Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


CAIET DE SARCINI - INSTALATII DE CANALIZARE INTERIOARE EXECUTATE CU TUBULATURA DIN PVC

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic




CAIET DE SARCINI

INSTALATII DE CANALIZARE INTERIOARE




Executate cu tubulatura din pvc

1. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice de executie si montare a lucrarilor de instalatii de canalizare interioare realizate din tuburi PVC 100 cu mufa si garnitura de etansare din cauciuc elastomeric, calitatea materialelor puse in opera, normative si standarde ce trebuiesc respectate precum si prevederi de protectia muncii, P.S.I, probe verificari, prescriptii de intretinere, exploatare si conditiile de receptie a lucrarilor.

1.1. DATE TEHNICE GENERALE

Caracteristicile generale ale materialului

Caracteristicile cele mai importante ale materiei prime PVC destinata fabricarii tuburilor si fitingurilor sunt:

- densitatea: 1,37 - 1,47 kg/dm3;

- sarcina unitara maxima: 48 Mpa (480 kgf/cm2;)

- modul de elasticitate: 3000 Mpa (30000 kgf/cm2);

- rezistenta el. superficiala:    1012 . cm;

- coeficient de dilatare termica: 0,06 - 0,08 mm/ m. 0C;

- conductivitatea termica:    0,13 kcal/h.m.0C;

- alungire la rupere:    10%.

Domenii de utilizare

Tuburile si fitingurile din PVC 100 sunt utilizate pentru transportul de:

scurgeri de ape reziduale civile si industriale;

scurgeri de ape reziduale industriale, agricole, in general, in limita rezistentei chimice a materialelor.

Conditii de utilizare

Conditiile de utilizare normale pot fi rezumate astfel:

- tip SN8, SN4:

- temperatura maxima permanenta de lucru 400C;

- adancimea de pozare (masurata de la generatoarea superioara a tubului): max . 6,0 m, min. 1,2 m;

- montare in sant larg sau ingust;

- punere in opera corecta.

- tip SN2:

- temperatura maxima permanenta de lucru 400C;

- adancimea de pozare (masurata de la generatoarea    superioara a tubului): max 4,0 m, min 1,2 m;

- montare in sant ingust;

- punere in opera corecta.

Avantajele folosirii tubulaturii din PVC 100

Tubulatura din PVC 100 are o buna rezistenta mecanica.

Manipularea si punerea in opera facile datorita greutatii specifice redusa combinata cu o buna rezistenta mecanica (tuburile din PVC 100 sunt usor de manevrat si montat).

Rezistenta la actiunea agentilor chimici: tuburile din PVC prezinta o buna rezistenta la actiunea agentilor chimici prezenti in apele uzate si in sol: sarurile, acizii, bazele si hidrocarburile alifiatice. ATENTIE ! Hidrocarburile aromatice si cele care contin clor ataca PVC –ul.

Materialul este ecologic. Datorita imbinariilor etanse, posibilitatea de a exista pierderi este foarte mica si interactiunea negativa cu mediul este limitata.

Rezistenta la actiunea microorganismelor si a rozatoarelor. Din experienta practica s-a demonstrat ca PVC-ul nu este atacat de rozatoare, microorganisme sau bacterii.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La executia si montarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele:

- GP – 043/99 – Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena;

- I 9-1994 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare;

- I 9/1-1996 – Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare;

- I 1-78 – Normativ pentru proiectarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din PVC neplastifiat;

- P66-2001 – Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din mediul rural;

- I 22-1999 – Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor;

- C16-1984 – Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros;

- P7-2000 – Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire;

- SR EN 1401-2 – Metode de evaluare a conformitatii pentru sisteme de canalizare din mase plastice ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune;

- SR 8591-1997 – Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare;

- STAS 6675/1-92 – Tevi din policlorura de vinil neplastifiata. Conditii tehnice generale de calitate;

- STAS 6675/2-92 - Tevi din policlorura de vinil neplastificata. Dimensiuni.

- STAS 11410-80 – Piese de legatura din policlorura de vinil neplastifiata pentru canalizare;

- *** - Manuale si carti tehnice ale producatorilor;

- Ordonanta 9/H-1993 – Regulament privin protectia si igiena muncii din constructii;

- MGPM-1996 – Norme generale de protectia muncii. Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii;

- *** - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari geotehnice de excavatii, fundatii, terasamente, nivelari si consolidari de teren (MMPS);

- *** - Norme specifice de securitate a muncii pentru excavatii si constructii subterane (MMPS);

- *** - Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace mecanice si depozitarea materialelor (MMPS);

- P118-1999 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor;

- O.M.I. 775/98 – Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor;

- C 300-94 – Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;

- C56-02 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor;

- Legea 10/1995 – Legea privind calitatea in constructii;

- H.G. 273/1994 – Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

3. MOSTRE SI TESTARI

3.1. Categorii de verificari si incercari

Verificarea calitatii produselor se face prin :

verificari de lot;

verificari periodice;

verificari de tip.

3.1.1. Verificari de lot

Se fac la fiecare lot de tevi de acelasi tip. Lotul este constituit din 100 buc. de teava din acelasi tip, produsa pentru un beneficiar.

La fiecare lot se verifica:

dimensiunile;

aspectul;

rezistenta la soc la t = 200 C.

Verificarile nedistructive (dimensiuni si aspect) se fac pe fiecare teava din lot. Tevile care nu corespund conditilor tehnice din “ Lista incercarilor si verificarilor pentru tevile din PVC rigid“ se resping.

3.1.2. Verificari periodice

Se efectueaza trimestrial pe un lot care a corespuns la verificarile de lot si constau din verificarea:

dimensiunilor;

aspectului;

rezistenta la soc la t = 200C;

verificarea la presiune interioara la t = 200C;

verificarea variatiei dimensiunilor si a aspectului dupa incalzire la 1500C.

La verificarile periodice toate epruvetele incercate trebuie sa corespunda conditiilor prescrise.

Chiar daca o singura epruveta nu corespunde, se repeta verificarea pe un numar dublu de epruvete. Daca si de aceasta data rezultatele verificarilor nu corespund, lotul se respinge.

3.1.3. Verificari de tip

Se efectueaza la introducerea de materiale noi in fabricatie, la schimbarea tehnologiei de fabricatie precum si cel putin o data la 3 ani sau la cererea beneficiarului si constau in verificarea tuturor conditiilor tehnice de calitate de la punctul de la verificarile de lot.

Verificarile de tip sunt cele precizate in “Lista incercarilor si verificarilor pentru tevile din PVC rigid “

La verificarile de tip toate epruvetele trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prescrise.

Lista incercarilor si verificarilor pentru tevile din PVC 100

Nr.

crt.

Incercarea/

verificarea

Conditia

tehnica

Metoda de

Incercare

Categoria de incercare

Lot

Periodice

Tip

Verificarea absortiei de apa la fierbere

Absorbtia de apa la fierbere:max 4 mg/cm2

Determinarea absortiei de apa la fierbere a tevilor din PVC 100,

DIN 8061

NU

DA

DA

Verificarea punctului de inmuiere Vicat

Punctul de inmuiere

Vicat: min 800C

Determinarea punctului de inmuiere Vicat

STAS 6921

NU

DA

DA

Verificarea rezistentei la soc:

– metoda cu ciocanul- pendul

Rezistenta la soc:

max 10%, PVC-U, 2320C

Determinarea rezistentei la soc

DIN 8061,

DIN 53453

NU

DA

DA

Rezistenta la soc: max 10%, PVC Hi, 2020C

Verificare dimensiuni

Dimensiunea tevilor cf. DIN 19534 (tevi de canalizare ingropate)

Verificare dimensiuni cf. DIN 8061/8062

DA

DA

DA

Verificarea aspectului si culorii

Aspect si culoare cf. DIN 19534 (tevi de canalizare ingropate)

Verificarea aspectului si a culorii conform

DIN 8061/8062

DA

DA

DA

Verificarea variatiei dimensiunilor si a aspectului dupa incalzire la 14020C

Dimensiuni si aspecte conform

DIN 8061/8062, max5%

Verificarea variatiei dimensiunilor si a aspectului dupa incalzirea la 1400C cf.DIN 8061/8062

DA

DA

DA

Verificarea caracteristicilor toxice

Conform Normelor Sanitare in vigoare

NU

NU

NU

Verificarea rezistentei la presiunea interioara

Rezistenta la presiunea interioara

DIN 8061

ISO 1167

Verificarea rezistentei la presiunea interioara

La 200C:

- PVC U:

=42 Mpa

1h

DIN 8061

DIN 53759

ISO 1167

DA

NU

DA

- PVC Hi:

DIN 8061

DIN 53759

ISO 1167



DA

NU

NU

DA

DA

DA

La 600C:

- PVC U:

DIN 8061

DIN 53759

ISO 1167

DA

NU

NU

NU

DA

NU

DA

DA

DA

- PVC Hi1:

DIN 8061

DIN 53759

ISO1167

DA

NU

NU

NU

DA

NU

DA

DA

DA

- PVC Hi2:

DIN 8061

DIN 53759

ISO 1167

DA

NU

NU

NU

DA

NU

DA

DA

DA

4. MATERIALE SI PRODUSE

Toate materialele si produsele folosite vor fi insotite de certificate de calitate, declaratie de conformitate, agremente tehnice.

4.1. Sorto-tipo-dimensiuni

Clasificare:

- in functie de sortiment:

tevi cu mufa si garnituri de etansare din elastomeri;

fitinguri si accesorii.

- in functie de tip:

PVC 100 SN2 (PN4);

PVC 100 SN4 (PN6);

PVC 100 SN8 (PN10).

4.2. Caracteristici tehnice si chimice

Principalele caracteristici tehnice sunt urmatoarele:

Caracteristica

U.M

Valoare

Masa volumica

kg/dm3

Coeficient de dilatare termica liniara

mm/m 0C

Conductibilitate termica

kcal/h.m.0C

Modul de elasticitate la 200C

kgf/cm2

Rezistenta la tractiune

(la limita de rupere)

kgf/cm2

> 480

Alungire la rupere

< 10

Rigiditate dielectrica

kV/mm

> 15

Rezistenta electrica superficiala la 200C

ohm.cm

> 1012

Punct de inmuiere Vicat

C

> 80

Rezistenta la presiunea interioara

- tensiunea tengentiala 42 Mpa/200C

- tensiunea tangentiala 17 Mpa/600C

- tensiunea tangentiala 10 Mpa/600C

h

h

h

Presiunile de utilizare a tevilor din PVC 100 sunt redate in tabelul urmator:

Temp.

Fluid

[0C]

Seria grosimilor de perete

Tip de

PVC 100

Seria presiunilor nominale

PN4

PN6

PN10

PN16

PN25

Presiuni de utilizare [bari]

PVC U, Hi

PVC U, Hi

PVC U, Hi2

PVC Hi1

Din punct de vedere chimic, PVC 100 este un material termoplast amorf.

Rezistenta acestui tip de material la diferite substante chimice se regasesc in tabelele cartilor tehnice ale producatorilor precum si in I 1-78 respectiv GP-043/99.

5. LIVRARE, MARCARE, MANIPULARE SI TRANSPORT, DEPOZITARE

5.1. Livrare

Produsele vor fi insotite de documente specifice

Certificate de garantie;

Declaratie de conformitate;

Agrement tehnic;

Factura si avizul de insotire a marfii;

Scrisoare de trasura (pentru transportul pe C.F.).

Tevile din PVC 100 se livreaza in vrac sau ambalate (legaturi, paleti, sau rastele).

Legaturile, cuprinzand tevi de acelasi tip si diametru, se prind in trei locuri cu sfoara sau fir din material plastic rezistent.

Ambalarea se face in functie de tipul tevii, dupa cum urmeaza:

livrarea in vrac pentru toate tipurile de teava;

ambalare in paleti sau rastele pentru tevi cu diametre mai mari de 50 mm, la intelegere cu producatorul;

ambalare in legaturi pentru diametre mai mici de 50 mm.

Fitingurile si accesoriile sunt furnizate, in general, ambalate. Daca nu sunt ambalate va trebui ca in faza de depozitare si transport ele sa fie depozitate ordonat si va trebui evitata deformarea si stricarea lor din cauza ciocnirilor intre ele sau cu alte materiale grele.

5.2.Marcare

Marcarea tevilor livrate in pachete se face cu etichete lipite in interiorul mufei.

Etichetele contin urmatoarele informatii:

fabricant;

denumire produs;

standardul de referinta;

data fabricatiei;

diametrul nominal;

presiunea nominala.

Marcarea tevilor la bucata sau pachetizate se face automat direct pe linia de extrudare.

Marcarea fitingurilor si accesoriilor cuprinde:

denumire produs;

diametru nominal;



presiune nominala;

standardul de referinta.

5.3. Manipulare si transport

Incarcarea si descarcarea trebuie efectuate cu atentie pentru toate materialele/produsele. La incarcare si descarcare, tuburile nu trebuie trantite si nici tarate pana la marginile autocamioanelor, manipularea trebuind sa se faca dupa prinderea acestora cu mare atentie. Manipularea se face evitand contactul tuburilor si fitingurilor cu substante agresive si cu materiale abrazive sau colturoase. Daca aceste recomandari nu sunt respectate, este posibil ca, mai ales iarna la temperaturi joase, sa se provoace rupturi sau fisuri ale materialelor/produselor.

La transport, tuburile trebuie sustinute pe toata lungimea lor pentru evitarea deteriorarii lor la extremitati datorita vibratiilor.

Tuburile vor fi asezate, pentru transport, numai orizontal, pe suprafete drepte si netede, sprijinite continuu pe toata lungimea lor, in stive care sa nu depaseasca 0,75 m inaltime.

La transportul tuburilor PVC cu autocamionul se va evita ca acestea sa iasa in afara platformei de incarcare cu mai mult de 1,0 m. Pentru tuburile din PVC cu lungimi mai mari de 4,0 m si care depasesc platforma de incarcare cu mai mult de 1,0 m, autocamionul respectiv trebuie prevazut, in mod obligatoriu, cu remorca monoaxa.

Transportul materialelor din PVC in timpul verii trebuie efectuat astfel incat sa se evite actiunea directa a razelor solare asupra tuburilor si fitingurilor.

Pe timp friguros, materialele din PVC devenind casante, transportul si manipularea acestora necesita masuri speciale de asigurare contra loviturilor si zgarieturilor.

In timpul transportului trebuie evitate loviturile, indoirile, iesirile excesive in afara precum si contactele cu corpuri taioase si ascutite. Curelele pentru fixarea incarcaturii pot fi confectionate din funii sau benzi de canepa, nylon sau din alte materiale similare; daca se folosesc cabluri de otel, tuburile trebuie protejate in zonele de contact.

Se va urmari, in mod special, ca tuburile sa fie asezate in asa fel incat mufa sa nu provoace deteriorarea lor, fiind indicat ca intre tuburi sa se puna distantiere speciale.

Este indicat si recomandat ca, la incarcarea in mijloacele de transport, la inceput sa se aseze tuburile cele mai grele pentru evitarea deformarii celor usoare.

In timpul transportarii tuburilor pe santier si mai ales in timpul asezarii de-a lungul sapaturilor trebuie evitata tararea acestora pe teren intrucat acest lucru poate sa provoace daune ireparabile datorate pietrelor sau altor obiecte cotondente.

5.4. Depozitare

Tuburile din PVC trebuie sa fie depozitate pe suprafete netede, lipsite de parti taioase si substante care le-ar putea ataca.

Pe durata depozitarii, tuburile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor pentru a se putea evita defectarea capetelor datorita vibratiilor si loviturilor.

Tuburile din PVC cu mufa trebuie sa fie stivuite pe traverse de lemn astfel incat sa nu provoace deformarea mufelor tuburilor din seria orizontala inferioara. Mufele tubuirilor trebuiesc aranjate alternativ, pe o parte si pe cealalta a paletului, astfel incat sa iasa in afara. In acest mod, mufele nu vor suporta sarcini iar tuburile vor fi sprijinite de-a lungul intregii lungimi.

Tuburile nu trebuie sa fie depozitate (stivuite) pe o inaltime mai mare de 1,50 m, oricare ar fi diametrul lor, pentru evitarea posibilelor deformari in timp.

In timpul depozitarii pe durata indelungata (mai mare de doi ani), tuburile si fitingurile din PVC vor fi ferite de actiunea directa a razelor solare (se folosesc ecrane opace ce nu impiedica aerisirea), de actiunea surselor de caldura precum si de contactul cu substante chimice agresive pentru PVC.

Fitingurile, racordurile si accesoriile sunt furnizate, de regula, in ambalaje speciale. Daca nu sunt ambalate, va trebui ca in faza de transport si depozitare sa fie evitata asezarea dezordonata si, deasemenea, va trebui evitata deformarea si stricarea lor din cauza ciocnirilor intre ele sau cu alte materiale grele. Depozitarea lor se va face in rafturi, in mod ingrijit, pe sortimente si dimensiuni.

Temperatura recomandabila de depozitare pentru tuburile si fitingurile din PVC este intre +5oC si +40oC.

6. tehnologia de executie a lucrarilor

6.1. Generalitati

Problema de baza a organizarii lucrarilor se rezolva prin stabilirea metodelor optime de executare a lucrarilor de instalatii interioare de canalizare ape uzate menajere cu folosirea utilajelor necesare, a sculelor speciale, aplicand tehnica cea mai avansata, in metoda de flux continuu de executie.

Astfel se recurge la:

stabilirea unui plan calendaristic rational de esalonare a executarii lucrarilor;

organizarea rationala a teritoriului santierului pentru asigurarea legaturilor prin folosirea cailor de comunicatie existente in cazul executarii lucrarilor exterioare;

determinarea necesarului si stabilirea corespunzatoare a mijloacelor pentru executarea la timp a lucrarilor;

stabilirea necesarului si a surselor de aprovizionare a santierului cu energie electrica, apa, aer comprimat.

Pentru executarea lucrarilor realizate cu materiale din PVC se vor respecta traseele si dimensiunile tubulaturii conform prevederilor din piesele desenate. Ordinea operatiunilor necesare pentru executarea acestui tip de lucrari va fi:

trasarea lucrarilor pe teren si pregatirea terenului;

aprovizionarea cu materiale si utilaje;

asigurarea fortei de munca calificate necesara acestui tip de lucrare;

lansarea (unde este cazul), asamblarea si etansarea tuburilor;

proba de etanseitate si functionalitate;

executarea umpluturilor (unde este cazul);

aducerea terenului la starea naturala initiala (unde este cazul).

6.2. Tehnologia de executie

6.2.1. Lucrari preliminare

Antreprenorul trebuie sa asigure concordanta intre ipotezele definite la nivelul proiectului si conditiile de executie ale lucrarilor. In cazul in care anumiti parametrii sunt in discordanta cu prescriptiile proiectului, este bine sa fie informati proiectantul general si beneficiarul.

6.2. 2. Montarea instalatiilor interioare de canalizare

6.2.2.1. Generalitati

Conductele interioare de canalizare se vor monta numai dupa ce in prealabil s-a facut trasarea lor.

Traseele instalatiilor interioare de canalizare vor respecta prevederile proiectului si vor fi asigurate lungimile minime de conducte cu posibilitati maxime de preluare a dilatarilor precum si cu posibilitati de acces usor la ele in timpul exploatarii.

La trasare se vor respecta cu strictete pantele prevazute in proiect.

6.2. 2.2. Efectuarea imbinarilor

Lucrarile de imbinare si etansare a tuburilor din PVC vor fi executate numai de catre personal instruit si specializat pentru astfel de lucrari.

Tubul, la extremitatea lui neteda, daca este necesar, se va taia in mod normal pe axul sau cu ajutorul unui fierastrau cu dinti fini sau cu o freza. Extremitatea astfel obtinuta, pentru a fi introdusa in respectiva mufa (pentru efectuarea atat a unei jonctiuni rigide cat si flexibila), trebuie taiata (sanfrenata) conform unghiului precizat de producator (in mod normal 15O) mentinand la margine o grosime (crescanda o data cu diametrul) indicata de producator.

Solutia de imbinare cu inele din cauciuc elastomeric asigura o legatura elastica, care permite lucrul independent al elementelor asamblate, fara a se afecta etanseitatea rostului.

Garniturile de etansare sunt de diferite forme si se introduc in lacasul mufei prin glisare-rulare pe capatul tubului. Indiferent de tipul garniturii, asamblarea cu inele (garnituri) de etansare presupune urmatoarele operatiuni:

verificarea existentei sanfrenului la extremitatea neteda a tubului;

marcarea lungimii de imbinare in mufa; in acest scop, se marcheaza pe capatul tubului o linie de referinta, prin introducerea capatului in mufa pana la capat, marcandu-se aceasta pozitie. Se retrage tubul cu 3 mm pentru fiecare metru de lungime al tubului. Intre doua jonctiuni (o jonctiune nu trebuie sa fie mai mica de 2 mm) se marcheaza pe tub noua pozitie care reprezinta prima linie de referinta;

curatarea perfecta a capetelor de imbinat;

verificarea amplasarii corecte a inelului (garniturii) de etansare;

lubrifierea capatului drept al tubului cu respectarea prescriptiilor producatorului (ulei siliconat, apa cu sapun, etc.);

imbinarea celor doua elemente pana la reperul prealabil trasat.

Probele de etanseitate pot fi efectuate imediat dupa efectuarea imbinarilor.

Tuburile cu diametre mari se imping in imbinare cu ajutorul unor dispozitive speciale.

La trecerea tuburilor prin peretii caminelor se vor folosi piese de trecere speciale din PVC.

6.2.2.3. Montarea colectoarelor interioare de canalizare

Intrucat orice cladire se executa de jos in sus, colectoarele orizontale, care se amplaseaza la partea inferioara a instalatiei, sunt primele conducte de canalizare din instalatia ce se monteaza.

La colectoarele orizontale se vor racorda coloanele de canalizare. Montarea coloanelor si a conductei colectoare se poate incepe si simultan de catre echipe diferite, coordonandu-se activitatea lor.

La montarea colectoarelor se vor face, obligatoriu, urmatoarele:

respectarea pantei de scurgere prevazuta in proiect;

verificarea corespondentei dintre cota de iesire a tubului de canalizare din cladire si cea a canalizarii exterioare; aceasta verificare se va face cu ajutorul unui furtun de nivel.

Colectoarele orizontale de canalizare se pot monta aparent sau ingropat.

La cladirile cu subsol tehnic, tuburile de canalizare se monteaza aparent , pe console, bratari sau sustinatoare metalice.

La cladirile fara subsol, ce se executa in terenuri normale, se admite montarea ingropata in pamant a colectoarelor de scurgere sub pardoseala parterului care, dupa caz, cand sunt amplasate in terenuri macroporice (sensibile la inmuiere), se va face in canale din beton.

Lungimile de conducta necesare montajului se masoara, se taie si se aduc la locul de montaj impreuna cu ramificatiile, piesele de curatire si coturilor necesare realizarii colectorului.

Pe colectorul orizontal, in dreptul fiecarei coloane se monteaza cate o ramificatie la 450 (pentru a se evita pericolul de infundare) prin care se face legatura dintre conductele verticale de scurgere si colector. Daca, din diverse motive, este, totusi necesar sa se monteze ramificatii cu deschideri mai mari (de ex. de 67030 ), atunci pe conducta principala,dupa fiecare ramificatie, se monteaza o piesa de curatire. In continuare se executa imbinarea conductelor si subansamblurilor.

Piesele de curatire se vor monta, obligatoriu, la orice schimbare de directie, dupa punctele de ramificatie cu posibilitati de infundare si pe trasee rectilinii la distante cuprinse intre 6 m si 15 m.

Coturile conductelor colectoare orizontale trebuie sa fie cat mai largi. Din acest motiv, nu se admit schimbari de directie cu unghiuri mai mari de 450.

Pe conductele colectoare aparente, piesele de curatire se monteaza cu orificiul de acces inclinat la 450, pentru a se putea strange si desface capacul.

6.2.2.4. Montarea coloanelor de canalizare

Coloanele de canalizare se monteaza in urmatoarele moduri:

cu ansambluri montate in atelier;

cu elemente imbinate la fata locului.

In cazul in care coloanele se executa concomitent cu conducta colectoare orizontala, montarea fiecarei coloane se incepe de la subsol, de la ultima ramificatie amplasata sub planseul de deasupra subsolului.

La baza coloanelor terminale, in locul unui cot de 88030 , se vor monta 2 coturi de 450.

Coloanele intermediare se racordeaza la conducta colectoare prin ramificatie la 450 si cot la 450, sau in T, montate pe conducta colectoare.

Piesele de curatire se prevad la fiecare doua nivele, insa obligatoriu la primul si la ultimul nivel.

Pentru conductele montate ingropat sub tencuiala, mascate in rabit sau in pereti de ghips-carton, se lasa posibilitatea de vizitare la capacul pieselor de curatire.

Piesele de curatire montate pe coloane se amplaseaza la 800 mm deasupra pardoselii finite a etajului respectiv sau la cel putin 150 mm deasupra nivelului la care se afla marginea superioara a obiectului sanitar cel mai apropiat de la etajul respectiv.

In situatia in care anumite elemente de constructii (grinzi, socluri, etc.) trebuie ocolite, deplasarea coloanei in dreptul acestora se realizeaza prin montarea unei curbe de etaj sau a 2 coturi la 45o. In ambele cazuri se monteaza pe coloana, sub portiunea respectiva, cate o piesa de curatire.

In cazul conductelor colectoare montate sub plafonul subsolului, piesa de curatire de la parter serveste si pentru curatirea conductei colectoare.

Operatiile principale de montare sunt:

imbinarea pieselor si fixarea lor provizorie;

fixarea conductelor in bratari si protectii elastice; pozitia optima a bratarii este sub mufa la cca. 4 cm de aceasta, unde, datorita formei tubului, bratara fixeaza bine conducta.

Dupa executarea tuturor imbinarilor se efectueaza o proba de etanseitate si, in final, fixarea definitiva a coloanei cu bratari speciale din otel.

Pana la racordarea obiectelor sanitare, ramificatiile se obtureaza cu dopuri de ipsos sau lemn, pentru a evita patrunderea diverselor materiale in conducta.

6.2.2.5. Montarea legaturilor de scurgere ale obiectelor sanitare

Conductele de legatura vor avea trasee cat mai scurte si se vor monta cu pantele indicate in proiect.

Legaturile de scurgere ale obiectelor sanitare la coloane pot fi montate:

de-a lungul peretelui pe care sunt amplasate la obiectele sanitare, aparent, ingropat sau mascat, dupa cum sistemul constructiv sau gradul de confort permite;

sub planseul pe care este montat obiectul sanitar, aparent sau mascat de o grinda falsa din rabit sau din rigips;

ingropat in grosimea pardoselii, solutie adoptata, in special, in cazul camerelor de baie.

6.2.2.6. Montarea conductelor de ventilare

Coloanele de ventilare, de orice fel, se executa din acelasi tip de material ca si coloanele de scurgere si se prelungesc deasupra invelitorii sau acoperisului terasa al cladirii cu cel putin 0,5 m.

La capatul de pe acoperis al conductei de ventilare se monteaza o caciula de protectie executata din tabla din otel zincata sau din tabla neagra decapata grunduita in doua straturi si vopsita cu vopsea de ulei. Pentru montare, caciula de protectie se introduce pe tubul coloanei de ventilare, pe deasupra tubului daca tubul are capat drept si in interiorul tubului daca tubul are capat cu mufa.

Conductele de ventilare care ies deasupra teraselor in vecinatatea ferestrelor sau altor deschideri aflate in legatura cu incaperi de utilizare curenta se prelungesc cu o lungime mai mare de 0,5 m.

6.2.2.7. Racordarea instalatiilor interioare la retelele exterioare de canalizare

Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate se racordeaza la retelele exterioare de canalizare prin intermediul caminelor de racord.

Lucrarile de bransare a canalizarii interioare la reteaua exterioara se executa in urmatoarea ordine:

dupa montarea canalizarii interioare pana la peretele exterior al cladirii, se traseaza axa santului in care se va monta conducta exterioara de canalizare; acest sant incepe de langa peretele cladirii, din dreptul conductei interioare de canalizare si se termina la caminul exterior de canalizare existent sau proiectat;

se verifica daca se poate respecta panta prevazuta in proiect pentru conducta, sau cel putin panta minima de montaj; verificarea se face masurand cota radierului caminului de racord;

se executa santul si orificiile de trecere prin peretele cladirii si al caminului (in cazul in care golurile nu au fost lasate de la constructie); trecerile prin peretii mentionati se vor face cu piese etanse de trecere speciale din PVC;

se monteaza conductele in sant pornind din interiorul cladirii catre caminul exterior; se verifica panta de montaj si apoi se executa imbinarile conductelor.

6.2.2.8. Probarea si receptia instalatiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere

Probarea instalatiilor de canalizare interioare executate cu tuburi si fitinguri din PVC se efectueaza in conformitate cu prevederile normativelor I 9, I 1, C 56-02.

Probarea conductelor se va face inainte de darea in functiune a instalatiilor si poate fi:

probarea pe tronsoane la etanseitate a conductelor – proba preliminara;

probarea pe answamblu la etanseitate a conductelor – proba finala ce constituie si faza determinanta;

proba de functionare.

Instalatiile interioare de canalizare se supun incercarii de etanseitate si incercarii de functionare.

Incercarea de etanseitate necesita umplerea instalatiei interioare de canalizare cu apa, pana la nivelul de refulare prin obiectele sanitare.

Incercarea de etanseitate se face controland toate punctele de imbinare accesibile. Punctele de imbinare ce se inchid cu masti se incearca pe parcursul lucrarii, inainte de inchiderea acestora.

Incercarea de functionare se executa prin punerea in functiune a obiectelor sanitare in masura sa realizeze debitul de calcul al instalatiei.

Cu prilejul incercarii de etanseitate si/sau de functionare se controleaza si pantele, piesele de curatire, sustinerile conductelor, etc.

La obiectele sanitare, in vederea receptiei, se verifica:

-in cazul cazilor de baie, panta spre ventilul de scurgere si functionarea preaplinului;

- modul de spalare al closetului, care trebuie sa se faca uniform si in bune conditii pe toata suprafata vasului;

- sifoanele de pardoseala care trebuie sa asigure scurgerea apelor de pe intreaga suprafata a pardoselii deservite de sifon; la sifoanele combinate din camera de baie, capacitatea de scurgere trebuie sa fie astfel reglata incat sifonul sa nu refuleze apa in cazul golirii simultane a cazii si lavoarului.

7. Protectia, siguranta si igiena muncii

In toate etapele de realizare a lucrarilor de realizare a instalatiilor interioare de canalizare executate cu conducte din PVC se vor respecta cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii, indiferent de forma de proprietate a obiectivului.

Conducatorii unitatilor de executie, precum si reprezentantii beneficiarului care urmaresc realizarea lucrarilor au obligatia sa aplice in activitatea de executare a lucrarilor toate prevederile legale privind protectia muncii (Legea 90/1996 a protectiei muncii si Normele metodologice de aplicare, Normele Generale de Protectie a Muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii – 1996: Normele Specifice de Securitate a Muncii, precum si Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 M.L.P.A.T. – Regulament protectia si igiena muncii in constructii). Se vor respecta, cu precadere urmatoarele:

1. Elaborarea proiectelor de organizare a lucrarilor, a regulilor si a fiselor tehnologice, a instructiunilor tehnice si a altor documente privind lucrarile de canalizare se va face cu respectarea normelor tehnice a securitatii muncii.

2. Se interzice executarea lucrarilor pentru constructii de acest gen in cazul cand in proiectul de organizare a santierului nu s-au prevazut principalele masuri de tehnica a securitatii muncii, cat si de igiena industriala.

3. In timpul executarii lucrarilor, cand se constata factori nocivi, emanatii de gaze sau mirosuri provenite din putrefactie, lucrul se va putea continua numai dupa ce organele de specialitate vor constata natura lor si vor indica masurile pentru prevenirea accidentelor.

4. Masurile de tehnica securitatii se vor prelucra periodic cu intreg colectivul de munca, tinandu-se o evidenta in legatura cu instructajul facut, cu data la care s-a facut, precum si cu persoanele care au fost instruite.

5. La locurile de munca unde se pot produce accidente se vor prevedea in mod obligatoriu, dispozitivele individuale de protectie si dispozitivele de securitate necesare, inclusiv imprejmuirea cu ingradiri de protectie rezistente pentru a se evita accesul persoanelor straine pe santier si accidentarea acestora, atat in timpul zilei cat si noaptea.

6. Toate masinile, utilajele, sculele, mecanismele si obiectele de inventar care sunt folosite la lucrarile de canalizare interioara vor fi in buna stare de functionare, improvizatiile in aceasta privinta sunt interzise.

7. Pentru contractele ce se incheie la executarea unor lucrari in subantrepriza, se va stabili in mod obligatoriu, unitatea careia ii revine sarcina de a lua toate masurile de protectia muncii la lucrarile ce se executa.

8. Conducerea unitatii este obligata sa puna la dispozitia muncitorilor imbracaminte si incaltaminte de protectie precum si dispozitive individuale de protectie, in conformitate cu normativele in vigoare precum si cu specificul muncii prestate.

9. Conducatorului unitatii, sefilor de santier, maistrilor le ramane obligatia sa controleze sistematic si continuu, respectarea prezentelor norme si a instructiunilor de tehnica securitatii elaborate pe baza acestor norme.

10. Organizarea oricarui santier se va face astfel incat sa satisfaca toate cerintele tehnice si sanitare. Amplasamentul pe teritoriul unitatii, constructiile auxiliare, depozitele, locurile de trecere, drumurile de acces, instalatiile sanitare, si baracamentele pentru lucrari vor corespunde cu proiectul aprobat pentru organizarea lucrarilor ce se executa pentru canalizari interioare si vor avea prevazute toate lucrarile pentru asigurarea protectiei muncii la fiecare loc de munca.

11. La toate lucrarile periculoase, atat la locurile de munca, cat si acolo unde este o circulatie mare, se vor semnaliza pericolele de accidentare, prin semne speciale si plancarde, foarte vizibile, atat ziua cat si noaptea.

12. Se interzice depozitarea materialelor, utilajelor, a elementelor prefabricate pe locurile de trecere pentru oameni, pe drumurile de circulatie a vehiculelor, pe vizierele de protectie, sau pe platformele de lucru.

13. Noaptea vor fi luminate drumurile, trecerile pentru persoane, scarile de acces si depozitele, precum si toate locurile de munca de pe santier. Se interzice lucrul in locurile neiluminate si accesul oamenilor spre aceste locuri.

14. Utilajele si dispozitivele folosite vor fi astfel instalate, incat sa se asigure stabilitatea acestora si imposibilitatea unor deplasari nerecomandate. Toate utilajele ce sunt alimentate cu energie electrica atat in timpul pauzei de masa cat si dupa lasarea lucrului la terminarea programului, vor fi deconectate de la retea si asigurate pentru ca nici o persoana neautorizata sa nu le poata pune in functiune.

15. Gropile de fundatii si santurile situate in zone umede, unde se efectueaza epuismente de apa, vor fi aparate de infiltrarea acestora, in vederea evitarii eroziunii la baza taluzurilor si a crearii unor goluri interioare, ce pot produce surpari.

Instructajele de protectie a muncii se vor referi cu prioritate la:

- semnalizarea si supravegherea lucrarilor;

- manevrarea manuala sau cu utilaje de ridicat a materialelor grele;

- taierea mecanica a conductelor;

- obligativitatea folosirii echipamentului de protectie si de lucru;

- folosirea utilajelor de executie (aparate de taiat conducte, bormasini rotopercutante, etc.).

Masurile de protectie a muncii mentionate anterior nu sunt limitative si se vor completa cu masurile de protectie specifice cuprinse in instructiunile de exploatare a instalatiilor, care se vor afisa la locul de munca.

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

In toate etapele de executare a lucrarilor, indiferent de forma de proprietate a obiectivului, se vor respecta normele referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor.

Obligatiile si raspunderile pentru prevenirea si stingerea incendiilor revin conducatorilor locurilor de munca si personalului de executie.

Personalul de executie are urmatoarele obligatii:

- sa participe la toate instructajele specifice;

- sa nu utilizeze scule si echipamente defecte;

- sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta la instruire, precum si oricare alte masuri necesare pentru evitarea incendiilor.

Periodic, in timpul executiei lucrarilor, personalul va fi testat asupra insusirii cunostintelor specifice prevenirii si stingerii incendiilor.

In vederea primei interventii in caz de incendiu se prevad urmatoarele:

- organizarea de echipe cu obligatiuni concrete;

- masuri si posibilitati de alertare a unitatilor de pompieri.

Conducatorii formatiilor de lucru vor asigura instruirea personalului si vor urmari permanent respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor prevazute in normele si legislatia specifice.

In timpul executiei precum si in timpul exploatarii instalatiei interioare de canalizare se vor respecta prevederile din “Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor” (Ord. MLPAT 1219/MC/1994 si M.I. 381/04.03.1994) si “Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora” – C 300.

In vederea interventiilor in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari.

8. RECEPTIA LUCRARILOR

8.1. Generalitati

Receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora este actul prin care investitorul certifica (atesta) realizarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, in conformitate cu prevederile contractuale si cu cerintele documentelor oficiale si declara ca accepta sa preia lucrarile executate si ca acestea pot fi date in folosinta.

Receptia se face conform Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii, “Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora” (H.G. nr.273/1994) si altor reglementari specifice.

Prevederile contractuale sunt documentatiile tehnice de executie, caietele de sarcini, specificatiile tehnice, etc.

Documentele oficiale sunt prevederile autorizatiei de constructii si avizele organelor autorizate, reglementari tehnice aplicabile, cartea tehnica a constructiei, etc.

Receptia la terminarea lucrarilor este receptia efectuata la terminarea completa a lucrarilor unui obiect sau unei parti din constructie, independenta, care poate fi utilizata separat.

Receptia finala este receptia efectuata dupa expirarea perioadei de garantie.

Perioada de garantie este perioada de timp cuprinsa intre datele receptiei si terminarea lucrarilor, a carei durata se stabileste prin contract si in cadrul careia antreprenorul are obligatia inlaturarii, pe cheltuiala sa, a tuturor deficientelor aparute datorita nerespectarii clauzelor si specificatiilor contractuale sau a prevederilor reglementarilor tehnice aplicabile.

Cartea tehnica a constructiei este ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea executiei, receptia, exploatarea si urmarirea comportarii in exploatare a constructiei si instalatilor aferente acestuia, cuprinzand toate datele, documentele si evidentele necesare pentru identificarea si determinarea starii tehnice (fizice) a constructiei respective si a evolutiei acesteia in timp.

Dupa inchiderea procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor, investitorul poarta denumirea generica de proprietar.

Investitorul este persoana fizica sau juridica care incheie contractul de executare a lucrarii de constructii, urmareste indeplinirea lui si preia lucrarea.

Executantul este partea contractanta care realizeaza lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, daca lucrarea este realizata printr-o asociere.

Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care investitorul declara ca accepta, preia lucrarea cu sau fara rezerve si ca aceasta poate fi data in folosinta. Prin actul de receptie se se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si a documentatiei de executie.

Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si instalatiile aferente acestora se efecueaza atat la lucrari noi, cat si la interventiile in timp asupra costructiilor existente – reparatii capitale, consolidari, modificari, modernizari, extinderi, etc. si se realizeaza in doua etape:

receptia la terminarea lucrarilor

receptia finala la expirarea perioadei de garantie.

Pentru lucrarile de constructii si instalatii aferente acestora, indiferent de sursa de finantare sau forma de proprietate sau de destinatie, receptiile se vor organiza de catre ordonatorii de credite sau proprietari care in sensul prevederilor legale au calitatea de investitori.

Receptia se poate face prin acordul partilor sau in cazul cand partile nu ajung la un acord pentru realizarea neintelegerilor ivite cu ocazia incheierii procesului verbal de receptie, ele se pot adresa instantei judecatoresti competente.

8.2. Receptia la terminarea lucrarilor

Pentru receptia la terminarea lucrarilor, executantul trebuie sa comunice investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevazute in contract, printr-un document scris confirmat de investitor, o copie a comunicarii va fi transmisa de executant si reprezentantul investitorului pe santie.

Comisiile de receptie pentru constructii si instalatiile aferente acestora se vor numi de catre investitor si vor fi alcatuite din cel putin 5 membrii. Dintre acestea obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratiei publice locale pe teritoriul careia este situata constructia, iar ceilalti vor fi specialisti in domeniu.

Investitorul va organiza inceperea receptiei la maxim 15 zile calendaristice de la notificarea terminarii lucrarii si va comunica data stabilita:

membrilor comisiilor de receptie;

executantului;

proiectantului.

Reprezentantii executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie, acestia avand calitatea de invitati.

Proiectantul, in calitate de autor al proiectului constructiei, va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie punctul sau de vedere privind executia constructiei.

Procesul verbal de receptie va consemna realizarea masurilor prevazute in documentatia de executie din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, fara de care receptia nu este acceptata.

In cazul in care investitorul nu stabileste in urma comunicarii primite o data pentru receptia lucrarilor in termenul de 15 zile calendaristice, sau daca la data fixata nu se prezinta la locul receptiei direct sau prin imputernicire, executantul va reinnoi cererea pentru fixarea unei noi date de receptie in aceleasi conditii ca mai sus.

Daca nici pana la expirarea acestui al doilea termen investitorul nu fixeaza receptia sau daca comisia de receptie nu se prezinta la data fixata direct sau prin imputernicit legal, executantul va stabili un termen de receptie in intervalul de 12 zile calendaristice de la expirarea celui de al doilea temen. Executantul va comunica investitorului in timp util termenul nou pe care l-a fixat. Daca investitorul, prin comisia de receptie, nu se prezinta la termenul fixat si nici nu a convenit cu executantul, inainte de termenul fixat de acesta, asupra unui alt termen pentru receptie, executantul notifica in scris investitorului ultimul termen de intrunire a comisiei de receptie.

Comisia de receptie se intruneste la data, ora si locul fixat iar presedintele acesteia, numit de investitor, stabileste programul dupa care va fi facuta receptia.

Comisia de receptie poate functiona numai in prezenta a cel putin 2/3 din membrii numiti ai acetora.

Hotararile comisiei se iau cu majoritatea simpla.

In cazul in care comisia nu se intruneste in totalitatea ei, presedintele poate fixa pentru categoriile de lucrari pentru care nu s-au prezentat membrii comisiei, un nou termen in vederea efectuarii receptiei, termen ce nu va depasi 4 zile lucratoare de la data fixata initial.

In vederea desfasurarii in bune conditii a receptiei, investitorul are obligatia de a pune la dispozitia comisiei de receptie documentatia de executie, precum si documentele si explicatiile care sunt necesare.

Comisia de receptie examineaza:

a. Respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de executie impuse de autoritatile competente.

Examinarea se face prin:

examinarea vizuala a constructiei

analiza documentelor continute in cartea tehnica a constructiei.

b. Executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, documentatiei de executie si reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale, conform legislatiei in vigoare;

c. Referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost executata lucrarea. Investitorul va urmari ca aceasta activitate sa fie inscrisa in contractul de proiectare;

d. Terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investitor si executant si in documentatia anexa la contract.

In cazurile in care exista dubii asupra inscrisurilor din documentele cartii tehnice a constructiei, comisia poate cere expertize, alte documente, incercari suplimentare, probe si alte date.

La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul verbal de receptie si il va inainta in termen de 3 zile lucratoare investitorului impreuna cu recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, amanarea sau respingerea ei.

Comisia de receptie recomanda admiterea receptiei in cazul in care nu exista obiectii sau cele care s-au consemnat nu sunt de natura sa afecteze utilizarea lucrarilor conform destinatiei sale.

Comisia de receptie recomanda amanarea receptiei cand:

- se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a constructiei din punct de vedere al exigentelor esentiale;

- constructia prezinta vicii care nu pot fi inlaturate si, care prin natura lor, impiedica realizarea uneia sau a mai multor exigente esentiale, caz in care se impun expertize, reproiectari, refaceri de lucrari, etc.

Absenta executantului la receptie nu constituie motiv pentru amanarea sau anularea actului de receptie. In cazul in care executantul nu se prezinta la receptie, investitorul poate solicita asistenta pentru receptie unui expert tehnic neutru atestat, care sa consemneze separat de procesul verbal, starea de fapt constatata.

Situatiile de absenta a unor persoane vor fi consemnate in procesul verbal de receptie.

Presedintele comisiei de receptie va prezenta investitorului procesul verbal de receptie cu observatiile participantilor si cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului verbal de receptie, investitorul hotaraste admiterea, amanarea sau respingerea receptiei si notifica hotararea sa in interval de 3 zile lucratoare executantului, impreuna cu un exemplar din procesul verbal.

In cazul in care admiterea receptiei ce face cu obiectiuni, in procesul verbal de receptie se vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele nu vor depasi, de regula, 90 zile calendaristice de la data receptiei daca, datorita conditiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen.

Daca executantul nu-si indeplineste obligatiile prevazute mai sus, dupa trecerea termenului de remediere convenit, investitorul il va soma in acest sens, iar daca executantul nu da curs somatiei, investitorul este in drept sa execute remedierile pe cheltuiala si riscul executantului in culpa si sa pretinda plata prejudiciului produs.

Refuzul executantului de a semna procesul verbal de receptie se consemneaza in cadrul acestuia.

Dupa executarea remedierilor, executantul va cere in scris investitorului anularea obiectiilor. Daca in decurs de 30 de zile calendaristice de la data cererii executantului, investitorul nu anuleaza obiectiile, se recurge la procedura de arbitraj, daca ea a fost prevazuta in contract si, in cazul ramanerii in dezacord, poate sa-l actioneze la instanta judecatoreasca competenta.

Data receptiei este cea a incheierii de catre comisia de receptie a procesului verbal de receptie a lucrarilor cu sau fara obiectii.

Executantul are la dispozitie 20 de zile calendaristice de la data primirii procesului verbal de receptie de amanare sau de respingere a receptiei, pentru a contesta obiectiile sau respingerea, litigiul se rezolva prin arbitraj, daca aceasta forma de conciliere a fost prevazuta in contract, sau prin actiune inaintata la instanta judecatoreasca competenta.

Investitorul preia lucrarea la data prevazuta in procesul verbal de receptie a lucrarilor in afara cazului in care receptia este amanata sau respinsa.

In cazul depasirii de catre investitor a termenului de 30 de zile prevazut pentru anularea obiectiilor, fara a cadea de comun acord cu executantul asupra prelungirii acestui termen, se apeleaza la arbitraj, iar apoi la instanta judecatoreasca.

Dupa acceptarea receptiei de catre investitor cu sau fara obiectii, acesta nu mai poate emite alte solicitari de remedieri de lucrari, penalizari, diminuari de valori si alte asemenea, decat cele consemnate in procesul verbal de receptie. Fac exceptie viciile ascunse descoperite in termenele stabilite conform legii.

In cazul in care investitorul solicita preluarea unei parti din lucrare inainte de terminarea intregii lucrari prevazute in contract, se va incheia un proces verbal de predare primire intre executant si investitor in care se va consemna starea partii de lucrare in cauza, masurile de consemnare precum si cele de protectie reciproca a desfasurarii activitatii celor doua parti. Toate riscurile si pericolele pentru partea preluata trec temporar asupra investitorului cu exceptia viciilor ascunse si a celor care decurg din executarea necorespunzatoare.

Procesul verbal de predare primire incheiat in aceste conditii nu este un proces verbal de receptie pentru partea de lucrare in cauza, dar investitorul poate cere inscrierea in procesul verbal de receptie, intocmit la terminarea lucrarii in intregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predarii - primirii si le-a consemnat in procesul verbal respectiv. Pentru partea preluata de investitor, perioada de garantie pentru viciile care nu tin de siguranta constructiei incepe de la data terminarii remedierilor.

8.3. Receptia finala

Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie.

Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.



La receptia finala participa:

investitorul;

comisia de receptie numita de investitor;

proiectantul lucrarii;

executantul.

Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixat si examineaza urmatoarele:

procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor;

finalizarea lucrarilor cerute de receptia de la terminarea lucrarilor;

referatul investitorului privind comportarea constructiei si instalatiilor

aferente in exploatare pe perioada de garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.

Comisia de receptie poate cere, in cazuri foarte bine justificate, sau in cazul aparitiei unor vicii, efectuarea de incercari si expertize.

La terminarea receptiei, comisia de receptie finala isi va consemna observatiile si concluziile in procesul verbal de receptie finala pe care-l va inainta investitorului in termen de 3 zile lucratoare impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fara obiectii a receptiei, de amanare sau respingere a ei.

In cazul in care comisia de receptie finala recomanda admiterea cu obiectii, amanarea sau respingerea receptiei, ea va trebui sa propuna masuri pentru inlaturarea neregulilor semnalate.

Daca lucrarea, la receptia finala, a fost respinsa, va fi pusa in stare de conservare prin grija si prin cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzisa.

Pentru recuperarea pagubelor, investitorul se va putea indrepta impotriva factorilor implicati in executarea constructiei cat si pentru nefunctionarea constructiilor si/sau instalatiilor aferente acestora.

Investitorul hotaraste admiterea receptiei pa baza recomandarii comisiei de receptie finala si notifica executantului hotararea sa in termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei facute in procesul verbal de receptie finala.

Data receptiei finale este data notificata de catre investitor a hotararii sale.

Daca partile nu ajung la incheierea unui proces verbal de receptie finala pe cale amiabila se pot adresa instantei ludecatoresti competente.

Partile in litigiu pot conveni asupra procedeului de arbitraj potrivit legii.

Procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin grija:

-investitorului;

-executantului;

-proiectantului;

-organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de construire;

-organului administratiei financiare locale.

9. REGULI DE INTRETINERE SI EXPLOATARE

9.1. Exploatarea instalatiilor de canalizare interioara

Exploatarea instalatiilor de canalizare interioara executate din materiale plastice (PVC) incepe dupa receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, cand investitorul certifica realizarea de catre constructor a lucrarilor in conformitate cu prevederile contractuale si cu cerintele documentelor oficiale care certifica faptul ca instalatia poate fi data in folosinta.

Exploatarea instalatiilor trebuie sa se faca strict in conditii de operare prevazute in proiect astfel incat aceasta sa mentina pe intreaga durata de folosinta urmatoarele cerinte de calitate, care au caracter de obligativitate:

rezistenta si stabilitate;

siguranta in exploatare;

siguranta la foc;

igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

izolatia termica, hidrofuga si economic de energie;

protectia impotriva zgomotului.

Exploatarea corecta a instalatiilor trebuie facuta pe intreaga perioada de utilizare a acestora dar o atentie deosebita trebuie acordata in primii 2 - 3 ani dupa darea in folosinta (perioada de rodare) in care apar unele defecte determinate de defectiuni de fabricatie si de executie, nedepistate la probe si la receptiile finale.

Prin “exploatarea” unei instalatii de canalizare se inteleg urmatoarele operatii:

controlul si verificarea instalatiei pentru asigurarea functionarii in regim normal;

revizia instalatiei;

reparatii curente;

reparatii capitale;

reparatii accidentale.

9.1.1. Controlul si verificarea instalatiei

Beneficiarii lucrarilor de instalatii de canalizare cu tubulatura PVC au obligatia de a asigura in timpul exploatarii personalul instruit necesar pentru intretinerea si repararea acestor instalatii.

Controlul si verificarea instalatiilor interioare de canalizare constau dintr-un control de suprafata (control exterior) si un control de adancime (control interior).

Controlul exterior se face local si consta in parcurgerea la suprafata a traseului de catre echipele de control.

Controlul interior se face anual cu ajutorul oglinzilor sau cu ajutorul unor “roboti” speciali.

Observatiile echipei de control se trec intr-un proces verbal pentru remedierea defectiunilor constatate.

9.1.2. Revizia instalatiei

Revizia instalatiilor interioare de canalizare se face periodic (de regula lunar) si consta in parcurgerea la suprafata a traseului instalatiei.

9.1.3. Reparatii curente

Reparatiile instalatiilor de canalizare realizate cu tubulatura PVC necesita folosirea materialelor de calitate, utilizarea sculelor si echipamentelor specifice cat si a instalatorilor specializati pentru acest domeniu.

Reparatiile curente se fac pentru remedierea defectiunilor constatate cu ocazia verificarilor si a reviziilor si au drept scop mentinerea sigurantei in functionare a instalatiilor.

Aparitia unor fisuri sau sparturi in tuburi impune schimbarea zonei de conducta limitrofa. Pentru aceasta, se vor parcurge urmatoarele operatiuni:

se identifica spartura si se elibereaza zona de lucru prin indepartarea materialelor de umplutura din zona sparturii;

se masoara lungimea zonei defecte si se inlatura prin taiere portiunea respectiva; capetele de teava se vor sanfrena;

se introduc doua mansoane de reparatie (mufe duble), cu inel (garnitura) de cauciuc elastomeric, prin capetele de teava, astfel incat sa intre complet in acestea;

   

se taie un tronson de tub la lungimea potrivita pentru a se introduce in zona de reparatie. Lungimea acestuia este, de obicei, cu putin mai mica decat zona decupata;

se pozitioneaza tronsonul taiat in zona de reparatie;

se trag mansoanele peste zona de reparatie astfel incat zona de trecere de la mansonul taiat la tevile retelei sa fie orientate la mijlocul tronsonului;

Defectiunile curente intalnite la instalatiile cu tuburi din PVC care necesita interventii pentru remedieri, sunt de regula urmatoarele:

desfacerea imbinarilor la mufe datorita modului defectuos de imbinare sau a materialelor utilizate;

voalarea si/sau ovalizarea tubulaturii datorita umpluturii necorespunzatoare;

ruperea tubulaturii cauzata de tasarea sau alunecarea terenului inconjurator;

accidentarea tubulaturii in urma unor interventii la instalatiile alaturate;

deteriorarea tubulaturii prin lovire;

infundarea la curbe executate necorespunzator pe santier;

utilizarea unor fitinguri realizate manufacturier in santier in locul celor realizate in fabrici specializate.

Unitatile de exploatare a instalatiilor de canalizare executate din PVC trebuie sa se asigure cu un stoc minim de tuburi, mansoane si piese speciale pentru a interveni cu operativitate la eventualele avarii.

9.1.4. Reparatii capitale

Reparatiile capitale constau in inlocuirea unor tronsoane in vederea asigurarii unei normale functionari a retelei de canalizare.

9.1.5. Reparatii accidentale

Reparatiile accidentale se fac ori de cate ori se constata deteriorari, defectiuni sau avarii, pentru mentinerea instalatiei in stare normala de functionare si siguranta.

9.2. Intretinerea instalatiilor de canalizare

Beneficiarii lucrarilor de instalatii de canalizare executate cu tubulatura PVC au obligatia de a asigura in timpul exploatarii, personalul instruit necesar pentru intretinerea si repararea acestor instalatii.

Tuburile si fitingurile din PVC trebuie ferite de radiatia solara, de radiatii calorice, lovituri sau alte solicitari mecanice.

9.3. Echipamente si materiale

La efectuarea reparatiilor, materialele si accesoriile folosite pentru inlocuirea celor necorespunzatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie insotite de certificatele de calitate si de garantie ale producatorului;

materialele si accesoriile acestora produse in tara sau provenite din import, care nu au la baza un standard privind calitatea produsului, sa fie insotite de agrementul tehnic sau certificatul de omologare eliberate de organele abilitate in acest scop.

Certificatele de calitate si de garantie, agrementele tehnice sau certificatele de omologare precum si instructiuniile de exploatare ale fabricilor constructoare se vor pastra, in mod obligatoriu, la Cartea tehnica a constructiei , impreuna cu instructiunile de exploatare a instalatiei.

9.4. Responsabili cu intretinerea si exploatarea si obligatiile acestora

Responsabilitatea revine proprietarului, utilizatorului sau societatii (regiei) care asigura exploatarea intregii instalatii de canalizare. Acestia au obligatia prin lege sa efectueze la timp lucrarile de intretinere si reparatii, respectiv sa foloseasca instalatiile in conformitate cu instructiunile de exploatare.

Intretinerea instalatiei de canalizare se poate face cu personal propriu de exploatare, avand sarcini permanente in acest scop, sau cu personal apartinand unor unitati tip “SERVICE” cu care s-au incheiat contracte sau intelegeri. Personalul de exploatare propriu si cel al unitatilor de tip “SERVICE” trebuie sa fie autorizat pentru activitatea pe care o desfasoara.

Personalul de exploatare are obligatia de a cunoaste in detaliu configuratia instalatiei de canalizare, modul de functionare al acesteia, pozitia si rolul fiecarui element, parametrii functionali, urmarile nerespectarii parametrilor proiectati, cauzele posibile si modul de inlaturare a cauzelor care perturba buna functionare. In acest scop se va folosi schema functionala a instalatiei precum si instructiunile de exploatare.

Pentru mentinerea instalatiei interioare de canalizare la parametrii proiectati, persoanele care se ocupa cu intretinerea si exploatarea instalatiei au obligatia sa remedieze orice defectiune indata ce aceasta a fost sesizata.

Lucrarile de reparatii se vor executa de catre personalul propriu de intretinere care trebuie sa fie calificat si autorizat pentru astfel de lucrari si dispune de utilajele necesare, sau de catre societati autorizate pentru executarea unor astfel de lucrari.

Controlul si verificarea instalatiilor de canalizare au caracter permanent, facand parte din urmarirea curenta privind starea tehnica a constructiei care, corelata cu activitatea de intretinere si reparatii, au ca obiectiv mentinerea instalatiei la parametrii proiectati.

Controlul si verificarea se face pe baza unui program, de catre personalul de exploatare. Programul se intocmeste de catre beneficiarul (administratorul) retelei, tinand seama de prevederile proiectului si de instructiunile de exploatare. Programul va cuprinde prevederi referitoare la intreaga retea pe categorii de elemente ale instalatiei si de operatiuni functionale consemnate in instructiunile de exploatare ale instalatiei.

9.5. Protectia, siguranta si igiena muncii

Pe toata durata de exploatare a instalatiei interioare de canalizare (inclusiv reparatii, revizii, inlocuiri) vor fi respectate cerintele referitoare la protectia, securitatea si igiena muncii.

Conducatorii societatilor comerciale, regiilor autonome, etc. sau serviciile care exploateaza instalatiile au obligatia sa asigure:

luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitate a muncii;

realizarea instructajului de protectia a muncii pentru tot personalul de exploatare la interval de cel mult 30 zile si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual;

controlul aplicarii de catre intregul personal a normelor si instructiunilor specifice;

verificarea insusirii cunostiintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.

Realizarea instructajelor specifice de protectie a muncii, verificarea cunostiintelor si abaterilor de la normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele individuale.

Manevrele corespunzatoare exploatarii vor fi efectuate numai de catre personal calificat.

Instalatiile vor fi echipate cu dispozitivele de protectie necesare mentionate in norme.

Zonele periculoase sau cele cu instalatii in probe se ingradesc si se avertizeaza, interzicadu-se accesul persoanelor neautorizate.

Persoanele carora li se schimba locul de munca vor fi instruite pentru a corespunde noilor conditii de lucru.

In afara celor mentionate mai sus, instructiunile de protectie, siguranta si igiena a muncii pentru exploatarea retelelor exterioare de canalizare si constructiilor aferente vor mai cuprinde si pe cele privind:

masuri de igiena personala a celor care lucreaza in exploatare, pentru evitarea pericolului de imbolnavire sau contaminare a persoanelor cu care vin in contact;

masuri de curatare si, dupa caz, de dezinfectare a echipamentului de protectie si interdictia utilizarii acestuia in afara serviciului;

masuri de protectie in timpul lucrului.

Masurile de protectie a muncii mentionate anterior nu sunt limitative si se vor completa cu masurile de protectie specifice cuprinse in instructiunile de exploatare a instalatiilor, care se vor afisa la locul de munca.

9.6. Precizari finale

Intretinerea si exploatarea instalatiei interioare de canalizare se va face printr-o activitate permanenta, competenta si disciplinata de catre un personal calificat, verificat si autorizat pentru anumite operatii (interventii).

Rezultatele controalelor, verificarilor si reviziilor vor fi consemnate intr-un registru anume intocmit, dupa modelul din anexa 1.

Evidenta lucrarilor de reparatii curente se va tine intr-un registru special, intocmit dupa modelul din anexa 2.

Lucrarile de reparatii capitale, modernizari si extinderi ulterioare, modificari, etc. se vor face conform legii, dupa proiect, avand in vedere si prescriptiile, standardele si normativele tehnice in vigoare si se vor receptiona avand in vedere “Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora” (H.G. 273/1994).

In cazul schimbarii, temporar sau definitiv, a personalului de intretinere si exploatare sau in cazul unor interventii speciale, se va intocmi un proces verbal de predare-primire, intocmit dupa modelul din anexa 3.

Toate documentele mentionate mai sus constituie anexe la Cartea tehnica a constructiei.

Intocmit,

Ing. Andrei Razvan Aurelian

ANEXA 1

MODEL

Pentru registru de evidenta a activitatilor de control

Data de consemnare:

Cine a efectuat controlul:

Perioada de efectuare a controlului:

Constatari si propuneri de masuri pentru remedierea defectiunilor constatate:

Executant si perioada de executie propusa:

Observatii:

Semnatura celor care au efectuat controlul (revizia).

ANEXA 2

MODEL

Pentru registru de evidenta a lucrarilor de reparatii

Data Cine completeaza datele Executant Perioada

de executie

Descrierea lucrarilor de reparatii executate:

Cine a verificat lucrarile executate:

Data …………….., Numele si Semnatura………………………..

Cine a luat in primire lucrarile executate:

Data ………………, Numele si Semnatura………………………..

Observatii:

Textul, Numele si Semnatura.

ANEXA 3

Model

Privind procesul verbal de predare si primire in exploatare a unei instalatii de alimentare cu apa si canalizare

Adresa cladirii:

Reprezentantul unitatii de exploatare sau de executie (interventie) care face predarea instalatiei:

Reprezentantul unitatii (eventual proprietarul sau beneficiarul) care ia in primire instalatia:

Principalele caracteristici ale cladirii:

Principalele caracteristici ale instalatiei:

Au fost predate si luate in primire urmatoarele parti si elemente componente principale:

Nr. ctr. Parti si elemente componente Observatii

A.     Instalatia de alimentare cu apa

B.     Instalatia de canalizare

Observatii suplimentare:

Cu ocazia predarii si primirii in exploatare a instalatiei, s-au predat urmatoarele documentatii si acte justificative:

Localitatea:

Data :

Reprezentantul unitatii Reprezentantul unitatii

care preda lucrarea :    care primeste lucrarea :









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2171
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site