Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


INDICII STARII DE DEGRADARE - DRUMURI

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic



INDICII STARII DE DEGRADARE - DRUMURI




Calculul starii tehnice la siteme rutiere flexibile si semirigide

Cu date inregistrate pe teren si cu prelucrarea defectelor pe tipuri, nivel de degradare si cauzalitatea apritiei lor, se poate trece la calculul indicilor de stare conform ghidului S.H.R.P., pentru structuri rutiere flexibile si semirigide.

Indici de degradare:

IDS (Indice de degradare structural) care ia in considerare degradarile structurale ale sistemului rutier (nivel 8…14)

IDs (Indice de degradare de suprafata) care ia in considerare degradarile de suprafaa ale imbracamintii (nivel 1…7)

PCs (Parametru de calitate a suprafetei) ca o combinatie a IDS si IDs si care exprima procentul din suprafata esantionului care nu este afectata de degradari.

Parametrii de calcul:

Tipuri de degradare (A…W)

Probabilitatea de aparitiei a degradarilor (p%)

Coeficienti de pondere aplicati fiecarui tip de degradare (K)

“Puncte deduse” exprimate ca produsul dintre probabilitatea de aparitie, coeficienti de pondere si frecventa de aparitie pentru fiecare tip de degradare (Pd)

Indicele de degradare structural (IDS)

Se determina mai intai suprafata degradarii pe tipuri si coduri:

y - latimea esantionului (stabilita pe teren)

s - suprafata esantionului s = 30 x y m2

sxy - suprafata urmei rotilor sxy = 0.76 x 30 = 22.8 m2

Se determina frecventa de aparitie a degradarilor functie de procentul de suprafata afectat (tabel 7)

Tabel 7

G R A D

D E

S E V E R I T A T E

REDUS

R

MEDIU

M

RIDICAT

H

Fg £

10% < Fg £

Fg > 50%

ocazional

moderat

frecvent

Din tabelul 7 se poate observa ca frecventa de apritie a degradarii se determina in functie de gradul ei de severitate.

Se identifica procentul de suprafata afectat cu nivelul degradarii si gradul de severitate pe fiecare cod in parte conform tabelului 8.

Tabel 8

Nivel

Felul

Cod

Grad

de

severitate

degrad

degradarii

Redus

Mediu

Ridicat

UM

R

M

H

Degradari marginale

I

8R/30

8M/30

8H/30

m

Faiantari

J

9R/s

s’=0.3x0.3 m

9M/s

9H/s

s’=3x3m

m2

Fisuri longitudinale

P

0.5(10Ra+10Rac)/S

0.5(10Ra+10Rbc)/S

0.5(10Ma+10Mac)/S

0.5(10Ma+10Mbc)/S

0.5(10Ha+10Hac)/S

0.5(10Ha+10Hbc)/S

m2

Cedari oboseala

S

11R/s

11M/s

11H/s

m2

Fagase

T

12R/s

12M/s

12H/s

m2

Pompaj

V

13R/s

13M/s

13H/s

m2

Gropi

W

14R/s

14M/s

14H/s

m2

Se atribuie fiecarui tip de degradare un coeficient de ponderare functie de frecventa de aparitie si probabilitatea corespunzatoare (tabel 9)

Calculul punctelor deduse: se determina ca o suma de produse intre parametrii starii tehnice ai drumului, respectiv probabilitatea de aparitie , coeficientul de pondere si frecventa aparitiei fiecarui tip de degradare.

Tabel 9

Nivel

Felul degrad.

Cod

Probabilit. de aparitie

Coeficient

de pondere (K)

Frecventa de aparitie

(Fg)

degrad

R

M

H

< 10 %

> 50 %

Degradari marginale

I

Faiantari

J

Fisuri longitudinale

P

a)     

b)     

Cedari oboseala

S

Fagase

T

Pompaj

V

Gropi

W

Calculul indicelui de degradare structural (IDS) se determina ponderal cu relatia:

IDS = 100 - SPd > 90 % - bun

80 ÷ 90% - satisfacator

< 80 % - nesatisfacator

In final se stabileste starea tehnica din punct de vedere al degradarii structurale urmand a se stabili solutii de remediere daca este cazul.

Calculul indicelui de degradare de suprafata (IDs)

Se determina suprafata degradarii pe tipuri si coduri:

y - latimea esantionului (stabilita pe teren)

s - suprafata esantionului

sxy - suprafata urmei rotilor

Se identifica procentul de suprafata afectat cu nivelul degradarii si gradul de severitate alocat fiecaui cod in parte conform tabelului 10.

Tabel 10

NIVEL

FELUL

COD

GRAD DE SEVERITATE

UM

DEGRAD

DEGRADARII

REDUS

MEDIU

RIDICAT

Fisuri transversale rost

A

1L/S

1M/s

1H/s

mp

Fisuri transversale

B

2L/S

2M/s

2H/s

mp

Plombari

C

3L/S

3M/s

3H/s

mp

Valuriri

D

4L/S

4M/s

4H/s

mp

Suprafata exudata

E

5L/S

5M/s

5H/s

mp

Suprafata slefuita

F

6L/S

6M/s

6H/s

mp

Suprafata cu ciupituri

G

7L/S

7M/s

7H/s

mp

Se atribuie fiecarui tip de degradare un coeficient de ponderare functie de frecventa de aparitie si probabilitatea corespunzatoare (tabelul 11)

Tabel 11

Nivel

Felul degrad.

Cod

Probabilit. de aparitie

Coeficient

de pondere (K)

Frecventa de aparitie

(Fg)

degrad

R

M

H

< 10 %

> 50 %

Fisuri transversale rost

A



Fisuri transversale

B

Plombari

C

Valuriri

D

Suprafata exudata

E

Suprafata slefuita

F

Suprafata cu ciupituri

G

Calculul punctelor deduse: se determina ca o suma de produse intre parametrii starii tehnice ai drumului, respectiv, probabilitatea de aparitie , coeficientul de pondere si frecventa aparitiei fiecarui tip de degradare.

Calculul indicelui de degradare la suprafata carosabilului se determina ponderal cu relatia:

IDs = 100 - SPd > 90 % - bun

80 ÷ 90% - satisfacator

< 80 % - nesatisfacator

In final se stabileste starea tehnica din punct de vedere al degradarii structurale urmand a se stabili solutii de remediere daca este cazul.

Calculul indicelui global al starii de degradare (PCs)

Se determina cu relatia:

Valoarea obtinuta se compara cu grila:

PCs > 90 % - bun

80 ÷ 90% - satisfacator

< 80 % - nesatisfacator

PCs este un parametru al starii drumului ce materializeaza calitatea sistemului rutier la un moment dat. Acest parametru determina nivelul de serviciu efectiv si justifica necesitatea interventiei in cale pentru salvarea capacitatii portante reziduale a straturilor rutiere ce nu au fost afectate de propagarea degradarii.

Criterii de alegere a lucrarilor de intretinere

Ghidul lucrarilor de intretinere din Franta prezinta indicatii metodologice de alegere a lucrarii de remediere in functie de investigatiile pe teren (vizualizate sau inregistrate automat cu DYNATEST-ul) si traficul recenzat pe drumul analizat.

Functie de acesti parametri se determina obiectivul lucrarii de intretinere:

a)     obiectiv    - degradari de suprafata;

b)    obiectiv    - degradari de structura.

a).Alegerea procedeelor de reparare a degradarilor de suprafata.

Tabel 12

CONDITII DE UTILIZARE

CONDITII DE UTILIZARE

STARE SUPORT

CRITERII

Strat

Grosime

Clasa trafic

Nivel aderenta

Etanseitate

Zgomot rulaj

Suprafata

etero-gena

Ameli-orare unifor-mitate

Repro-filare trans-versala

Anti-fisura

Con-tractii

Tratament superficial

1÷1.5

<2000

++

+

++

--

--

--

--

-

Tratament

intarit

1÷1,5

<1000

++

+

++

--

-

--

--

O

Anrobat la rece

1÷1,5

< 1000

+

O

+

O

+

-

-/+

--

Beton bituminos ultrasubtire

1,5÷2

toate

+

X

+

+

O

-

-

-

Termo-regenerare

0÷2

toate

O/+

O

+

O

+

+

++

-

Nisip anrobat clutat

2

< 300

+

+

O/+

-

O

-

-

-

Beton bituminos foarte subtire

2÷3

toate

+

O/+

+

O

O

O

O

-

Micro BB O/6

clutat

3

toate

+

+

+

-

+

O

O

-

Anrobat drenant

4

toate

+

O/+

+

+/ +

+

O

+

+

X

Beton bitumi-nos subtire

4

toate

+

O

O

O

++

+

+

-

Beton bituminos 0/10 clutat

5÷7

toate

+

+

+

-

++

+

++

O

Beton bituminos

5÷8

toate

O

O

+

O/+

++

+

++

O

Fixarea tehnologiei de remediere a defectelor carosabilului la suprafata, se face in functie de conditiile de utilizare a drumului (grosime si trafic suportat), caracteristici intriseci ale suprafetei (nivel de aderenta, etansietate, zgomot la rulaj) si starea suportului imbracamintii rutiere (tabel 13). In tabelul 13 se prezinta nivelul de performanta din punct de vedere al caracteristicilor intriseci, precum si starea suportului necesar aplicarii stratului asfaltic de remediere.

SCARA DE PERFORMANTA Tabel 13

rau

slab

mediu

bun

foarte bun

--

-

O

+

+ +

Clasa trafic

T3

T2

T1

T0

Vehicule grele

50-150

150-300

300-750

750-2000

b). Alegerea procedeelor de reparare a degradarilor de structura

Pentru acest obiectiv al lucrarilor de intretinere se face mai intai o analiza complexa a starii tehnicea drumurilor functie de traficul suportat. Se iau in studiu alcatuirea sistemului rutier, istoricul lucrarilor de intretinere deja aplicate precum si rezerva duratei de serviciu prin masuratori DYNATEST.[16]

In urma prelucrarilor statistice a sectoarelor omogene din punct de vedere al bazinului deflexiunilor inregistrate de DYNATEST, se stabileste deflexiunea critica care se incadreaza in unul din domeniile tabelului 14.

Tabel 14

Deflexiune
w <10-2>

TRAFIC

120

75

50

0

GREU

300÷2000 O.S. /zi/sens

NW1

NW1

NW2

NW3

MEDIU

50÷300 O.S. /zi/sens

NW1

NW2

NW3

NW3

Se stabilesc in acest mod nivelul de deflexiune in cazul unui sistem rutier cu strat de baza hidrocarbonat.

S-a notat cu:

OS - osii standard;

NW - nivel - NW3 REDUS

- NW2 MEDIU

- NW1 RIDICAT

In functie de aceste valori se determina starea tehnica a drumului cu obiectiv structura conform tabelului 15.

Tabel 15

NIVEL

N

FA

1

2

3

FL

>3%

3%

1%

1

>5%

5%

>25% ST1

ST1

ST1

2

3%

25%

ST1

ST2

ST2

3

<3%

10%

<10% ST1

ST2

ST3

NW1

NW2

NW3

N - nivel - 3 redus

2 mediu

1 ridicat

FA - faiantaj

FL - fisurat longitudinal

ST - stare de fisurare

ST1 - Fisurare intensa

ST2 - Fisurare medie

ST3 - Fisurare redusa

Dupa cum se observa din studiul tabelului 15 starea de degradare structurala se analizeaza prin intensitatea procesului de fisurare. Se iau in consideratie defectele cu vatamare majora in cazul degradarilor structurale respectiv fisurile longitudinale si procentul de suprafata faiantata.

In momentul in care se identifica starea de degradare structurala se propun solutii de reparare locala sau de consolidare a sistemului rutier (tabel 16,17).

Tabel 16

Trafic

Ridicat 300÷2000 o.s./zi/sens

Deflexiune

Fisurare

NW1

NW2

NW3

ST1

Ranforsare determinata prin calcul

Anrobat 6÷10 cm

sau (2)

Tratament superficial

1,5÷4cm

sau (2 + 3)

ST2

Reciclare-regenerare prin studiul complementar

Anrobat 4÷8 cm

sau (2)

Punere sub observatie

sau (1)

ST3



Studii complementare

Punere sub observatie

Tabel 17

Trafic

Ridicat 50÷300 o.s./zi/sens

Deflexiune

Fisurare

NW1

NW2

NW3

ST1

Reciclare-regenerare

prin studii

complementare

Anrobat 6÷8 cm

sau (2)

Tratament superficial

1,5÷4cm

sau (3)

ST2

Anrobat

6÷10 cm

sau (2)

Anrobat 1,5÷6 cm

sau (2)

Punere sub observatie

sau (1)

ST3

Studii complementare

Punere sub observatie

sau (1)

Nota:

- Punerea sub urmarire a degradarii anuale

- Alegerea tipului de anrobat pentru obiectivul suprafetei

- Se verifica in particular conditiile de aderenta intre straturi, fisurarea si imbatranirea bitumului.

In cazul sistemelor rutiere cu strat de baza rigid sau semirigid (liant hidrauluic)se utilizeaza acelasi procedeu de identificare a starii de degradare (tabel 18, 19), dupa care se preconizeaza solutii de reparare sau de consolidare (tabel 20,21).

Tabel 18

Deflexiune

W [10-2mm]

TRAFIC

70

50

35

0

GREU

300÷1000 O.S. /zi/sens

NW1

NW1

NW2

NW3

MEDIU

50÷300 O.S. /zi/sens

NW1

NW2

NW3

NW3

O.S - osii standard

N - nivel - 3 redus

2 mediu

1 ridicat

1. Determinarea starii de degradare

Tabel 19

NIVEL

N

FA

1

2

3

FL

>3%

3% 1%

<1%

1

>5%

5%

>25% ST1

ST1

ST1

2

3%

25%

ST1

ST2

ST2

3

<3%

10%

<10% ST1

ST2

ST3

NW1

NW2

NW3

OS - osii standard;

NW - nivel - NW3 REDUS FA - faiantaj

- NW2 MEDIU FL - fisurat longitudinal

- NW1 RIDICAT

ST - stare de fisurare

ST1 - Fisurare intensa

ST2 - Fisurare medie

ST3 - Fisurare redusa

Tabel 20

Trafic

Ridicat 300÷2000 o.s./zi/sens

Deflexiune

Fisurare

NW1

NW2

NW3

ST1

Reciclare-regenerare prin studii complementare

Anrobat 8÷10 cm

sau (5)

Tratament I; suprafata II

1,5÷4cm    (6)

6cm (5)

ST2

Reciclare-regenerare prin studii complementare

Anrobat 4÷8 cm

(5) sau (7)

Punere sub observatie

sau (7)

ST3

Studii complementare

(7) sau (3)

- sau (7)

Tabel 21

Trafic

Ridicat 300÷2000 o.s./zi/sens

Deflexiune

Fisurare

NW1

NW2

NW3

ST1

Reciclare-regenerare prin studii complementare

Anrobat 6÷8cm

Tratament I; suprafata II

1,5÷4cm    6

6cm 5

ST2

Reciclare-regenerare prin studii complementare

Anrobat 3÷6 cm

5 sau 7

Punere sub observatie

ST3

Studii complementare

7 sau 3

- sau 7

OBIECTIV SUPRAFATA daca fisurarea este intensa fara degradari

OBIECTIV STRUCTURA daca fisurarea este intensa cu degradari

Punere sub observatie cu relevee anuale

Tratarea fisurilor

Pentru alegerea tipului de anrobat se folosesc indicatiile OBIECTIV SUPRAFATA

Tratament suprafata

Punere sub observatie

Metodologia prezentata este valabila in cazul in care se pot executa masuratori cu DYNATEST-ul. Acest lucru presupune ca sistemul rutier sa aibe o rezerva de capacitate portanta materializata de deflexiunea maxima admisibila. In cazul in care imbracamintea prezinta tasari majore sau fragmentari nu se mai pune problema unor astfel de masuratori intrucat este considerat distrus si trebuie refacut in intregime ( pe intreaga grosime).

Calculul starii tehnice la sisteme rutiere rigide

Cauzele degradarilor

Cauzele care produc degradari ale sistemelor rutiere rigide pot fi grupate in urmatoarele categorii:

Cauze datorate conditiilor de mediu:

variatii de temperatura;

umiditate excesiva;

pamanturi necorespunzatoare pentru patul drumului.

Cauze datorate materialelor folosite pentru alcatuirea structurii:

materiale de slaba de calitate;

materiale cu comportare inadecvata la solicitari.

Cauze datorate executiei:

nerespectarea proceselor tehnologice;

alegerea incorecta a tehnologiei de punere in opera.

Cauze datorate actiunii traficului:

incarcari cu valori foarte mari;

repetarea incarcarilor si fenomenul de oboseala.

Cauze datorate lucrarilor de intretinere:

in perioada de exploatare anumite lucrari de intretinere nu au fost executate la timp;

lucrari de intretinere de slaba calitate;

lipsa drenajului si a scurgerii apelor.

Cauze datorate activitatii de proiectare:

erori de apreciere a criteriilor de dimensionare;

folosirea unor metode de calcul inadecvate;

estimari gresite ale traficului de calcul.

Programul american P.M.S. a facut o evaluare a degradarilor la structurile rutiere rigide dupa cum urmeaza:

TABEL 22

Tipul degradarii

Ponderea procentuala a degradarilor

Dale fara gujoane

Dale cu gujoane

Imbracaminti armate

continuu

Fisuri transversale

Fisuri longitudinale

Desprinderi la rosturi

Decolmaterea rosturilor

Exfolieri

Fisuri diagonale

Fisuri din contractie

Cedari la colt

Slefuirea suprafetei

Reparatii locale

Pompaj

In tabelul 23 se prezinta influenta principalilor factori ce concura la paritia degradarii in structuri rutiere rigide.

Evaluarea degradarilor sistemelor rutiere rigide

Schema de evaluare a starii tehnice la structuri rutiere rigide presupune o analiza detaliata ce contine urmatorii parametrii:

Identificarea structurii date preliminare

colectate

Divizarea sectorului analizat in sectoare omogene

Extragerea carotelor

Investigatii nedistructive

Analiza traficului

Analiza degradarilor

Grosimea dalei

Determinarea caracetristicilor materialelor

Transferul la rost

Rezistenta la incovoiere a betonului

Calculul starii de tensiuni si deformatii

Echivalarea incarcarilor

Calculul P.C.I.

Analiza performatelor sistemmului rutier

Indicatori pentru evaluarea comportarii sistemului rutier P.C.I.

Figura 17

Dupa cum se poate observa, indicatorul comportarii sistemului rutier 'Pavement Condition Index' (P.C.I.) este stabilit in functie de trafic si de caracteristicile fizico-mecanice ale structurii. Indicele P.C.I. este definit de catre U.S. Army Corp of Engeeneers.

Ecuatia generala pentru calculul P.C.I. se exprima sub forma:

in care:

T - traficul echivalent

- tensiuni calculate

a1,b1 - coeficienti de regeresie stabiliti pe baza observatiilor de pe

teren.

TABEL 23

Factori care influenteaza degradarile

Degradariale sistemului rutier

Fisuri transv.

Fisuri longit.

Desprinderi de rosturi

Decolmatari rost

Exfolieri

Fisuri diagonale

Fisuri din contractie

Cedari colt

Pompaj

Trafic

X

MZA

X

X

X

X

X

Trafic greu

X

X

X

X

Structura

X

X



Grosimea dalei

X

X

X

X

Deschiderea rostului

X

X

X

Distanta dintre rosturi

X

X

X

X

X

X

X

Transferul de la roti

X

X

X

Suportul dalei

X

Natura fundatiei

X

Teren suport sensibil la umiditate

X

X

X

X

Tasari ale fundatiei

X

X

Neuniformitati ale fundatiei

X

X

X

X

Drenarea fundatiei

X

X

X

Proprietatile betonului

Continutul de aer

X

X

Raport a/c

X

Natura cimentului

X

X

Varsta

X

Natura agregatelor

X

X

X

X

Constructia rosturi incorect executate

X

X

X

X

X

X

Gujoane defectuase

X

X

X

X

X

Finisarea suprafetei

X

Factori de mediu

Temperatura

X

X

X

X

Umiditate

X

X

X

X

Variatii zilnice de temperatura

X

X

X

X

X

X

Precipitatii

X

X

Inghet

X

Colmatarea rosturilor

Adezivitatea liantului

X

Proprietatile elastice ale liantului

X

Compatibilitatea liantului

X

Dozajul liantului

X

TABEL 24

Valori P.C.I.

Calitatea sistemului rutier

Excelent

Foarte bun

Bun

mediocru

slab

foarte slab

In tabelul 24 se prezinta rezultate determinate calitativ ce permit programarea lucrarilor de intretinere-reparatii functie de parametrul P.C.I.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1348
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site