Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Conceptul de “zootehnizare a agriculturii romÂnesti”

Zootehnie



+ Font mai mare | - Font mai mic




CONCEPTUL DE “ZOOTEHNIZARE A AGRICULTURII ROMÂNESTI”




Activitatea didactica si de cercetare stiintifica a Prof. G.K. CONSTANTINESCU a fost în legatura strânsa cu preocuparea sa permanenta pentru cresterea ponderii sectorului zootehnic în cadrul productiei agricole a tarii, actiune cunoscuta sub denumirea de 'zootehnizarea agriculturii'.

Prof. G.K. CONSTANTINESCU a fost preocupat si de problema productiei agricole în general, pe care o gasea insuficienta si mult inferioara posibilitatilor reale ale pamântului nostru. Iata ce spune în aceasta privinta într-o conferinta la radio, la 5 martie 1941: 'România este o tara de ogoare. Dar, pe când ogoarele sunt ale oamenilor, tara este a tuturor. Cine are deci ogorul sau, trebuie sa se gândeasca putin si la tara. Oricine detine un petec de pamânt, cât de mic, trebuie sa înteleaga ca din ogorul sau tot ce el poate produce pentru hrana si buna stare a poporului. A scoate mai putin decât posibilitatile reale, înseamna a sustrage din drepturile firesti ale natiei'. Si mai departe:'Avem o productie slaba, care înseamna o pierdere vinovata a unui potential neglijat, înseamna o spartura nejustificata a economiei nationale, înseamna un câstig mai mic pentru producator, înseamna înmormântarea unei bogatii pe care o nimicim singuri, diminuând disponibilul national care ni se cuvine'. 'Pierdem anual, din propriile noastre greseli, aproape 100000 vagoane de grâu, peste 100000 vagoane de porumb, câte 50000 vagoane orz si ovaz, un miliard kg lapte si peste 1 miliard de oua'. Pamântul nostru e bun , e bogat, e darnic. Ogorul e ca un zacamânt de aur. Daca-l muncesti iei aurul. Dar trebuie sa ne hotarâm la o munca serioasa si priceputa'.

'Alte tari seaca marile ca sa-si faca teren pentru agricultura, iar noi avem terenul si nu-l exploatam cum trebuie'. În acelasi timp, Prof. G.K. CONSTANTINESCU atrage în mod staruitor atentia asupra numarului scazut de animale din tara noastra si asupra productiei insuficiente a acestor animale. Situatia necorespunzatoare a cresterii animalelor era în mod deosebit alarmanta în Muntenia, Oltenia, sudul Moldovei si Dobrogea, fiind consecinta fireasca a neglijarii culturilor de plante furajere. Astfel într-un articol publicat în Almanahul 'Argus' din 1939, prof. G.K. CONSTANTINESCU spune: 'Septelul român este înca foarte rar. Cu 15 bovine si 10 porci la km patrat stam mult în urma altor tari. Trebuie sa ajungem la cel putin 25 capete de bovine pe km patrat. Este deci înca loc pentru o mare sporire a septelului. Dar, desigur, pentru aceasta trebuie sporita si cultura plantelor necesare Pentru hrana vitelor'. Într-un articol din nr. 1/1937 al revistei 'Crescatorul de animale' prof. G.K. CONSTANTINESCU mentiona : 'Trebuie sa constatam ca gospodaria taraneasca este foarte saraca în vite. Cercetarile Institutului National Zootehnic au scos în evidenta o adevarata tragedie. Din 3,5 milioane gospodarii rurale, 250000 familii taranesti nu poseda nici gaina, 1600000 familii taranesti nu poseda nici un porc, 2000000 gospodarii taranesti nu au nici o vaca cu lapte. Este o situatie dramatica pe care nu strica s-o reamintim cât de des pentru ca sa nu se mai spuna ca avem în România vite prea multe. Avem, din nenorocire, vite putine, iar calitatea destul de proasta. Din cauza lipsei vitelor nu se poate face nici cultura cerealelor cum se cuvine. Suprafata agricola a tarii ar necesita, în cifre rotunde, vreo 10 - 12 milioane vagoane gunoi pentru îngrasarea terenurilor, pe când vitele noastre nu dau mai mult de 5 - 6 milioane vagoane. Prin urmare numai pentru îngrasarea pamântului ar trebui sa dublam numarul vitelor actuale '.

Desi insuficiente ca numar si de calitate inferioara fata de posibilitatile reale ale tarii, totusi valoarea animalelor existente în România în anul 1928, calculata la preturile din anul 1930, se ridica, conform datelor prezentate de catre Prof. G.K. CONSTANTINESCU, la peste 68 miliarde lei, iar valoarea produselor agricole obtinute într-un an se ridica la aproape 42 miliarde lei, adica peste 60 % din valoarea animalelor si aceasta fara a se tine seama de valoarea gunoiului de grajd ca îngrasamânt pentru pamânt si nici de valoarea muncii facute cu cei 1250000 boi si peste 1500000 cai.

Adaugând la valoarea productiei animaliere anuale si valoarea muncii prestata cu animalele, cum si valoarea gunoiului de grajd, Prof. G.K. CONSTANTINESCU ajungea la concluzia ca valoarea totala a productiei animale egaleaza si chiar poate întrece valoarea animalelor, fapt de o exceptionala importanta pentru economia nationala. Referitor la importanta productiei zootehnice ca marfa de export, Prof. G.K. CONSTANTINESCU demonstreaza ca este necesar ca tara sa puna un accent deosebit pe exportul de produse animale, a caror valoare poate fi mult mai mare decât valoarea produselor vegetale exportate ca atare, fara a fi fost industrializate prin masina animala.

Prof. G.K. CONSTANTINESCU a sustinut permanent si în mod documentat necesitatea ca tara noastra sa treaca la valorificarea unei parti din productia vegetala a tarii prin cresterea animalelor si prin marirea productiei acestora, actiune pe care a denumit-o 'zootehnizarea agriculturii'.

Prof. G.K. CONSTANTINESCU arata ca exemplu de avantaje ce ni le ofera zootehnizarea agriculturii care este dat de îngrasarea porcilor. Din 5 kg, adica 5 kg porumb boabe se obtine un spor de crestere în greutate de 1 kg, adica 5 kg porumb produc 1 kg carne. Analizând exportul nostru agricol pe o perioada de 7 ani (1925 - 1931), Prof. G. K. CONSTANTINESCU constata ca : 'Exportul de grâu a întrecut exportul de pasari numai în 4 ani, iar pe toata aceasta perioada exportul de pasari, oua si pene este mai mare decât doua treimi din exportul grâului. În cei 7 ani luati în analiza s-a exportat grâu în valoare totala de 9 miliarde si jumatate, pe când pasari, oua si fulgi am exportat în valoare de 6 miliarde si jumatate. Numai fulgi am exportat de peste 100 milioane lei. Dar din cele 9,5 miliarde lei ai exportului de grâu, peste 2 miliarde lei au provenit din anul 1931 sub regim de protectie, care a consumat 1 miliard lei ca prima de export; pe când exportul de pasari nu s-a bucurat de nici o ocrotire speciala. Cantitativ, exportul animal reprezinta unul si ceva la suta din exportul total al tarii pe 5 luni din anul 1932, iar exportul vegetal 40 % cifra rotunda si cel mineral 38 la suta. Valoric însa, exportul animal reprezinta 12 %, cel vegetal 47 % iar cel mineral circa 40 %.

Cu alte cuvinte, cu un procent de export animal noi aducem în tara 12 procente valori, pe când cu un export vegetal de 40 procente nu aducem decât 47 procente valori. Daca, deci noi am ridica acest export din regnul animal cu 5 % în ceea ce priveste tonajul, el ar reprezenta 60 % din valuta intrata în tara pe cale de export sau ar spori aproape cu 50 % cifra exportului nostru

Prin urmare - considera Prof. G. K. CONSTANTINESCU - 'cu patru procente spor de export zootehnic, noi putem face ca valoarea exportului total sa se ridice odata si jumatate cât este astazi' (1932). Aceasta constatare este de mare importanta economica si pledeaza pentru zootehnizarea agriculturii. Referindu-se la situatia exportului zootehnic al României, într-o conferinta la radio din 17 octombrie 1937, Prof. G. K. CONSTANTINESCU spunea:'Pe când exportul nostru zootehnic oscileaza între 7 - 8 % din exportul total al tarii, Iugoslavia atinge 25 %, Bulgaria peste 20 %, Ungaria aproape 30 %, Polonia peste 20 % si chiar Turcia se apropie de 20 % '. Mai departe, analizând evolutia exportului zootehnic al României între anii 1920 si 1939, Prof. G. K. CONSTANTINESCU constata ca în anul 1920 exportul zootenic al tarii noastre a reprezentat 1,26 % din valoarea exportului total, pentru a ajunge în anul 1925 la 20,29 % si pentru a coborî apoi din nou pâna în anul 1933, când a fost de 6,8 % si a crescut apoi câte putin, pentru a ajunge în 1939 la 12,2 %.

Comparând exportul zootehnic si vegetal al României în raport cu exportul total al tarii si comparând situatia din tara noastra cu cea din tarile mentionate mai sus, Prof. G. K. CONSTANTINESCU constata pentru anul 1933 o situatie foarte semnificativa pentru justificarea conceptiei despre “zootehnizarea agriculturii românesti”.


Tabelul nr. 1.



Tara

Valoarea exportului animal

Valoarea exportului vegetal

milioane lei

% din valoarea export.total

milioane lei

% din valoarea export.total

Iugoslavia

2,322

25,8

2,927

29,4

Bulgaria

2,628

18,9

2,014

59,0

Ungaria

3,326

29,3

3,659

32,1

Polonia

3,344

18,4

3,345

18,3

Danemarca

45,450

79,1

2,925

5,5

România

964

6,8

4,092

28,9


Pe baza datelor de mai sus, Prof.G. K. CONSTANTINESCU ajunge la concluzia ca 'o caracteristica indiscutabila a exportului nostru agricol este exportul cerealist, pe când în celelalte tari este exportul zootehnic'.

Dar, Prof. G. K. CONSTANTINESCU nu se rezuma numai la constatarea faptului ca sectorul zootehnic al agriculturii românesti era insuficient dezvoltat în raport cu posibilitatile reale ale tarii si ca productia zootehnica era nepermis de mica, ci, trecând la fapte, prin Institutul National Zootehnic a desfasurat o larga actiune practica în sprijinul dezvoltarii si îmbunatatirii sectorului zootehnic si al productiei zootehnice.

Înfiintarea si organizarea Institutul National de Zootehnie (INZ), opera de baza a Prof.G. K. CONSTANTINESCU, reprezinta începutul zootehniei moderne din România, întruchipând într-o forma unitara învatamântul, cercetarea si productia în domeniul zootehniei.

El a fost creat prin Legea cresterii, îmbunatatirii si aparariii sanatatii animalelor (ianuarie 1926) - 'pentru studiul stiintific si practic al chestiunilor de ordin zootehnic national, pentru formarea specialistilor în diferite ramuri ale zootehniei, pentru a da îndrumari practice si a culege date si rezultate din domeniul cresterii animalelor'.

Aceasta conceptie profesionala, originala si patriotica a fondatorului zootehniei moderne românesti, Prof. dr. G. K. CONSTANTINESCU a fost prezentata si dezvoltata în anul 1998, la 110 ani de la nasterea acestuia,  de catre Prof. dr. A. T. BOGDAN si Prof. dr. Dorina BOGDAN la trei importante Simpozioane stiintifice,în deschiderea fiecaruia si anume (cronologic): la Facultatea de Medicina Veterinara din Bucuresti (în octombrie 1998); la Facultatea de Zootehnie din Bucuresti, la jubileul de 50 de ani de la înfiintarea acesteia (în noiembrie 1998) si la Facultatea de Zootehnie din Iasi, la Simpozionul National dedicat aniversarii a 110 ani de la nasterea Prof. Dr. G. K. CONSTANTINESCU (în decembrie 1998 ).




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 252
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved