Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Cunoasterea si determinarea factorilor de microclimat, cu particularitati pe specii

Zootehnie



+ Font mai mare | - Font mai mic



CUNOASTEREA SI DETERMINAREA FACTORILOR DE MICROCLIMAT, CU PARTICULARITATI PE SPECII


Scopul cunoasterii si determinarii factorilor de microclimat




Pe lānga hrana (numita generic “MASA”) ca factor de exploatare determinant īn obtinerea productiilor animale, adapostirea (numita generic “CASA”) animalelor , ca protectie asigurata de catre om fata de influenta negativa a factorilor meteorologici (arsita, precipitatii, vānturi puternice, viscol, ger) este o conditie a mentinerii sanatatii, capacitatii de reproductie si atingerii performantelor de grup (numita generic “RASA”) īn viata productiva.

Marimea adaposturilor de animale, orientarea lor īn raport cu vāntul dominant (īn directie opusa), luminozitatea lor diurna si artificiala (prin iluminat electric), aerisirea, colectarea si evacuarea dejectiilor prin canalizare, contribuie la asigurarea unui microclimat corespunzator īn spatiul destinat animalelor si pentru activitatea personalului de īngrijire.

Fiecare specie si categorie de animale (masculi, femele de reproductie, animale tinere, animale la īngrasat) au anumite cerinte fata de factorii de microclimat (spatiul īn adapost, temperatura si umiditatea aerului, lumina, aerisirea, cubajul), cu scopul mentinerii unui comportament normal, fara stres si risc de īmbolnavire.


Materiale didactice pentru cunoasterea si determinarea factorilor de microclimat


Īn adapostul de animale, pentru controlul temperaturii si umiditatii aerului se folosesc termometre centigrade, higrometre, plasate la nivelul animalelor, iar īn cazul pasarilor, puilor si bobocilor īntretinuti pe pardoseala, la nivelul īnaltimii acestora.

Īn elaborarea continutului lucrarii practice privind asigurarea factorilor de microclimat pe specii,s-au folosit recomandarile si tabelele autorului   Dr. I. STANCU din cartea 'Cresterea animalelor īn gospodariile populatiei', publicata prin Agentia Nationala de Consultanta Agricola, din cadrul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, Bucuresti, 1998.

Metodica activitatii de cunoastere si determinare a factorilor de microclimat, pe specii


Suprafata minima de spatiu pe cap de animal


Īn functie de specie, animalele mari (bovine, cabaline) sunt adapostite īn sistem legat, pe stand (pat), la taurine īntālnindu-se si sistemul de stabulatie libera (nelegate), cu cele 3 zone (odihna, circulatie, furajare). Viteii nou nascuti sunt tinuti īn custi individuale īn profilactorii, apoi trecuti īn cresa īn boxe comune.


Ovinele sunt adapostite noaptea īn saivan cu acces zilnic la padoc (iarna), iar vara la pasune, sunt tinute noaptea īn tārle (īngradituri cu peretii mobili). Oile cu mieii nou - nascuti sunt repartizate īn boxe individuale.

Īn adaposturile de suine exista compartimentari (boxe) pentru vieri, de asemenea pentru scroafe gestante īn boxe comune si individuale, iar scroafele cu purcei se tin īn boxe individuale pe durata alaptarii. Tineretul suin este grupat dupa īntarcare, īn boxe comune, pe categorii de vārsta si greutate, la fel porcii la īngrasat.


Iepurii de reproductie sunt adapostiti īn custi individuale din lemn sau din grilaj.


Pasarile de reproductie se īntretin īn adaposturi comune pe pardoseala, gainile pentru oua de consum fiind grupate īn custi suprapuse (baterii). Puii si bobocii sunt crescuti pe pardoseala, pe asternut, puii broiler de gaina pot fi grupati si īn baterii.


Īn tabelul nr. 11 sunt prezentate valorile orientative privind suprafetele minime pe cap de animal īn adaposturi

Tabelul nr. 11

Suprafata minima pe cap de animal īn adapost


Specia si categoria

Supr.

m.p./cap

Specia si

categoria

Supr.

m.p./cap

Vaci mulgatoare sist. Legat

1,7

Berbeci

1,8

Vaci mulgatoare stare libera

2,1

Oi fatatoare

1,0

Vaci īn maternitate

2,3

Tineret ovin

0,3

Vitei īn profilactoriu

0,5



Tineret 4-21 luni īn cresa

1,5

Iepuri rase mari

0,6

Tauri īn sistem legat

4,5

Iepuri rase mijlocii

0,5

Cai īn sistem legat

2,0

Gaini reprod. la sol

5cap/mp



Gaini oua īn baterii

4 cap/cusca

Scroafe gestante salas

1,5

Curci reprod. la sol

1,5 cap/mp

Scroafe gestante boxa individ.

1,1

Gāste reprod. la sol

2 cap/mp

Scroafe cu purcei

3,0

Rate reprod. la sol

4 cap/mp

Tineret suin boxe comune

0,3

Pui broiler la sol

13-18/mp

Porci īngrasat boxe comune

0,65

Pui broiler īn baterii

12-15/ cusca

Vieri boxe comune

2,5

Pui curca la sol

4 cap/mp


Temperatura aerului īn adaposturi, pe specii

Īn general, temperatura interioara īn adaposturi se asigura prin caldura degajata de īnsasi animalele, mai ales bovinele si cabalinele, prin convectie, conductie si radiatie. Pasarile si porcii tineri elimina caldura īn cantitati mai reduse si nu pot asigura temperatura necesara īn adaposturi, mai ales iarna, fapt ce necesita interventia crescatorului īn reglementarea situatiei. Purceii, puii si bobocii sunt animale 'hipotermice' la īnceput. De asemenea, nu sunt rezistente la frig animalele slabe, hranite deficitar, cele exploatate excesiv.

Nerealizarea temperaturii optime īn adaposturi influenteaza sanatatea animalelor prin producerea 'bolilor de raceala' si totodata conduc la scaderea rezistentei organismului fata de alte boli. Frigul din adaposturi influenteaza negativ si  desfasurarea reproductiei animalelor.

Fiecare specie si categorie de animale are anumite cerinte fata de temperatura din adapost, zona cuprinsa īntre temperatura suportabila minima si maxima constituind 'zona de neutralitate termica' sau 'zona termica neutra' (Z.T.N.) cu o valoare optima īn interiorul ei 'temperatura optima'. Īn afara limitelor zonei termice neutre, se declanseaza functia de termoreglare, prin 'termogeneza' sub temperatura critica inferioara, respectiv prin 'termoliza' peste temperatura critica superioara.


Īn tabelul nr. 12 sunt prevazute normele de microclimat pentru temperatura īn adapost, pentru diferite specii si categorii de animale, temperaturile fiind īnregistrate la nivelul īnaltimii animalelor. Din tabel se observa ca purceii, puii si bobocii īn prima saptamāna de viata trebuie sa beneficieze de temperaturi foarte ridicate 30 - 320C (īn locul de odihna al purceilor īntre alaptari), respectiv 32 - 350C (sub eleveuza sau closca artificiala), temperaturi care se reduc cu cāte 2 - 30C īn saptamānile urmatoare. Īn maternitatea de scroafe si īn hala cu pui si boboci mici, temperatura aerului trebuie sa fie numai 18 - 220C, respectiv 24 - 260C.


Problema asigurarii temperaturii optime īn adaposturi la toate speciile si categoriile de animale trebuie sa fie īn atentia crescatorilor. Īn caz contrar, īn timpul iernii, daca nu se realizeaza temperatura necesara īn adaposturi, chiar daca animalele primesc ratii complete cantitativ si calitativ, le consuma fara a se obtine productiile respective. Īn aceasta situatie, se poate spune ca se face risipa de furaje.

Tabel nr. 12

Norme de microclimat pentru temperatura īn adaposturi pentru diferite specii si categorii


Specia si categoria de animale

Temperatura 0 C

minima

maxima

optima

Vaci mulgatoare, tauri

Vaci īn maternitate

Vitei īn profilactoriu

Varsta 0-15 zile

15-20 zile

22-90 zile

Tineret taurin 6-12 luni

Taurine la īngrasat

6

12


12

10

8

6

6

24

24


24

24

24

24

24

10-14

20


15-18

12-15

10-15

8-10

10-15

Cai de tractiune

Iepe cu mānji

Armasari



8-10

12-15

10-12

Vieri

Scroafe gestante

Scroafe care alapteaza

Purcei vārsta 0-7 zile

Purcei vārsta 8-14 zile

Purcei vārsta 15-21 zile

Purcei vārsta 22-28 zile

Tineret suin

Porci la īngrasat īntre 35-60 Kg.

Porci la īngrasat īntre 60-105 Kg.

10

10

15





18

15

15

24

24

24





24

24

24

15

15-18

18-22

32-30

30-28

28-24

24-22

18-22

18-20

18-20

Oi cu miei īn saivan

Tineret ovin īn saivan

8

5


12-15

8-12

Iepuri



17-20

Gaini reproductie la sol

Curci

Rate si gāste

Pui si boboci I-a sapt.

Pui si boboci a II-a sapt.

Pui si boboci a III-a sapt.

Pui si boboci a IV-a sapt.

12

5

2

24

24

24

12-18

12-18

12-18

32-35

30-32

27-30

22-25


Ca urmare, adaposturile trebuie sa fie bine izolate (sa nu piarda caldura), iar animalele sa fie sanatoase si sa primeasca ratii echilibrate cantitativ si calitativ. Īn general, tineretul de toate speciile nu este rezistent la frig, iar dintre adulte cea mai rezistenta la frig este oaia, cel mai sensibil, calul.


Umiditatea relativa a aerului īn adaposturi


Umiditatea īn adaposturile de animale rezulta din aerul expirat din plamāni, din transpiratie, din evaporarea apei provenita de la curatirea adapostului, din dejectii, asternut, precum si din furajele suculente (nutreturi īnsilozate, borhoturi, radacinoase, tuberculi).

Dupa cum arata Dr. I. STANCU, din cercetarile efectuate s-a constatat ca o vaca īn greutate de 450 Kg elimina īn 24 ore, prin respiratie, 7,5 litri apa la o temperatura īn adapost de 15,50C, respectiv 5,5 litri la o temperatura de 4,5 0C.

Determinarea umiditatii relative se realizeaza cu higrometrul, iar īnregistrarea grafica este posibila cu ajutorul termohigrografului. Valorile umiditatii relative normale sunt cuprinse īntre 60 – 70 %, īn adaposturile pentru iepuri, pui si pasari de reproductierecomandāndu-se limitele 60 - 65%. Depasirea  umiditatii īn adapost peste valorile admise este evidenta printr-un miros greu, jilav, geamurile sunt aburite, animalele au parul umed, iar la deschiderea usii pe timp friguros se observa iesirea de aburi.

Pentru eliminarea excesului de umiditate din adapost, este necesara buna functionare a sistemului de aerisire (ventilatie). Daca aerul este prea uscat, exista riscul afectiunilor respiratorii, mai ales la tineret (vitei, purcei, miei, pui). Īn cazul umiditatii excesive, se creaza conditii favorabile pentru dezvoltarea mucegaiurilor, a agentilor microbieni, deasemenea cu riscul īmbolnavirii animalelor, al scaderii sporului īn greutate, asadar pierderi economice foarte mari.


Luminozitatea adaposturilor de animale


Ca factori de microclimat, lumina are un rol deosebit de important īn stimularea tuturor functiilor fiziologice, mai ales a celei de reproductie a animalelor, a cresterii tineretului, a activitatii normale a glandei tiroide, prevenind riscul instalarii rahitismului si al depunerii excesive de grasime īn corp. Tinānd seama de aceste efecte pozitive ale luminii asupra animalelor, este necesar ca adaposturile sa fie accesibile unei cāt mai mari cantitati de lumina īn inetrior si pe o durata cāt mai lunga de timp. Cantitatea de lumina pe care o primeste interiorul adapostului, se exprima prin coeficientul de luminozitate, si acesta reprezinta raportul īntre suprafata geamurilor ferestrelor si suprafata pardoselii adapostului. Spre exemplu, marimea 1 / 10 a coeficientului de luminozotate īnseamna ca 1 m.p. fereastra asigura lumina pentru 10 m.p. pardoseala, o marime indicata pentru animale de reproductie, tineret īn crestere, īn timp ce pentru animale la īngrasat este corespunzator raportul 1 / 25.

Sursa de lumina pentru adaposturi este lumina naturala diurna (radiatia solara), completata noaptea cu lumina artificiala (curentul electric). Fata de lumina diurna, ca o sursa ieftina si normala sub aspect fiziologic, lumina artificiala este costisitoare, proprie sistemului de exploatare intensiva, folosindu-se lampile incandescente si cele fluorescente.

Referitor la normele de iluminare naturala si artificiala pentru adaposturile de animale se dau valorile orientative existente īn tabelul nr. 13 ( dupa Dr. I. STANCU).

Este de mentionat ca, īn perioada ouatului, se asigura o durata a iluminarii de 14 - 15 ore din 24 pentru gaini, curci, gāste, bibilici de reproductie si de 18 ore pentru rate de reproductie (pasari de la care se recolteaza oua pentru incubatie. Pentru puii de gaina īn primele zile dupa ecloziune regimul de iluminare este 24 ore din 24, scazānd treptat pāna la 8 ore la vārsta de 4 saptamāni, iar la puii de curca initial tot 24 ore lumina din 24 cu reducerea treptata pāna la 14 ore zilnic la vārsta de 2 saptamāni. Regimul de iluminat sporeste din nou la tineretul de gaina īncepānd cu vārsta de 20 saptamāni (4,5 - 5 luni) si la tineretul de curca de la 14 saptamāni (3 luni).

Bobocii de rata beneficiaza de un program de lumina mai amplu, 23 ore din 24 dupa ecloziune pāna la vārsta de 8 saptamāni, dupa care īn perioada de vārsta 8 - 18 saptamāni (2 - 4 luni) se reduce iluminatul la 13 ore din 24.

Tabelul nr. 13

Norme pentru asigurarea iluminatului

īn adaposturile pentru animale


Destinatia

Adapostului

Iluminare

naturala

Iluminare artificiala



W/m.p.

lucsi

Vaci mulgatoare, tauri

Maternitate pentru vaci

Tineret taurin de reproductie

Tineret taurin la īngrasat

Tineret taurin perioada I-a

Tineret taurin perioada a II-a

Taurine adulte la īngrasat

Iepe cu mānji, armasari

Cai de tractiune

Scroafe gestante, vieri

Maternitate pentru scroafe

Tineret suin de reproductie

Porci la īngrasat

Saivane pentru ovine

1/20

1/20

1/16


1/20

1/25

1/25

1/18

1/25

1/18

1/18

1/18

1/25

1/20

2,5

4,5

3,5


3,5

2,5

2,5

3,5

2,0

3,5

5,0

5,0

2,0

1,2

50-60

50-60

60-70


60-70

50-60

50-60

60-70

30

50-60

50-60

50-60

30

20

Hale iepuri, crestere intensiva

- iepuroaice gestante, īn lactatie

- tineret, 8 ore/zi





3

1


30-401


Gaini ouatoare la sol īn baterii

Rate, gāste

Pui broiler

Tineret reproductie

Iluminat de noapte (control)


1/14

3,5

1,2-2,0

2,5-1

3-3,5

0,5

20

2

20-5

5-20



Bobocii de gāsca, asemamanator celor de rata, au un program de iluminare de 23 ore din 24 de la ecloziune la vārsta de  4 saptamamāni, iar īntre 4 - 8 saptamāni programul de iluminare este echivalent cu durata zilei lumina.

Acest regim diferentiat de lumina, pe parcursul cresterii, are scopul de a stimula functia de reproductie la tineretul de īnlocuire pentru matca de reproductie. Īn vederea realizarii acestui program de iluminare artificiala, adaposturile pentru pui si pasari ouatoare nu au ferestre (sunt hale 'oarbe').

Pentru marirea luminozitatii adaposturilor īn care se foloseste iluminarea mixta (naturala si artificiala) la taurine, cabaline, ovine, suine, aceste adaposturi se vor amplasa cu axul lung pe directia NE - SV, sauN - S (pe meridian), marginea de jos a ferestrelor va fi la īnaltimea de maxim 1,5 - 1,8 m, geamurile vor avea grosimea 1,6 - 2,5 mm. (absorb cca 10% din lumina) si vor fi curatate periodic pentru asigurarea transparentei. Luminozitatea adaposturilor este influentata si de culoarea peretilor interiori, culoarea alba reflectānd 95% din radiatii (asigura un iluminat intens si odihnitor), iar cea cenusie sau galbena reflecta numai 40 % din radiatii.

Īn concluzie, aplicarea laptelui de var sau a vopselei albe pe peretii, respectiv tavanul adapostului, este un mijloc simplu si eficient de a spori luminozitatea adapostului, pe lānga marimea si transparenta geamurilor ferestrelor.


Ventilatia adaposturilor de animale


Ca urmare a respiratiei animalelor, a fermentarii dejectiilor, a activitatilor tehnologice, aerul din adaposturi īsi modifica mult proprietatile fizice, chimice, biologice, devenind un aer viciat,ceea ce  necesita īmprospatarea lui prin ventilatie (aerisire).



Ventilatia, ca sistem de organizare, poate fi naturala si artificiala.

Cel mai simplu sistem de ventilatie naturala consta īn patrunderea aerului atmosferic īn adapost prin orificii de admisie cu latura de 25 / 25 cm., amplasate deasupra fiecarei ferestre, prevazuta cu o sita īn exterior si o clapeta de reglare a admisiei īn interior, distanta īntre orificii pe peretii lungi fiind de 2 – 4 m, iar evacuarea aerului viciat se realizeaza prin tuburi (cosuri) de iesire la nivelul tavanului, depasind cu cca. 0,5 m coama adapostului.

Ventilatia artificiala (mecanica) se realizeaza prin folosirea ventilatoarelor actionate electric, amplasate pe peretii laterali, sau īn dreptul cosurilor de iesire a aerului.

Concentratiile maxime admise de gaze nocive īn aerul adapostului sunt (mg / litru aer): CO2 -3,5 la mie, CH4 - 0,04 la mie, NH2 -0,026 la mie, H2S -0,015 la mie.

Īn aerul din adapost se gasesc numeroase microorganisme, precum si pulberi (praf). Numarul total de germeni nu trebuie sa depaseasca valoarea de 250000 / m.c. aer, iar pulberile sedimentabile sa fie maximum 20 g / m.p. īn decurs de 30 zile.

Volumul de ventilatie (debitul de aer) reprezinta cantitatea de aer īn m.c. ce trebuie introdusa, respectiv evacuata, pe cap de animal si pe ora. Debitul de aer este conditionat de volumul de aer pe cap de  animal (cubajul adapostului) si de numarul de animale (densitatea) īn adapost.


Tabelul nr. 14

Debitul de aer si cubajul minim īn adaposturi de animale


Specia si categoria de animale

Volum

minim (mc/h/cap)

Cubaj minim


iarna

Vara

mc/cap

Taurine adulte, adapost īnchis

Tineret taurin, adapost īnchis

Vitei pāna la 4 luni, profilactoriu


Scroafe cu purcei, 180C īn maternitate

Porci grasi, adapost neīncalzit


Berbeci, oi īn saivan


Cai de tractiune


Pasari (1 Kg. greutate vie)

42

25

20


7-10

13


10


30


1

125

100

80


50

55




100


5

20

12

10


23-25

4,5-5


3,5-4


15


0,5





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 308
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved