisti.

4.3. GESTIUNEA RESURSELOR MATERIALE SI FINANCIARE

=ANALIZA DE PRET=

Date de

plecare

Pret/persoana

Nota

-Transport microbuz 30 E

-6 Nopti cazare Hotel 3*** x 35 E=210E

-7 Pranzuri x 5E=35E

-6 Cine x 2 E=12E

-Comision agentie 25%=64E

-Taxa turism 3%=8E

-TVA 19%=61E

Total: 367 E/persoana

Adica: 13248 ron/persoana

- Grup de 20 persoane

- Varste cuprinse intre 18 si 50 ani

- Data limita inscriere cu 20 de zile inaintea plecarii

- Plata se poate efectua in Euro sau Lei la cursul BNR + 2% comision risc valutar

Cheltuieli totale cu serviciile

- Transport : 30 x 20 =600E =     21660 ron

- Cazare Hotel 3*** : 210 x 20 = 4200 E = 151620 ron

- Pranz: 35 x 20 = 700E = 25270 ron

- Cina:12 x 20 =240E = 8664 ron

-taxa turism :8E x 20 = 160 E= 976 ron

-TVA :61E x 20 =1220 E= 44042 ron

TOTAL cheltuieli : 5900E =    212990 RON

CURS: 1E =36,1 ron

Pretul include

Pretul nu include

- Transport microbuz

Nopti cazare in regim hotelier 3*** in camere single

- 6 Mic dejunuri

- 6 Cine

- Excursiile si vizitele incluse in programul turistic

-Bilete de intrare la obiectivele turistice

- Programele optionale

4.4. ANALIZA EFICIENTEI PROGRAMULUI TURISTIC

Analiza programului turistic o vom face cu ajutorul Analizei SWOT,analizand punctele slabe-punctele forte,respectiv avantajele si riscurile acestui program.

Punctele slabe

. Promovarea insuficienta a potentialului turistic al zonei Podisului Getic , cauzata si de lipsa unor Centre de informare turistica ;

. Slaba informare, motivatia insuficienta si lipsa de incredere a populatiei (in special in mediul rural) cu privire la valorificarea potentialului turistic si la creditele pentru investitii in turism de care ar putea beneficia;

. Lipsa mijloacelor financiare si investitiile mici realizate in turism, lipsa unui mecanism durabil de finantare pe termen lung (exista oportunitati de garantare a finantarii din fonduri proprii, cum ar fi impozitul perceput de Consiliul local pe locul de cazare);

. Lipsa de autostrazi reduce mult numarul de turisti straini, care prefera alte trasee mai accesibile in Romania;

. Infrastructura deficitara, calitatea slaba a drumurilor (drumuri inadecvate si prost intretinute), lipsa unor cai de acces, parcarile insuficiente pentru autocare si pentru masini mici descurajeaza turistii potentiali;

. Lipsa unor indicatoare rutiere si a unor semne de directionare in cel putin o limba de circulatie internationala;

. Insuficienta valorificare a bazei materiale si a logisticii ;

. Numarul mic de hoteluri de conditii superioare;

. Calitatea redusa a serviciilor si standardelor in Romania (atitudinea personalului angajat) face ca turistii sa se orienteze spre alte destinatii unde, la preturi comparabile, beneficiaza de servicii superioare.

Punctele tari

Statiuni balneo-climaterice de traditie-Govora,Calimanesti,Olanesti

Teritoriu de tranzit spre zonele alpine,ideale pentru turism sportiv de iarna si de vara

Zone cu complexitate mare de resurse naturale

Centre turistice cu traditie-Targu Jiu

Natura neatinsa si nepoluata

Numeroase biserici si manastiri cu vechime renumita-Curtea de Arges,Horezu

Capital natural de valoare deosebita din punct de vedere al biodiversitatii ,peisajului,resurselor de apa

Existenta caselor construite in stil traditional

Oportunitati

Valorificarea superioara a potentialului turistic al zonei, reamenajarea zonelor de agrement, reprezinta oportunitati care pot fi exploatate de factorii interesati de dezvoltarea turismului local.

Deschiderea unor orase(Targu Jiu) ca pol de integrare europeana ofera oportunitati suplimentare de dezvoltare , inclusiv in sectorul turistic, de finantare si de atragere a investitorilor si a turistilor;

Avantajele climatice ofera posibilitati de a atrage turisti in toate anotimpurile;

Folosirea de fonduri europene in dezvoltarea potentialului turistic al zonei .

Riscuri

Imaginea nefavorabila a Romaniei in strainatate, prejudecatile care inca mai persista;

Exodul fortei de munca si fluctuatia personalului;

Utilizarea ineficienta a unor fonduri destinate dezvoltarii turismului local;

Costul ridicat al investitiei;

Starea precara a drumurilor;

Folosirea in prea mica masura a potentialului turistic,

Implicarea redusa a agentilor de turism in promovarea potentialului turistic,

Colaborarea defectuoasa a factorilor implicati in fenomenul turistic,

Incapacitatea de a implica intreg sectorul turistic in sprijinul unui program de marketing turistic care vizeaza intreaga comunitate,

Incapacitatea de a demara un proces masiv de ridicare a standardelor de cazare, necesar pentru a putea concura cu succes pe piata internationala.

4.5. INSTRUMENTE SI MODALITATI DE DECONTARE

CECUL DE CALATORIE Mecanismul platii cecurilor de calatorie se particularizeaza prin faptul ca beneficiarul lor achita bancii sau institutiei de la care le cumpara si poate cere plata lor la prezentare oricarei banci din lume ce cumpara astfel de cecuri. Bancile care cumpara cecuri de calatorie le achita imediat, iar suma platita si-o recupereaza reminand cecurile bancii de la care le-au cumparat beneficiarii initiali.
Dintre toate tipurile de cec, cecurile de calatorie au cunoscut cea mai mare diversificare. Astfel, cecurile de calatorie au incepui sa fie tiparite si vandute clientilor lor nu numai de banci, ci si de companii de transport, de turism ctc. Aceasta diversificare a cecurilor de calatorie si crederea, in acelasi timp, a fraudelor legate de circulatia lor, au condus la preocuparea privind uniformizarea acestora. Cu ocazia Conferintei Internationale pentru Rationalizarea Operatiunilor Interbancare (Bruxelles, 1961) s-a conveni un model tipic cec de voiaj pe care asociatiile profesionale din 15 state europene l-au adoptat.
O categorie specifica a cecurilor de calatorie, tipizate cu un grad de securitale ridicat, suni Eurocecurile. La sistemul Eurocec au aderat majoritatea tarilor europene din Bazinul Mediteranean. Eurocecurile sunt cecuri cu limita de suma, (iar cure nu au valoare imprimata (tiparita) pe ele. Eurocecurile sunt vandute de banci clientilor lor (care au conturi deschise la ele), sub forma unor carnete de cecuri in alb. Beneficiarii completeaza Eurocecurile, acestea fiind trase asupra disponibilului din contul lor deschis la banca mentionata pe formularul Eurocecului
Eurocecurile se particularizeaza prin aceea ca, odata cu eliberarea carnetului de cecuri, banca da clientului si o carte de: garantie. Cartea de garantie {sub forma unei carti de vizita) cuprinde anumite elemente care, pe de o parte, asigura bancii platitoare incasarea certa a banilor de la banca emitenta, iar pe de alta parte. constituie o protectie impotriva furturilor, falsificarilor. Eurocecurile nu sunt achitate fara prezentarea de catre beneficiar si a cartii de garantie. Lntre elementele inscrise in cartea de garantie si pe Eurocec trebuie sa existe o identitate absoluta, verificata de lucratorul de la ghiseul la care plateste si confruntata cu pasaportul beneficiarului. Moneda si limita superioara a sumei ce poi fi completate pe un Eurocec variaza de la tara la (ara, alat in functie de tara in care se afla banca trasa, cat si de tara in care se efectueaza plata Eurocecului. Aceste instructiuni sunt transmise de banca ce guverneaza si sistemul Eurocec tuturor bancilor din Europa care primesc spre achitare liurocecuri.

VOUCHERUL este acel act prin care turistul dovedeste ca a platit niste servicii turistice, cazare, excursii sau mancare. Desi nu este obligatoriu la noi in tara, in anumite tari ale UE e indispensabil si vorbim de tari precum Spania sau Italia, unde acest voucher ti se solicita la intrarea in tara. Oamenii care circula mai des si care au fost intorsi din drum tocmai pentru ca nu aveau aceste vouchere nu mai risca a doua oara.
Agentii de turism sustin ca la spanioli, de exemplu, daca faci dovada ca ai invitatie, organele de control nu iti mai cer voucher. Oricum, fiecare turist este intrebat la intrarea in aeroport care este scopul vizitei. Dincolo de toate aceste formalitati, avantajele pe care le asigura procurarea unui voucher sunt certe. Agentii de turism din Constanta sustin ca preturile difera, in functie de complexitatea serviciilor.
Costul unui voucher poate porni de la 50 euro, dar un astfel de act poate ajunge si la 300 de euro, in functie de destinatia aleasa si serviciile pe care le doresti. Pe tichetul respectiv apare numele turistului, tara unde isi va petrece sejurul, hotelul la care va fi cazat, numarul de rezervare, de confirmare.

CHITANTA

In activitatea lor, contribuabilii sunt obligati sa foloseasca diferite formulare fiscale cu regim special de inseriere si numerotare; chitanta este formularul cel mai des intalnit,fiind un document fiscal.

Chitanta se elibereaza de catre contribuabilii care desfasoara urmatoarele categorii de activitati:
- organizare de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.);
- activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar (contract de comision, contract de agent, consignatie sau mandat comercial);
- activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;
- transport de bunuri si de persoane;
- alte activitati cuprinse in Codul comercial, precum si pentru veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala
In functie de natura activitatii, de frecventa incasarii sau de felul serviciilor prestate, precum si de alte elemente specifice activitatii desfasurate, acesti contribuabili descrisi anterior pot intocmi si factura. De asemenea, acestia pot folosi orice alt gen de formulare cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, dar numai daca sunt aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.
Toate documentele si formularele fiscale sunt unic identificate printr-un cod. Chitanta are codul 14-4-1. Este primul formular din categoria celor cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. Se tipareste in carnete de cate 100 de file.
Functii pe care le indeplineste chitanta:
- document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casierie;
- document justificativ de inregistrare in Registrul-jurnal de incasari si plati si in contabilitate.
Intotdeauna chitanta se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre contribuabilul sau casierul numit si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.
Exemplarul 1 (albastru) se da cumparatorului iar exemplarul 2 (rosu) ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in Registrul-jurnal de incasari si plati. Dupa ce carnetul se epuizeaza, trebuie arhivat (cu toate exemplarele rosii).
Campurile de completat care trebuie sa existe in mod obligatoriu pe orice chitanta sunt: numele si prenumele/denumirea asociatiei sau societatii, pfa etc, codul de inregistrare fiscala, domiciliul/sediul (localitatea, strada, numarul), judetul, toate acestea fiind trecute in antet. Apoi urmeaza seria chitantei si campuri cu spatiu pentru completat apoi cel care incaseaza semneaza si stampileaza chitanta.

FACTURA

Factura este un document contabil emis de o companie (furnizorul), catre alta companie sau persoana (clientul), document ce contine produsele vandute sau serviciile prestate clientului de catre furnizor. O factura mai contine datele de identificare fiscala a clientului (emitentul), datele furnizorului (persoana fizica sau juridica), cota de TVA, precum si pretul, cantitatea si valoarea fiecarui produs vandut.

Factura cuprinde urmatoarele date: Seria facturii, Nr. facturii, Data, Telefon,

Furnizor;Beneficiar:,Nr.inmatriculare la Registrul comertului.si Cod inregistrare fiscala al ambelor societati implicate,deasemenea Sediul,Contul,Banca,Capital social,Cota T.V.A.: 19%.Nr. crt. Denumirea produsului sau a serviciilor, U.M. ,Cantitatea ,Pret unitar(fara TVA),Valoarea T.V.A.,Semnatura si stampila furnizorului ,TOTAL DE PLATA,Mijloc de transport, nr.,Data,Ora, Numele delegatului,CNP,CI seria,nr,eliberat de: Semnatura de primire .

CONCLUZII

Dezvoltarea economiei, imbunatatirea calitatii serviciilor turistice si dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict conditionate de modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport,comunicatii si nu numai.

Se impune astfel nevoia dezvoltarii infrastructurii turistice de acces si a imbunatatirii si reabilitarii punctelor turistice de atractie si a facilitatilor pentru turisti in zonele cu potential turistic ridicat, cu posibilitati de stabilizare si gradual, de extindere a structurii de atragere a turistilor.

Tendinta de-a lungul ultimului deceniu arata o descrestere a activitatilor din turism, cauzata de descresterea constanta a puterii de cumparare a tuturor categoriilor de populatie.

Alte probleme strategice in dezvoltarea turistica mai sunt:

. Slaba promovare a potentialului turistic al mai multor zone, accesul dificil la informatie si la produsul turistic;

. Lipsa unui organism institutional specializat, cu atributii de promovare a turismului local si cu rol integrator al tuturor actorilor interesati;

. Investitiile reduse realizate in turism, lipsa mijloacelor financiare fata de costul ridicat al investitiei;

. Insuficienta valorificare a potentialului turistic local, slaba dezvoltare a infrastructurii turistice;

. Nevoia de diversificare a ofertei turistice cu noi posibilitati de agrement si refacere.

BIBLIOGRAFIE

ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI-2005

ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI-2006

ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI-2007

INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA:www.insse.ro

dr. Silvia Elena CRISTACHE;dr. Maria BADITA, dr. Andreea Iluzia IACOB- Statistica aplicata in managementul turistic",Bucuresti,Editura ASE-2006

www.biblioteca.ase.ro

Negut, Silviu - "Geografia turismului", Meteor Press, 2003,

Nistoreanu, Puiu - "Ecoturism si turism rural",Bucuresti: Editura ASE, 2006

"Ghidul Valea Prahovei",Bucuresti: House of Guides, 2004

Ianc, Teodor Petre - "Strategii de dezvoltare a turismului balnear in Romania in perspectiva integrarii europene"

- ANEXA 1-

FISA POSTULUI

1.Nume Prenume :VASILE IOAN

2. Postul: CONTABIL

3. Cerinte:

Studii:

-absolvent al invatamantului superior economic de specialitate;

Vechime:

-sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu, cuprinzand toate aspectele activitatii financiar-contabile;

Cunostinte:

-sa posede cunostinte temeinice in ceea ce priveste sistemul organizatoric si financiar-contabil;

-sa posede cunostinte solide in ceea ce priveste legislatia in vigoare privind domeniul financiar-contabil;

-sa probeze o buna cunoastere a conducerii contabilitatii computerizate;

Aptitudini:

-inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza);

-capacitate de organizare si conducere a activitatii serviciului;

-capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin luarea de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali;

-corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii;

Atitudini:

-obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor economice, financiare si sociale, receptivitate,spirit de echipa (sincer, dispus la colaborare)

4. Relatii:

Ierarhice:

-este subordonat Directorului General;

-are in subordine personalul compartimentului economic

Functionale:

-are relatii de serviciu cu toate serviciile, birourile si alte entitati functionale;

-are relatii cu persoane juridice si persoane fizice care au tangenta cu sfera sa de activitate.

5. Atributii, competente si responsabilitati:

-organizeaza, indruma, conduce, controleaza si raspunde de desfasurarea in mod eficient a activitatii financiar-contabile a societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;

-asigura, organizarea si gestionarea in mod eficient a integritatii intregului patrimoniu al societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare si normele sau reglementarile interne ale societatatii;

-organizeaza si coordoneaza contabilitatea operatiilor de capital,contabilitatea imobilizarilor,contabilitatea stocurilor, contabilitatea tertilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, contabilitatea angajamentelor si altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune in conformitate cu legislatia in vigoare;

-urmareste respectarea principiilor contabile si ale evaluarii patrimoniului (prudentei,permanentei metodelor, continuitatii activitatii, independentei exercitiului, intangibilitatii bilantului de deschidere, necompensarii);

-organizeaza si coordoneaza controlul financiar preventiv, stabilind operatiunile si documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum si persoanele care exercita acest control;

-raspunde de consemnarea corecta si la timp, in scris, in momentul efectuarii ei, in documente justificative a oricarei operatii care afecteaza patrimoniul societatii si de inregistrarea cronologica si sistematica in evidenta contabila a documentelor justificative in conformitate cu prevederile legale in vigoare;

-raspunde de stabilirea corecta a documentelor care se intocmesc si de circuitul lor in cadrul societatii;

-raspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin odata pe an, pe parcursul functionarii sale, in orice situatii prevazute de lege si de cite ori directorul general al societatii o cere;

-organizeaza si participa la intocmirea lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar-contabil, la operatiunile de inventariere a patrimoniului urmarind modul de valorificare a rezultatelor inventarierii;

-raspunde de evidenta formularelor cu regim special;

-organizeaza controlul asupra operatiilor patrimoniale;

-raspunde de respectarea disciplinei de casa, a regulamentului operational de casa si a celorlalte dispozitii privind operatiunile cu numerar, efectuind personal sau prin alta persoana imputernicita, cel putin lunar si inopinant controlul casieriei, atit sub aspectul existentei faptice a valorilor banesti cit si sub aspectul securitatii acestora;

-asigura si raspunde indeplinirea la termen a obligatiilor societatii fata de bugetul statului si terti in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;

-supervizeaza implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului informational;

-supravegheaza reconcilierea si inchiderea conturilor;

-asigura si raspunde de elaborarea balantei de verificare la termenele stabilite de legislatia in vigoare;

-efectueaza analiza financiar contabila pe baza de bilant, pe care o prezinta in consiliul de administratie si respectiv adunarii generale a asociatilor;

-este consultat de catre entitatile functionale ale societatii in legatura cu problemele referitoare la activitatea serviciului;

-este consultat de catre conducerea societatii in probleme care sunt de competenta serviciului;

-avizeaza lucrari pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmarire, evidenta, decontari,cheltuieli-venituri, bilant, analize de sistem, tehnica de calcul;

-participa la sustinerea si discutarea lucrarilor elaborate in cadrul serviciului;

-intocmeste aprecieri asupra activitatii desfasurate de personalul din subordine si propune pentru promovare si stimulare materiala pe cei mai buni;

-reprezinta societatea in cazurile incredintate prin delegare;

-raspunde de eficienta si calitatea lucrarilor executate in cadrul serviciului la termenele stabilite prin reglementari interne sau prin alte acte normative;

-raspunde de buna pregatire profesionala a salariatilor din subordine si propune masuri pentru perfectionarea cunostintelor acestora;

-raspunde de respectarea programului de lucru si a disciplinei muncii in cadrul serviciului pe care il coordoneaza;

-raspunde de indeplinirea oricaror altor sarcini prevazute de Legea contabilitatii 82/1991, de regulamentul de aplicare a acesteia, precum si de celelalte reglementari legale in vigoare, pe linie economica si financiar-contabila;

-raspunde disciplinar, civil, material si penal, pentru pagubele provocate unitatii prin executarea defectuoasa a atributiilor sau prin neexecutarea acestora.

Director General, Am luat la cunostinta,

Semnatura

Data:

FISA POSTULUI

1.Nume Prenume :STANCIU MELANIA

2. Postul: Agent Turism

3. Cerinte:

-absolvent al invatamantului superior economic de specialitate

-studii de calificare in domeniu (atestatul IATA constituie un avantaj);
-experienta de minim 1an in domeniul turistic si/sau pe post de ghid;
-cunoasterea pietei de produse turistice si a particularitatilor ei;
-cunoasterea avansata a limbilor engleza, franceza si/sau germana;
-abilitati foarte bune de comunicare si negociere;
-abilitati organizatorice, dinamism, seriozitate, initiativa;
-disponibilitate pentru program flexibil si pentru deplasari;
-permis de conducere categoria B

4. Relatii:

Ierarhice:

-este subordonat Directorului General;

Functionale:

-are relatii de serviciu cu toate serviciile, birourile si alte entitati functionale;

-are relatii cu persoane juridice si persoane fizice care au tangenta cu sfera sa de activitate.

Relatiile cu alte departamente:
-descrise in Regulamentul de organizare si functionare si Regulamentul de ordine interioara.

5. Atributii, competente si responsabilitati:

-asigura vanzarea pachetelor turistice pentru destinatii interne oferite de agentie.

-planificarea, organizarea si coordonarea programelor turistice interne (excursii, circuite, programe de week-end pentru grupuri sau turisti individuali);

-vanzarea de pachete turistice in tara (rezervari de bilete, incasarea si urmarirea platilor);

-promovarea programelor, ofertelor si pachetelor turistice ale agentiei catre clienti;

-participarea la organizarea si coordonarea diferitelor evenimente speciale;

-revanzarea programelor oferite de alte agentii;

-conceperea si realizarea de oferte promotionale;

-stabilirea unor relatii optime cu clientii si cu reprezentantii hotelurilor, pentru rezolvarea in timp util si in bune conditii a tuturor problemelor ocazionale;

-prospectarea pietei de profil in vederea optimizarii continue a serviciilor, avand ca scop final realizarea obiectivelor asumate;

-raspunde pentru desfasurarea si finalizarea cu succes a contractelor turistice angajate;

-raspunde pentru calitatea negocierii contractelor/actelor aditionale cu clientii si cu reprezentantii hotelurilor/ pensiunilor.

-isi asuma responsabilitatea pentru propunerile de noi unitati de cazare, dupa ce a verificat pozitia in piata si standardele serviciilor oferite de catre acestea.

-este autorizat sa asigure vanzarea pachetelor turistice pentru destinatii interne oferite de agentie.

6.Conditii de munca:
-in sediul companiei si in zonele turistice promovate;
-program de lucru prelungit.

Deplasari
Frecventa: foarte des.
Conditii asigurate: diurna, cazare, transport.
Facilitati: telefon mobil, masina de serviciu, computer personal.
Sanctiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevazute in fisa de post sunt descrise pe larg in Regulamentul intern (ROI).


Director General    Am luat la cunostinta,


Data:

-ANEXA 2-

RUTA :FOCSANI -CAMPULUNG

RUTA :CAMPULUNG-PITESTI-CURTEA DE ARGES

RUTA:PITESTI-CURTEA DE ARGES

PITESTI-RAMNICU VALCEA

RUTA :RAMNICU VALCEA- TARGU JIU

-ANEXA 3-

Contract.nr.56/ 02.06.2008

CONTRACT

Pentru asigurarea transportului

SC TRANSFLOR SRL, reprezentata prin Marinescu Florin administrator, in calitate de TRANSPORTATOR

Si:

SC LUCIO TURISM SRL reprezentata prin Toma Costel denumita mai jos ORGANIZATOR.

I. OBIECTUL CONTRACTULUI

1. Obiectul contractului il constituie asigurarea serviciilor de transport cu MICROBUZ, in perioada 01.06.2008 - 17.06.2008 cu destinatia TURISM IN ZONA PODISULUI GETIC pe ruta:Focsani-Campulung-Pitesti-Curtea de Arges-Ramnicu Valcea-Horezu-Polovragi-Govora-Calimanesti-Targu Jiu si retur,nr. Km 1211.

2. Utilizarea de catre ORGANIZATOR a mijlocului de transport inchiriat.

II.OBLIGATIILE PARTILOR CONTRACTANTE

1.ORGANIZATORUL SE OBLIGA

- Sa puna la dispozitia transportatorului lista cu turistii care vor fi imbarcati si programul turistic stabilit inainte de data plecarii in cursa,

- Sa asigure utilizarea mijlocului de transport in bune conditii

- Sa informeze turistii cu privire la conditiile desfasurarii programului turistic si a conditiilor de transport prevazute de legislatia romana in vigoare. Aceasta clauza exonereaza organizatorul de orice responsabilitate in privinta nerespectarii de catre turisti a acestor conditii,

- Sa asigure conducatorilor auto cazare (loc in camera dubla) si masa gratuit (mic dejun, demipensiune sau pensiune completa) conform conditiilor specificate in programul turistic aferent excursiei,

- Sa asigure timpul de odihna legal pentru conducatorii auto,

-Sa plateasca contravaloarea serviciilor efectuate de microbuz, in afara contractului pe baza documentelor semnate de ghidul grupului, conducatorul auto si 1-2 turisti, la care se adauga aprobarea celui care a dispus modificarea programului stabilit sau traseului.

2. TRANSPORTATORUL SE OBLIGA

- Sa puna la dispozitia beneficiarului mijlocul de transport marca MERCEDEZ, in perfecta stare de functionare si curatenie la data si locul cuvenit si sa indeplineasca conditiile mentionate in prezentul contract.

Mijlocul de transport va fi pastrat pe tot parcursul traseului in buna stare de functionare, cu toate dotarile necesare pentru asigurarea confortului cerut de normele turistice (spatiu suficient pentru bagaje, scaune rabatabile, instalatie audio video, microfon, aer conditionat, incalzire suplimentara pe timp friguros), precum si scule, unelte necesare in cazuri deosebite: pana , incendiu, drumuri cu diverse obstacole, zapada, gheata etc. Neindeplinirea acestei clauze sau neanuntarea scrisa a defectiunilor cu cel putin 3 zile inainte de plecarea in cursa, va determina penalizarea transportatorului in functie de defectiune incepand cu 20%, din valoarea totala a transportului pentru prejudiciul adus organizatorului. Documentul care sta la baza penalizarii este procesul verbal incheiat si semnat de ghidul grupului, de 1-2 turisti ca beneficiari directi ai serviciilor de transport si eventual a conducatorului auto.

- Sa informeze turistii referitor la conditiile de transport si ruta stabilita,

- Sa nu utilizeze mijlocul de transport pus la dispozitie in alte scopuri decat cele prevazute in prezentul contract in conformitate cu legislatia romana in vigoare,

- Sa respecte ruta stabilita in prezentul contract. Orice deviere de la traseul stabilit, inclusiv cele datorate neatentiei sau necunoasterii de catre conducatorii auto a rutei optime incumba responsabilitatea organizatorului privind nr. de Km. efectuati suplimentar.

- Sa asigure personal de bord care indeplineste conditiile legale in ceea ce priveste pregatirea profesionala pentru curse de turisti.

- Sa atraga atentia conducatorului auto cu privire la tinuta vestimentara, la comportamentul pe care urmeaza sa-l aiba fata de turisti, la interdictiile de a angaja discutii din initiativa proprie sau de a se antrena in discutii referitoare la calitatea serviciilor (transport, cazare, masa, agreement etc) acordate de organizator. Raspunderea revine in totalitate transportatorului pentru daunele morale si materiale, pentru aparitia unor probleme de nedorit intre organizator si turisti, la care a contribuit conducatorul auto prin comportamentul sau.

- Pe tot parcursul cursei microbuzul se considera ca teoretic apartine organizatorului si deci transportatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea privind datele contractului de transport, nr. de telefon si alte informatii referitoare la proprietatea asupra microbuzului si alte date tehnice. Toate informatiile vor fi date turistilor in exclusivitate de catre organizator si de reprezentantii acestuia.

- Sa raspunda ca de propriile sale fapte sau omisiuni de faptele sau omisiunile angajatilor sai sau a oricaror alte persoane la care se apeleaza pentru a-si executa obligatiile care-i incumba in virtutea contractului de transport.

- Pe toata durata deplasarii mijlocului de transport, transportatorul raspunde de integritatea fizica a persoanelor si bunurilor transportate in limita politei de asigurare pe care o detine.

- Sa puna la dispozitia turistilor un microbuz similar celui contractat pentru continuarea cursei pana la destinatie, in cazul in care cel contractat s-a defectat si necesita reparatii care de pasesc timpul stabilit in reglementarile romane in vigoare.

- Sa puna la dispozitia conducatorului auto documentele necesare pentru transport pe destinatia si rutele din program, conform normelor legale in vigoare pe plan intern si international.

III. RASPUNDEREA CONTRACTUALA   

Denuntarea unilaterala a contractului este interzisa sub sanctionarea de daune-interese stabilita de lege. Pentru nerespectarea totala sau partiala sau pentru efectuarea defectuoasa a vreuneia dintre clauzele contractului, partea vinovata se obliga sa plateasca despagubiri stabilite de lege, care nu pot depasi insa valoarea platita pentru transport.

IV. VALOARE, TARIFE, CONDITII SI MODALITATI DE PLATA

Tariful convenit pentru chirie microbuz este de 40 Euro/persoana,

Tariful total pentru serviciile din anexa 1, care este parte integranta din contract este de 600 Euro pentru 1211 Km, la care se adauga numarul de Km efectuati suplimentar cand este cazul.

Plata se va face anticipat - minim 5 zile inainte de plecarea in cursa, iar pentru nr. de Km. suplimentari, inainte de intoarcerea microbuzului din excursie, in numerar sau cu ordin de plata, in lei sau in valuta conform normelor legale.

V. LITIGII APARUTE

Litigiile aparute pe timpul derularii contractului vor fi solutionate in masura posibilului, pe cale amiabila.

In cazul imposibilitatii rezolvarii pe aceasta cale, partile contractante se vor adresa organelor competente, a caror hotarare devine obligatorie pentru partile semnatare ale acestui contract.

VI. FORTA MAJORA

Partile contractante au convenit ca sunt exonerate de raspunderi daca neexecutarea obligatiilor contractuale se datoreaza unor imprejurari de forta majora (neprevazute, de neinlaturat, independente de voia lor).

Partea care invoca un caz de forta majora trebuie sa anunte cealalta parte in cel mult 2 zile de la ivirea lui, prezentand si documente doveditoare emise de un organ oficial competent. Pe durata fortei majore partile nu-si datoreaza penalitati.

VII. DISPOZITII FINALE

Prezentul contract poate fi modificat numai cu acordul scris al ambelor parti. In caz de nerespectarea uneia sau mai multor clauze, acesta poate fi reziliat de oricare dintre partile semnatare cu obligatia notificarii cu minim 10 zile inainte de data propusa pentru reziliere sau in care acesta se semneaza intr-un termen mai mic de 10 zile inainte de data plecarii, rezilierea se poate face numai in prima zi de la semnare.

Prezentul contract a fost incheiat la data de 2.06.2008(cu minim 5 zile inainte plecarii), este valabil numai pentru indeplinirea obiectului acestuia de la capitolul I si intra in vigoare la data semnarii.

Prezentul contract s-a incheiat in doua exemplare, avand valoare egala, unul pentru transportator si unul pentru organizator.

ORGANIZATOR, TRANSPORTATOR,

SC LUCIO TURISM SRL    SC TRANSFLOR SRL

Toma Costel Marinescu Florin

CONTRACT DE PRESTARI SERVICII HOTELIERE

nr. 32 din 02.06.2008

PARTI CONTRACTANTE

S.C. EUROPATOUR SRL - retele hoteliere in tara cu sediul in Focsani.str.Lalelelor,nr.12,E-mail:officeuropa@hoteliere.ro, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al Judetului Vrancea sub nr. J24/154/2001, cod fiscal R2132119, cont RO14 RNCB 0630 1202 6524 0625 Banca Comerciala - Focsani, reprezentata de Dl.Mauro Laurentiu- Director General, denumita in continuare PRESTATOR

si

S.C. LUCIO TURISM S.R.L., cu sediul social in Focsani str.Stefan cel Mare, nr.7, TEL/FAX: 40237 23 03 24, e-mail lucioturism@yahoo.com, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului al Judetului Vrancea, sub nr. J08/1659/2004

cod fiscal: R 1089457 , avand cont nr. RO 17 RNCB 0268 0385 1848 0031, Banca Comerciala, reprezentata legal prin Dl.Manta Claudiu- Director General, denumita in continuare BENEFICIAR.

CAPITOLUL 1. OBIECTUL CONTRACTULUI

Art. 1.1. Obiectul contractului consta in prestatii hoteliere si alte servicii specifice in Hotelul Rusca catre turistii sositi in mod organizat prin intermediul Beneficiarului.

Art. 1.2. Spatiile de cazare vor fi puse la dispozitia Beneficiarului de catre Prestator pentru grupurile de turisti si turisti individuali in limita disponibilitatilor.

Prin grup de turisti se intelege respectarea cumulativa a urmatoarelor conditii:

● minim 10 camere, rezervate in baza aceleiasi comenzi,

● la aceeasi data,

● pentru aceasi perioada de sejur.

CAPITOLUL 2. DURATA CONTRACTULUI

Art. 2.1. Contractul este valabil pe durata anului in curs incepand de la data 02.06.2008 pana la 20.06.2008.

CAPITOLUL 3. TARIFE SI MODALITATI DE PLATA

Art. 3.1. Tarifele aferente prestatiilor hoteliere si celorlalte servicii sunt cele inscrise in Anexele 1, care fac parte integranta din prezentul contract.

Art. 3.2. Tarifele sunt exprimate in euro/zi si includ TVA si taxa de turism in valoare de 3%. Tarifele de cazare includ micul dejun .

Art. 3.3. Tariful pentru DAY USE (folosirea in cursul zilei a unei camere maxim cinci ore, intre orele 09.00 - 18.00) este de 30 Euro cu TVA si taxe incluse.

Art. 3.4. In perioada targurilor nationale si internationale, Prestatorul isi rezerva dreptul de a mentine tarifele de receptie si in cazul contractelor, iar tariful de receptie va fi in aceste perioade 50 Euro pentru camera standard cu taxe si TVA inclus.

Art. 3.5. Decontarile intre partile prezentului contract se fac in lei la valoarea zilnica a cursului lei/euro afisat la receptia hotelului in saptamana emiterii facturii, in unul din urmatoarele moduri:

a. pe baza facturii emise de Prestator si preluate de Beneficiar, in cazul in care turistul plateste serviciile comandate la Beneficiar;

b. pe baza facturii de comision emise de Beneficiar, in cazul in care turistul plateste la Prestator.

In ambele cazuri plata se va efectua prin dispozitie de plata confirmata de banca, numerar sau orice alta forma legala admisa.

Art. 3.6. Termenul de plata este de 5 zile lucratoare de la momentul primirii facturii de catre Beneficiar, respectiv Prestator, in original sau copie.

In caz de nerespectare a termenului de plata mai sus mentionat se vor plati penalitati de intarziere conform art. 5.1. al prezentului contract.

Art. 3.7. Atat pentru grupuri, cat si pentru perioada targurilor internationale, Beneficiarul va plati un avans de 30% din valoarea serviciilor comandate, in termen de 48 de ore de la momentul confirmarii comenzii de catre Prestator, urmand ca restul de 70%, precum si diferentele ce vor aparea sa fie regularizate potrivit celor prevazute la art. 3.6. din prezentul contract.   

Art. 3.8. Serviciile suplimentare (altele decat cele comandate de Beneficiar) vor fi achitate de catre turist direct la Receptia hotelului.

CAPITOLUL 4. REZERVAREA SI DECOMANDAREA SPATIILOR DE CAZARE

Art. 4.1. Rezervarea si decomandarea spatiilor de cazare se face pe baza comenzii scrise, emisa de Beneficiar si confirmata, de asemenea in scris, de catre Prestator. Acestea vor fi comunicate direct Prestatorului la numerele de telefon: 0237/212.675 si vor intra in vigoare numai in urma confirmarii lor de catre Prestator.

Confirmarea comenzilor se face de catre Prestator in termen de maximum 24 de ore de la primire.

Art. 4.2. Pentru grupurile de turisti, rezervarea spatiilor de cazare se face cu minimum 14 (paisprezece) zile, iar pentru turistii individuali cu minimum 5 (cinci) zile inainte de inceperea sejurului mentionat in comanda confirmata de catre Prestator.
Comenzile vor cuprinde: numele si prenumele turistilor individuali, felul si categoria serviciilor solicitate, perioada de sejur, modalitatea de plata, banca si numarul de cont al platitorului, data si ora sosirii, semnatura reprezentantului legal, stampila emitentului.
Art. 4.3. Decomandarea spatiilor de cazare se face pentru grupurile de turisti cu minimum 7 (sapte) zile, iar pentru turistii individuali cu 2 zile (patruzeci si opt de ore) inainte de inceperea sejurului mentionat in comanda acceptata de catre Prestator.

Decomandarea se poate face numai in scris.

Art. 4.4. Pentru prelungirea sejurului anuntat se vor aplica aceleasi tarife, iar decontarile se vor efectua conform cap.3 pentru intreaga perioada.

Art. 4.5. Ziua hoteliera incepe la ora 12.00 si se termina la ora 12:00.

CAPITOLUL 5. PENALITATI

Art. 5.1. Pentru depasirea termenului de achitare a facturilor, Beneficiarul va achita Prestatorului 0,15% din valoarea totala a serviciilor comandate, pentru fiecare zi de intarziere.

Art. 5.2. In cazul in care, in ultima zi de sejur, spatiile de cazare vor ramane ocupate dupa 14.00, Beneficiarul va plati Prestatorului contravaloarea a 50% din tariful de cazare pentru spatiile astfel ocupate. Dupa ora 19:00 camerele se vor achita integral.

Art. 5.3. In cazul neprezentarilor (`NO SHOW`), care nu au fost anuntate in termen, atat pentru turistii individuali cat si pentru grupuri, potrivit celor prevazute la art.4.3, se va factura 100% din contravaloarea primei nopti de cazare pentru spatiile neocupate.

CAPITOLUL 6. RECLAMATII

Art. 6.1. Eventualele reclamatii vor fi formulate in scris de client sau de conducatorul de grup si vor fi depuse la sediul Prestatorului in timpul sejurului. Prestatorul se obliga sa solutioneze operativ reclamatiile. Nu vor fi luate in considerare eventualele reclamatii formulate dupa parasirea hotelului. Beneficiarul se obliga sa aduca la cunostinta clientilor aceasta clauza.

Art. 6.2. Daunele provocate de turistii cazati conform prezentului contract se vor consemna intr-o nota de constatare si vor fi recuperate direct de la acestia, inainte de plecare.

CAPITOLUL 7. RASPUNDEREA CONTRACTUALA

Art. 7.1. In cazul nerespectarii uneia sau mai multor clauze din prezentul contract, acesta se considera desfiintat de drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere si fara orice alta formalitate prealabila.

Art. 7.2. Prezentul contract poate fi reziliat cu acordul ambelor parti, cu preaviz scris in termen de 30 (treizeci) de zile.

Art. 7.3. Forta majora apara de raspundere partea care o invoca in conditiile legii. In cazul in care Prestatorul sau Beneficiarul se gasesc in imposibilitatea onorarii obligatiilor ce le revin din motive de forta majora, respectiva parte va trebui sa-si anunte imediat partenerul contractual, prin toate mijloacele de care dispune, in scopul diminuarii potentialelor daune.

Art. 7.4. Prezentul contract poate fi modificat cu acordul ambelor parti, prin act aditional, care devine parte integranta a sa.

Art. 7.5. Contractul se completeaza cu prevederile Legii 31/1990 si cu dispozitiile Codului Civil si Comercial.

Art. 7.6. Litigiile intervenite intre partile contractante se vor solutiona pe cale amiabila. In caz contrar, partile se vor putea adresa instantei judecatoresti in raza careia se afla sediul Prestatorului.

CAPITOLUL 8. CLAUZE FINALE

Art. 8.1. Prestatorul si Beneficiarul au obligatia de a pastra confidentialitatea clauzelor si tarifelor aferente prezentului contract.

Art. 8.2. Beneficiarul isi asuma obligatia ca turistii sa respecte regulamentele hoteliere si sa nu desfasoare activitati care contravin legilor romanesti in vigoare.

Art. 8.3. Prezentul contract a fost intocmit si semnat in 2 (doua) exemplare, cate 1 (unul) pentru fiecare parte.

PRESTATOR, BENEFICIAR,

S.C. EUROPATOUR SRL S.C. LUCIO TURISM SRL

Director General,    Director general,

Mauro Laurentiu    Manta Claudiu



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 8390
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved