Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Gradinita

Cum sa devi un parinte mai bun - Comunicarea

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Cum sa devi un parinte mai bun - Comunicarea




MOTTO:

Fii atent ce faci

Copiii asculta si invata - Steven Sondheim

Iitelepciunea se naste in urma ascultarii. - Proverb

Loviturile ma pot rani dar

cuvintele sunt cele care imi fac rau cu adevarat.

Concepte Cheie

Actiunile vorbesc mai tare decat cuvintele, mai ales bebelusilor si

copiilor mici.

Comunicarea eficienta incepe cu ceea ce facem.

Ascultarea este cel putin la fel de importanta ca si vorbitul, si deseori este mai grea de facut decat aceasta.

Cuvintele sunt puternice si este important sa folosim cuvintele cu atentie.

Este nevoie de practica pentru a invata sa comunicam pozitiv.

Obiective

Pana la sfarsitul acestei sesiuni parintii:

Vor intelege importanta comunicarii ca un conector pentru relatiile dintre oameni.

Vor deveni mai constienti de propriul lor stil de comunicare nonverbala.

Vor invata tehnici nonverbale si verbale pentru comunicarea cu bebelusii si copiii mici.

Vor invata abilitati ca Tacerea si Ascultare Activa.

Vor intelege importanta ascultarii bune ca parte a comunicarii eficiente.

Vor invata importanta comunicarii verbale bune.

Vor practica Mesajele “Eu”.

Vor practica tehinicile de comunicare eficienta cu copiii mici.

AGENDA

1. Bun Venit / Anunturi (5 minute)

2. Recapitulati Sesiunea Anterioara / Activitatea pentru Acasa (5 minute)

3. Comunicarea: Prezentare si Discutie (20 minute)

Comunicarea Nonverbala: Caseta Video si Discuti Comunicarea Cu Bebelusii si Copiii Mici: Prezentare (20 minute)

5. Abilitatile De Audiere – Tacut si Activ (25 minute)

PAUZA (10 min)

6. Rotile Comunicarii: Prezentare, Discutie, si Caseta Video (15 minute)

Evaluarea De La Jumatatea Cursului (Optional) (10 minute)

8. Folosirea Mesajelor “Eu”: Prezentare, Caseta Video si Practica Abilitatii (15 minute)

Cuvintele Potrivite: Prezentare si Discutie (15 minute)

Timp Pentru Comunicare (10 minute)

Prezentarea Activitatii Pentru Acasa (2 minute)

Recapitularea Sesiunii (3 minute)

Incheiere (5 minute)

MATERIALE

MATERIALE TIPARITE PENTRU DISTRIBUIRE

Evaluarea de la jumatatea cursului

RECHIZITE

Ecusoane

Flip-chart, markere colorate

Pixuri sau creioane si hartie

RACORITOARE

ECHIPAMENT VIDEO

Casete video:

Cele Trei Actiuni Pentru Abordarea si Tratarea Furiei;

Comunicarea Nonverbala

Ascultarea Tacuta / Ascultarea Activa

Rotile Comunicarii / Mesajele “Eu”

Casetofon video si monitor

NOTA: Rechizitele pentru activitatile suplimentare descrise in Anexe nu sunt enumerate aici. Ca urmare, daca alegeti sa folositi vreuna dintre ele, studiati cu atentie activitatile pentru a aduce materialele suplimentare de care aveti nevoie.

PREGATIREA

1. Recapitulat Agenda pentru acest modul, apoi cititi materialul care trateazape larg fiecare problema de pe agenda. Cititi materialul din anexe. Hotarati-va care din activitatile suplimentare din Anexe doriti s-o folositi, daca exista vreuna. Revizuiti-va agenda conform cerintlor.

2. Pregatiti urmatoarele foi pentru panou:

Agenda

Comunicarea …

Reteta pentru o ascultare buna

Ascultarea tacuta

Ascultarea Activa

Cuvintele potrivite

3. Aducet urmatoarea foaie de panou:

Regulile De Baza

Aducet copii ale materialelor distribuite la sesiunile anterioare.

Vizionati inainte casetale video pentru aceasta sesiune. Recapitulati intrebarile pentru discutie.

Telefonati parintilor care trec prin situatii de criza, oricui a lipsit de la ultima ora de curs, sau oricui simtiti ca are nevoie de sprijin individual.

7. Revedeti Activitatea Pentru Acasa pe care ati prezentat-o la sesiunea trecuta.

8. Pregatiti echipamentul video si asigurati-va ca totul functioneaza.

9. Aranjati camera astfel incat parintii sa poata sta in semicerc si sa vada panoul, aparatul video, si pe ceilalti parinti.

Pregatiti racoritoarele.

Bun Venit / Anunturi (5 min)

Recapitulati Sesiunea Anterioara / Activitatea pentru Acasa (5 min)

Saptamana trecuta am discutat despre cum sa observam semnele noastre timpurii de alarma cand incepem sa ne infuriem, si deasemenea cum sa observam ce facem cand suntem furiosi. Am discutat despre cum am invatat privind la parintii nostri cum isi tratau furia lor, si cum invata copiii nostri de la noi. Apoi am discutat despre Cele Trei Activitati Pentru Abordarea si Tratarea Furiei. Solicitati clasa sa recapituleze Cele Trei Activitati Pentru Abordarea si Tratarea Furiei. Vizionati caseta video Cele Trei Activitati Pentru Abordarea si Tratarea Furiei. Tema noastra pentru acasa a fost sa cautam exemple de furie sau stres si sa scriem doua incidente si reactii pe fisele noastre PMF (Planul Pentru Managementul Furiei). Ce ati observat? Cum ati reactionat?

Comunicarea: Prezentare si Discutie (15 min)

Ce Este Comunicarea?

Ca introducere pentru aceasta sesiune despre comunicare, se recomanda sa petreceti un timp discutand cu parintii despre ce cred ei ca este comunicarea, despre cum invatam sa comunicam (cand?, unde?,de la cine?), si metodele prin care comunicam nonverbal. Va trebui sa organizati aceasta sectiune in cel mai adecvat mod pentru grup. Unele grupuri pot sa fie foarte deschise pentru generarea de ganduri si idei proprii, alte grupuri vor avea nevoie de calauzire sau sugestii din partea dumneavoastra. Telul este sa-i ajutati pe parinti sa inteleaga importanta comunicarii si comunicarea eficienta, incepand cu toate metodele prin care comunicam fara a spune vreun cuvant si cat de mult putem comunica fara a folosi cuvintele. Noi toti suntem implicati in relatii. Unii dintre noi sunt casatoriti sau implicati in relatii intime cu un partener. Noi toti am fost implicati intr-un anumit gen de relatie apropiata candva. Cu totii am crescut in familii si probabil inca avem o relatie cu membrii familiei. Noi avem prieteni si cunostinte. Cu totii avem nevoie sa fim ascultati si intelesi de oamenii la care tinem. Buna comunicare este o cheie pentru a atinge acest scop. Este nevoie de practica pentru a invata sa comunici pozitiv si eficient. Ca si rolul de parinte, aceasta nu este o abilitate nascuta, dar poate fi invatata.

NOTA: In timp ce discutati materialul, fiti atent la si respectati diferentele culturale si obiceiurile diferite. Atitudinea fata de contactul vizual si atingere difera de la cultura la cultura. Este important sa recunosti aceasta si sa fii sensibil la sentimentele parintilor din grup. Daca nu stiti sigur ce anume este inadecvat, vedeti daca exista cineva in comunitate care va poate clarifica nelamuririle sau va poate raspunde la intrebari. Indiferent daca aveti sau nu resurse profesioniste in comunitate, impartasiti-va gandurile sau intrebarile cu grupul de parinti si solicitati-le feedback-ul.

Cine Ne-a Invatat sa Comunicam?

AFISATI O FOAIE DE PANOU GOALA

Intrebati parintii: Cum am invatat sa comunicam?

Scrieti raspunsurile pe foaia de panou. Lista va arata cam asa: de la parinti, frati/surori, rude, prieteni si colegi, vecini, profesori, televizor si radio.

Majoritatea parintilor vor recunoaste, probabil, ca parintii lor le-au fost primii profesori. Parintii sunt primii oameni care ne vorbesc, ne daruiesc limbajul (cuvinte, gesturi, semne) care ne ajuta sa comunicam cu ei si cu ceilalti. Ca grup, chiar aici si acum, putem sa comunicam, destul de bine intre noi. Am invatat un set similar de cuvinte si definitii si am facut inconstient unele acorduri referitor la ce inseamna anumite gesturi. Acest “limbaj” este o comunicare si, prin comunicare, noi ne exprimam pe noi insine – nevoile, dorintele, gandurile, si sentimentele noastre.

Cum Au Comunicat Parintii Nostri Cu Noi Fara Cuvinte?

Aceasta parte a discutiei este menitasa ajute parintii sa se gandeasca la metodele prin care parintii lor au comunicat cu ei nonverbal. Telul este de a-i ajuta pe painti sa constientizeze cat de mult se transmite intre parinte si copil, mai ales bebelusii si copiii mici, fara a spune vreun cuvant. Este important deasemenea ca parintii sa se concentreze asupra metodelor prin care ei comunica nonverbal. Actiunile si cuvintele noastre sunt ele consecvente fata de ceea ce dorim sa comunicam? Intrebat parintii: Ce tehnici au folosit parintii dumneavoastra pentru a va spune, fara cuvinte, ce simteau ei, ce gandeau, ce intentii aveau? Faceti o lista cu aceste idei pe foaia de panou.

Cand Cuvintele Nu Se Potrivesc Cu Actiunile (Comunicarea Nonverbala)

Au existat momente cand cuvintele folosite de parintii dumneavoastra si comunicarea lor nonverbala v-au transmis lucruri diferite unul de celalalt? De exemplu, ati vazut-o pe mama plangand, ati intrebat-o ce s-a intamplat, si ea a raspuns “Nimic”. Tatal dumneavoastra se uita la dumneavoastra corpul ii era incordat, avea falcile inclestate. Ati intrebati: “Esti suparat?” El a raspuns: “Nu sunt suparat!” Intrebati parintii daca se pot gandi la exemple similare pe care sa le comunice grupului. Comunicarea nonverbala este foarte puternica. Este important sa fii constient de ce anume si cum comunicam.

AFISATI FOAIA DE PANOU CU Comunicarea

Este fundamentul tuturor relatiilor noastre. Fara ea, relatiile ar fi imposibile. Fara un limbaj comun (verbal si nonverbal) nu am putea comunica. Acesta reprezinta legatura dintre noi.

Ne ajuta sa ne facem ascultati si intelesi. Este important sa invatam cum sa creem metode pozitive si eficiente de a comunica cu copiii nostri. Daca am creat o comunicare buna cu copiii nostri de cand erau bebelusi, ei vor fi mai doritori sa discute cu noi cand vor creste si grijile lor vor deveni mai complicate. Daca am investit timp din ziua cand s-au nascut pentru a crea acest gen de comunicare, este normal ca investitia noastra sa fie rasplatita cu “dobanda”.

Este schimbul reciproc de mesaje. Comunicarea verbala si nonverbala ne comunica lucrurile pe care avem nevoie sa le stim. Comunicarea este curgerea gandurilor si sentimentelor intre oameni, avand ca rezultat, daca suntem clari in mesajele noastre, un anumit nivel de intelegere reciproca.

Este deasemenea nonverbala. Este exprimata prin limbajul nostru corporal, privirile, atingerile, tacerea noastra. Un cascat, o privire incruntata, un zambet, sprancenele ridicate reprezinta comunicari nonverbale. O palma, o imbratisare, o bataie, un saut, o mangaiere pe cap reprezinta deasemenea comunicari nonverbale.

Spuneti-le parintilor ca exista o copie a Comunicaii in Brosura Paintelui.

Comunicarea Nonverbala: Caseta Video si Discuti Comunicarea Cu Bebelusii si Copiii Mici: Prezentare (20 min)

Comunicarea Incepe Inainte De Nastere

Comunicarea intre parinte si copil incepe chiar inainte de a se naste copilul. Stim cu totii ca ceea ce mananca mama, ce bea, sau ce respira cand este gravida, il afecteaza pe bebelusul nenascut. sa presupunem acum ca exista deasemenea o “teava” de la mama la copil prin care curg emotiile. Aceasta “teava” este purtatoarea mesajelor de iubire, mesajelor care transmit siguranta sau pericolul, increderea sau neincrederea, grija sau neglijenta. Aceste mesaje pot fi verbale sau nonverbale. Unele studii au aratat ca un fat reactioneaza prin miscarile sale cand se freaca burta mamei sau cand i se “vorbeste”. Daca comunicarea cu copilul nostru incepe chiar inainte de nastere, atunci cu siguranta, cand copilul se va naste, aceste “tevi” de comunicare continua sa existe. Bebelusii reactioneaza la tonul vocilor noastre si la expresia fetelor noastre.

Dansul Comunicarii

Invatarea comunicarii cu un bebelus si un copil care inca nu vorbeste seamanacu un dans cu un nou partener. Fiecare dintre parteneri are propria sa metoda de dans si dureaza un timp pana cand intelege ritmul si miscarile celuilalt. Deosebirea cea mai mare dintre un dans si rolul de parinte este accea ca, atunci cand dansul s-a terminat, va puteti intoarce la ceea ce stiti. Cu un bebelus, dansul dureaza foarte mult timp si este foarte important sa invatati cat de mult posibil despre acest nou partener. Unele comunicari sunt mai usor de interpretat si se raspunde mai usor la ele decat la altele. Parintii cunosc de obicei plansul bebeluslui lor si invata sa deosebeasca diferitele genuri de plans. Ei invata cum suna plansul provocat de foame, cel provocat de o lovire, cel provocat de plictiseala, cel provocat de oboseala. Parintii invata sa reactioneze la comunicarea bebelusului lor. Ei incep sa invete cum sa danseze unul cu celalalt. Bebelusul invata ca parintele va reactiona la nevoile sale.

Cum Comunica Bebelusii Nonverbal: Discutie

AFISATI O FOAIE DE PANOU GOALA

Solicitati parintii sa faca o lista cu metodele prin care comunica bebelusii. Folositi foaia de panou pentru a scrie raspunsurile lor. Ele pot arata cam asa: plange (de diferite feluri), intoarce capul in directia opusa, se agita, stabileste contact visual, urmareste miscarea cu ochii, zambeste, scanceste, intoarce capul spre parinte, suge (foame), suge (auto-calmare), gangureste, bolboroseste. Confirmati faptul ca aceasta este o lista destul de mare de metode prin care bebelusii comunica fara a rosti vreun cuvant. Adultii comunica si ei nonverbal la fel ca bebelusii. Apoi prezentati caseta video.

Vizionati caseta video Comunicarea Nonverbala. Solicitati parintilor reactiile lor fata de caseta video. Cum se aplica informatiile din caseta video la propria lor comunicare nonverbala?

Indicatii Pentru Comunicarea Cu Bebelusii Si Copiii Mici: Prezentare si Discutie (20 minute)

Dansul Comunicarii este atat nonverbal cat si verbal. Incepand sa construim fundatia comunicarii cu copiii nostri cand sunt bebelusi, noi punem fundatia pentru succesul lor viitor ca persoane. Comunicarea pozitiva ajuta la construirea pretirii de sine pozitive. Prin jocuri simple de cuvinte si povestiri noi ne ajutam copiii sa se pregateasca pentru lume – scoala, relatiile cu prietenii, tot ceea ce viata le va scoate in cale. Solicitati parintii sa deschida Brosura Parintelui, la Indicatii Pentru Comunicarea Cu Bebelusii si Copiii Mici. Studiati fiecare punct in parte impreuna cu clasa. Solicitati parintii sa recapituleze si sa discute aceste puncte. Acordati un timp pentru a rememora rime din copilarie, a preda un cantec, a incuraja grupul sa rememoreze impreuna cu dumneavoastra.

Abilitatile De Audiere – Tacut si Activ (25 minute)

Comunicarea este fundamentul relatiilor noastre. Fara comunicare, relatiile ar fi imposibile. Am discutat un timp despre tipurile nonverbale de comunicare. Sa ne reamintim o idee din sesiunea trecuta: Este nevoie de practica pentru a invata sa comunici pozitiv si eficient. Ca si rolul de parinte, aceasta nu este o abilitate nascuta. Si la fel ca rolul pozitiv de parinte, merita efortul de a fi invatata si practicata. Cand comunicam verbal, alegerea cuvintelor si a tonului vocii nu influenteaza doar ceea ce spunem, ci si modul in care este audiat ceea ce spunem. Comunicarea eficienta implica atat o exprimare clara din partea noastra cat si o ascultare reala a noastra fata de ce spun ceilalti. In aceasta sesiune ne vom concentra asupra dezvoltarii abilitatilor noastre de audiere. Exista doua tipuri de audiere: TACUTA si ACTIVA.

Reteta Pentru O Audiere Buna: Prezentare si Discutie

De Ce Este Important Sa Fii Un Ascutator Bun

Audierea este o parte fundamentala a comunicarii. Relatiile sanatoase, de succes, sunt construite pe un echilibru intre a da si a lua, a face si a fi, a asculta si a vorbi. Audierea buna este o parte solicitanta a comunicarii verbale. Este solicitanta pentru ca trebuie sa fim intr-adevar atenti la ceea ce se spune si sa nu ne amestecam in curgerea gandurilor celeilalte persoane. Inseamna sa nu incercam sa schimbam sau sa imbunatatim ceea ce auzim – pur si simplu sa ascultam. Ca rezultat al faptului ca devenim ascultatori buni, vom primi mai multa caldura, intelegere si apropiere din partea celorlalti. Audierea buna are loc atunci cand o persoana isi dedica atentia lucrurilor pe care le spune cealalta persoana – cand ascultatorul este deschis la orice spune, simte, si traieste cealalta persoana. Audierea buna nu este usoara. Este nevoie de efort si abilitati pentru a deveni un ascultator bun. Inseamna sa rezisti impulsului de a interveni si a da sfaturi sau a-ti exprima propriile idei.

Greselile De Audiere

SCRIETI PE O FOAIE DE PANOU ALBA: Greselile De Audiere

Solicitati clasei sa se gandeasca la o conversatie recenta in care au simtit ca cealalta persoana nu asculta. Ce facea persoana cealalta? Ce mesaj a fost trimis? Scrieti raspunsurile parintilor pe foaia de panou. Studiati lista cu parintii si adaugati oricare dintre urmatoarele categorii care nu sunt incluse : demonstreaza intoleranta; invinovateste; tine predici; rezolva problemele; repara. Pe care dintre acestea sunteti cel mai tentat sa le faceti cu alti adulti? Dar cu copiii?

Audierea Buna

Audierea buna inseamna sa acorzi atentie limbajului corporal. Metoda prin care aratam ca ascultam este:

stabilim contactul vizual;

stam cu fata spre vorbitor; si

ne mentinem corpul relaxat.

Daca ne leganam piciorul, ne uitam in alta parte, sau ne angajam in alta activitate ca de exemplu scrisul, noi aratam ca nu ascultam. Audierea buna inseamna deasemenea si ascultarea fara a incerca sa ghicim sau sa ne inchipuim ca stim ce vrea sa spuna cealalta persoana. Cand facem asa, suntem concentrati asupra punctului nostru de vedere in loc sa ascultam.

Audierea buna face posibila comunicarea deschisa. in relatiile apropiate, ca acelea pe care le avem cu copiii si partenerii nostri, este important in mod special sa folosim abilitatile de audiere buna, si deseori este foarte usor sa facem greseli de audiere. De exemplu, cand copilul nostru vine acasa de la gradinita plangand, dorim sa-i alinam durerea, asa ca incercam:

sa rezolvam problema;

sa-i dam sfaturi; si

sa-i spunem ce sa faca data viitoare.

Este foarte greu sa ne vedem copilul suferind si sa nu incercam sa “reparam” situatia in maniera noastra proprie. Dorim sa dam sfaturi, sa alinam durerea, sa aratam ca stim ce este mai bine, sau sa emitem judecati. Totusi, daca dorim cu adevarat sa ascultam ce spune cealalta persoana, trebuie sa invatam sa lasam la o parte sentimentele si parerile noastre pentru moment si sa participam tacuti. Daca putem sa ne ascultam copilul, aceasta l ajuta sa stie ca ne pasa si ca el este important pentru noi. Audierea buna deseori conduce oamenii la rezolvarea propriilor lor probleme.

Dupa ce ne luam timp ca sa ne ascultam cu adevarat copilul, se poate ca el sa doreasca sugestiile sau ajutorul nostru. Cand comunicam cu adultii, amandoi oamenii au nevoie sa fie ascultati.

In caz contrar, relatia devine inegala – o persoana domina si este mereu ascultata, in timp ce alta nu este. Comunicarea egala, echilibrata – ascultare si vorbire – necesita foarte multa practica. Iata o metoda simpla de a tine minte ingredientele esentiale ale audierii bune.

AFISATI FOAIA DE PANOU CU Reteta Pentru O Audiere Buna

Reteta Pentru O Audiere Buna

1) Hotarati-va sa ascultati. Cand va decideti in mod constient ca sunteti gata sa ascultati, aceasta va ajuta sa fiti un ascultator mai bun.

2) Faceti-va timp sa ascultati. Acesta este un dar pretios. Daca momentul de fata nu este potrivit pentru dumneavoastra, rezervati-va un “timp pentru audiere”.

3) Folositi limbajul corporal care arata ca ascultati. Stabiliti contactul vizual, aplecati-va inainte, dati afirmativ din cap, vocalizati sunete simple ca de exemplu “hmmm”, “uh-huh”, sau “da?” Pentru copiii dumneavoastra, coborati-va la nivelul lor vizual sau aduceti-i la nivelul dumneavoastra vizual (de ex. puneti-i pe un dulapior, daca e un loc sigur si puteti face aceasta in casa dumneavoastra).

4) Permiteti-i vorbitorului sa-si exprime sentimentele, indiferent care sunt acestea. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa acceptati perceptiile celuilalt, ci doar ca trebuie sa acceptati ca asa simte acesta in momentul de fata. Sentimentele sunt reale – nu bune sau rele, drepte sau gresite.

Intrebati parintii daca au comentarii.

Audierea Tacuta: Caseta Video si Practica Abilitatilor

Audierea Tacuta este tacuta! in timpul acestei audieri, nu va angajati in conversatie, ci ascultati. Audierea Tacuta comunica acceptare si toleranta. Ascultatorul este deschis pentru gandurile si sentimentele vorbitorului si incearca sa inteleaga ce spune cealalta persoana.

AFISATI FOAIA DE PANOU CU Audierea Tacuta

Audierea Tacuta

Stabiliti contactul vizual

Folositi limbajul corporal deschis

Fiti atent

Fiti receptiv si sensibil intr-un mod adecvat

Comunicati acceptarea si toleranta.

Vizionati segmentul Audierea Tacuta de pe caseta video. Intrebati parintii ce Audiere Tacuta adecvata si inadecvata au observat.

Audierea Tacuta Cu Un Partener: Practica Abilitatii

Scopul acestui exercitiu este acela ca parintii sa experimenteze Audierea Tacuta. Dumneavoastra si un parinte voluntar puteti efectua exercitiul impreuna, dar este mai eficient ca acesta sa fie facut in perechi de catre parinti. Comunicati grupului urmatoarele instructiuni: Un parinte ii va spune partenerului sau ceva important ce i s-a intamplat de curand. Persoana care asculta va folosi abilitatile inadecvate de Audiere Tacuta, ca acelea pe care le-am vizionat pe caseta video. Dupa doua minute, voi spune “Stop” si ne vom opri pentru un minut sa ne gandim la cum ne simtim. Dupa aceea, parintele va continua sa vorbeasca. Ascultatorii vor practica acum abilitatile adecvate de Audiere Tacuta (contact vizual bun, atentie, etc.) timp de doua minute. Voi spune “Stop” si ne vom opri sa ne gandim putin la cum ne simtim.

Cand spun “Schimbati” veti inversa rolurile. Noul vorbitor va povesti ceva iar noul ascultator va folosi abilitatile inadecvate de audiere. Cand spun “Stop”, ne vom gandi la cum ne simtim. Apoi ascultatorii vor practica abilitatile adecvate de Audiere Tacuta. Cand spun “Stop”, ne vom gandi la cum ne simtim. Refaceti cercul mare cu parintii. Intrebati-i cum s-au simtit cand nu au fost ascultati. Veti auzi lucruri de genul: Lipsit de importanta; M-am simtit plictisitor; Mi-am pierdut timpul de pomana; Le-am consumat timpul de pomana; Vroiam sa vorbesc mai tare sau sa-mi scutur partenerul; sau Vroiam sa tip: “Hei! Asculta-ma.” Intrebati cum s-au simtit cand partenerul lor a folosit abilitatile adecvate de Audiere Tacuta. Parintii pot sa spuna: Am simtit ca partenerul meu este interesat de ceea ce aveam de spus; Am simtit ca sunt ascultat; Am simtit ca puteam spune orice, si tot ar fi fost bine. Puteti sa intrebati si ce anume li s-a parut mai familiar. Cat de greu a fost sa continui sa vorbesti cand cineva nu te asculta . cand cineva te asculta? Parintii pot sa se simta si complexati daca nu sunt obisnuiti sa fie ascultati.

Audierea Activa: Caseta Video si Practica Abilitatii

AFISATI FOAIA DE PANOU CU Audierea Activa

Audierea Activa

Rezumarea, parafrazarea, sau reflectarea.

Verificarea sentimentelor.

Punerea de intrebari prietenoase.

Audierea Activa inseamna folosirea cuvintelor pentru a arata ca intelegeti ceea ce persoana cealalta va spune. Audierea Activa ajuta la clarificarea mesajului pentru ascultator si pentru vorbitor de asemenea. Ea ii comunica vorbitorului ca este ascultat. Audierea Activa ajuta la evitarea intelegerii gresite. Cand ascultati activ, incercati sa identificati ceea ce vorbitorul comunica, si apoi descrieti-i aceasta.

1) Rezumarea, parafrazarea, sau reflectarea.

Rezumati ceea ce credeti ca spune cealalta persoana, si intrebati daca ati inteles corect. De exemplu: “Spuneti ca Este adevarat?” “Hai sa vedem daca v-am inteles” “Cu alte cuvinte, ceea ce vreti sa spuneti este” “Se pare ca”

Verificati sentimentele. Intrebati persoana cealalta daca perceptia dumneavoastra despre cum se simte ea este corecta. De exemplu: “Se pare ca va simtiti (enuntati un sentiment) Este adevarat?” “Pareti cam (enuntati un sentiment) Asa este?” Aceasta ii acorda vorbitorului permisiunea sa comunice informatii despre sentimentele sale. Este bine sa incercati sa recunoasteti sentimentul. Daca v-ati inselat, cealalta persoana va va spune aceasta.



Puneti intrebari prietenesti. Puneti intrebari care ajuta persoana sa clarifice sau sa exploreze un domeniu in continuare. De exemplu: “Cat timp ati asteptat?” “Ce a spus el cand i-ati spus aceasta?” “La ce ora ati planificat sa fiti acasa?” Fiti atenti sa nu conduceti conversatia spre ceea ce dumneavoastra doriti sa discutati, nu vorbitorul, sau sa deturnati atentia spre intrebari, sau sa incercati sa-l faceti pe vorbitor sa vada punctul dumneavoastra de vedere prin intrebarile dumneavoastra. Feriti-va de invinuire, critica, morala, darea de sfaturi, judecare, si ridiculizare. Asigurati-va ca tonul vocii dumneavoastra este respectuos si denota interes. Cand sunteti concentrati asupra vorbitorului, interesat de ceea ce spune el, si demonstrati abilitati adecvate de audiere, el va fi mai dornic sa va impartaseasca gandurile si sentimentele sale. sa privim cateva scene pe video si sa vedem daca putem depista unele dintre aceste tehnici.

Vizionati segmentul cu Audierea Activa de pe caseta video.

Intrebati parintii ce tehnici adecvate si inadecvate de Audiere Activa au observat.

Audierea Activa Cu Un Partener: Practica Abilitatii

Reamintiti-le parintilor ca, atunci cand practica Audierea Activa, nu este necesar mereu sa fiti pregatit cu feedback. Mergeti mai departe si ghiciti ce sentiment credeti ca simte vorbitorul. Daca va inselati, si aratati deschidere si acceptare, persoana cu care vorbiti probabil ca va va corecta si va continua sa vorbeasca. Solicitati parintii sa faca pereche cu un partener diferit. De data aceasta ei vor incerca sa practice abilitatile adecvate de Audiere Activa. Solicitati un parinte sa povesteasca ceva, poate sa va impartaseasca ceva ce i s-a intamplat cu copilul sau in aceasta saptamana, ceva nu prea bun. Acordati-le parintilor doua sau trei minute pentru a face aceasta. La expirarea timpului, solicitati parintii sa faca schimb de roluri. Reveniti la forma de grup mare si discutati ce sentimente a generat exercitiul. Cum v-ati simtit vorbind cu cineva care a fost un ascultator activ? Cat de bine v-ati simtit sa ascultati activ – fara a da sfaturi, a blama, sau a face morala? Solicitati observatii din partea membrilor clasei.

Abilitatile De Audiere Activa Ca Parinti: Joc De Roluri

Solicitati un parinte ca voluntar (sau pe asistentul dumneavoastra, daca aveti unul). Solicitati voluntarul sa se gandeasca la ceva care i-a suparat copilul de curand si sa vorbeasca despre aceasta din punctul de vedere al copilului.

Demonstrati abilitati adecvate de Audiere Activa fata de “copil”. Abilitatile de audiere pot sa fie una dintre cele mai puternice unelte ale rolului de parinte.

Ele ajuta copiii sa stie ca:

sentimentele lor sunt importante;

ei sunt oameni valorosi;

pot sa inceapa sa-si rezolve propriile lor probleme; si ca

sunteti de partea lor.

Cand parintii sunt ascultatori buni ei si invata si copiii sa fie ascultatori buni.

PAUZA (10 min.)

Rotile Comunicarii: Prezentare, Discutie, si Caseta Video (15 minute)

Asa cum este nevoie de doua roti pentru ca bicicleta sa functioneze, Rotile Comunicarii functioneaza cand recunoastem ca:

Sentimentele sunt in centru.

Timpul este extrem de important.

Sentimentele Sunt in Centru

Incercati sa recunoasteti sentimentele celeilalte persoane. Oamenii au nevoie sa-si exprime sentimentele, chiar si pe cele dificile, pentru a putea comunica cu adevarat. Adultii si copiii comunica mai bine si mai deschis cand sentimentele lor pot fi exprimate, auzite, intelese, si acceptate. Retineti faptul ca sentimentele nu sunt bune sau rele, ele exista pur si simplu. Conversatiile noastre (comunicarile) se vor imbunatati daca putem accepta sentimentele celeilalte persoane fara a o judeca sau critica sau incerca sa facem sa “dispara” sentimentul, mai ales cand este vorba de un sentiment dureros si dificil.

Timpul Este Extrem De Important

Gasiti-va timp si “timpul potrivit” pentru comunicare.

Daca ne facem timp sa ascultam si sa comunicam, nu numai relatiile noastre se vor imbunatati, ci vom vedea ca ne imbunatatim si comunicarea. Este important de asemenea sa recunoastem ca exista un timp potrivit si un timp nepotrivit pentru comunicare, mai ales pentru problemele emotionale sensibile. Daca noi (sau persoana cealalta) suntem ocupati, obositi, preocupati, sau trecem prin emotii intense, probabil acesta nu este un timp potrivit pentru comunicare. Este bine sa solicitati amanarea comunicarii. Spuneti-i celeilalte persoane ca ati dori sa discutati mai tarziu, fixati un moment, si apoi asigurati-va ca il respectati. Oricum, in cazul copiilor, mai ales al celor mici, vor exista momente cand nu putem amana comunicarea. Timpul pentru a discuta este acum. Pe masura ce copiii cresc noi putem incepe sa-i rugam sa astepte, la inceput un moment pana cand terminam ce avem de facut, si in final putem spune “Sa discutam maine, dupa ce am avut timp sa ma gandesc la aceasta chestiune.” Asigurati-va ca va tineti promisiunea. Vizionati segmentul de caseta video cu Rotile Comunicatiei. Solicitati reactiile si comentariile clasei.

Evaluarea De La Jumatatea Cursului (Optional) (10 minute)

Acum, dupa ce grupul Cum sa Devenim Parinti Mai Buni se intalneste de un timp, este de ajutor pentru parinti sa completeze Evaluarea De La Jumatatea Cursului. Evaluarile sunt importante pentru ca va aduc un feedback pretios legat de ceea ce le place si nu le place parintilor la curs pana acum. Aveti posibilitatea, pe cat posibil si adecvat, sa faceti schimbari pe baza acestui feedback. Evaluarile reprezinta de asemenea o metoda importanta pentru parinti de a se simti legati de dumneavoastra si in mijlocul atentiei, in timpul cursului Cum sa Devenim Parinti Mai Buni. Daca programul este sprijinit prin sponsorizari sau finantare din fonduri publice, aceste evaluari ofera informatii bune pentru raporturile legate de finantare. Multe surse de finantare solicita documentarea eficientei programei. Distribuiti Evaluarea De La Jumatatea Cursului si acordati parintilor cateva minute pentru a completa formularul.

Folosirea Mesajelor “Eu”: Prezentare, Caseta Video si Practica Abilitatii (15 min.)

Vom vorbi acum despre o tehnica de aruncare a mingiei conversationale. Ea se intituleaza Mesajele “Eu”.

Mesajele “Eu” spun:

ceea ce simtim;

cand ne simtim asa;

de ce.

De exemplu: “Sunt ingrijorat/a cand nu ma suni sa-mi spui ca vei intarzia pentru ca mi-e teama sa nu ti se intample ceva.” Cand folosim Mesajele “Eu”, noi aruncam mingea intr-un mod care permite altor oameni sa o arunce inapoi spre noi. Intr-un fel, “Mesajele “Eu” sunt opusul Mesajelor “Tu”, care arunca vina sau vinovatia asupra celeilalte persoane. Iata un exemplu de Mesaj “Tu”: “Tu nu ma suni niciodata ca sa-mi spui ca intarzii!” Cand auzim cuvintele “tu”, “intotdeauna” sau “niciodata” rostite ca un repros sau invinovatire, noi incetam sa mai ascultam. E ca si cum cineva arunca cu mingea in noi in loc sa ne-o arunce noua. Inca o data, pentru a mentine mingea conversatie in joc, Mesajele “Eu” ar trebui sa fie –

SCRIETI PE O FOAIE GOALA DE PANOU

Sunt ingrijorat/a

cand nu ma suni sa-mi spui ca vei intarzia

pentru ca mi-e teama sa nu ti se intample ceva.

Spuneti ce simtiti, cand simtiti, si de ce. Aceasta are tendinta de a micsora tensiunea situatiei si a incuraja persoana cealalta sa faca o pauza si sa asculte. Pentru a folosi Mesajele “Eu” intr-un mod adecvat, trebuie sa stim ce simtim si apoi sa spunem aceasta simplu si onest persoanei celeilalte. Nu urmarim sa blamam cealalta persoana ci sa descriem modul in care comportamentele sau actiunile sale ne afecteaza pe noi. sa vizionam caseta video pentru a vedea cum functioneaza Mesajele “Eu”. Vizionati segmentul de caseta video cu Mesajele “Eu”. Ce probleme a prezentat segmentul vizionat cu Mesajele “Tu”? Cum au ajutat Mesajele “Eu”?

Schimbarea Mesajelor “Tu” in Mesaje “Eu”: Practica Abilitatii

Sa incercam sa transformam un Mesaj “Tu” intr-un Mesaj “Eu”.

SCRIETI PE O FOAIE GOALA DE PANOU

“Esti un porc. Niciodata nu faci altceva in casa decat mizerie!”

Solicitati parintii sa foloseasca fisa de lucru cu Mesajele “Eu” din Brosura Parintelui pentru a crea un Mesaj “Eu” folosind cele trei parti (Simt, cand, pentru ca). De exemplu: “Ma simt frustrat/a cand sunt singura persoana care pastreaza curatenia in casa, pentru ca am prea multa munca de facut singur/a.” Cand practicati Mesajele “Eu”, puteti sa-i spuneti persoanei cu care discutati ca incercati o abilitate noua de comunicare, si ca scopul dumneavoastra nu este sa invinovatiti, ci sa va transmiteti clar sentimentele. Oricum, vor exista ocazii cand Mesajele “Eu” nu vor functiona. Uneori oamenii nu stiu cum sa arunce mingea inapoi fara a o arunca in noi. in astfel de momente este indicat sa folosim una dintre abilitatile de lupta, ca de exemplu Cele Trei Actiuni Pentru Abordarea si Tratarea Furiei, sau o Pauza Pentru Parinte.

Folosirea Mesajelor “Eu” Cu Copiii: Practica Abilitatii

Mesajele “Eu” functioneaza foarte bine cu copiii. Prin intermediul Mesajelor “Eu”, noi ne invatam copiii sa identifice si sa vorbeasca despre sentimente. Cand ne aud folosind Mesajele “Eu”, ei invata ca exista metode de a vorbi despre lucrurile care ne supara fara a invinovati, a critica, sau a genera o cearta. Impartiti clasa in grupuri de cate trei sau patru persoane, si solicitati-le sa transforme Mesajele “Tu” in Mesaje “Eu”:

Esti foarte nepoliticos, mereu ma intrerupi cand vorbesc la telefon.

Nu-mi spui niciodata cand termini laptele.

Niciodata nu esti gata la timp.

Solicitati clasa sa povesteasca unele dintre Mesajele “Eu” pe care le-a creat.

Vorbind La Nivelul Copilului

Cand doriti sa obtineti cooperarea copiilor, este important sa le vorbiti la nivelul lor. Folositi limbajul pe care copilul il intelege. si coborati-va la nivelul sau vizual. Pentru copii este neplacut sa pastreze contactul vizual cu adultii care stau deasupra lor. Ei trebuie sa se aplece pe spate intr-o pozitie neplacuta si sa stea asa in cursul conversatiei. Cand te uiti in sus te simti intimidat. Ingenuncheati cand discutati si ascultati un copil, coborand la nivelul sau vizual.

Aceasta:

schimba mediul;

schimba dinamica “puterii”; si

trimite copilului mesajul ca sunteti disponibil.

Cuvintele Potrivite: Prezentare si Discutie (15 minute)

O alta abilitate de comunicare implica alegerea cuvintelor pe care le folosim. in sesiunile anterioare am studiat in detaliu modul in care comunicam cu bebelusii prin ceea ce facem precum si prin ceea ce spunem. Am discutat despre importanta tonului vocii, cat de des ne “conectam” cu bebelusii prin atingere si vorbire, cum ne comunica ei (nevoile si sentimentele lor), importanta limbajului corporal, si a cuvintelor pe care le alegem.

Alegerea Limbajului Pozitiv

Limbajul negativ, critica si “Nu”-urile prea numeroase afecteaza respectul de sine al copilului si deschiderea sa de a ne asculta. Solicitati parintii sa stea tacuti cateva minute si sa incerce sa numere de cate ori si in cate moduri au spus “Nu” copilului lor astazi. Intrebati-i daca au fost surprinsi de numar. Va puteti gandi la zile in care simtiti ca pentru tot ce faceti exista un “Nu”? Atunci cand nimic nu pare sa mearga bine si toata lumea pare sa va urmareasca? Cu totii avem astfel de zile. De multe ori modul cum ne simtim depinde de modul in care ni se vorbeste. Ascultati aceste doua propozitii. Prima: “De ce nu ma asculti niciodata? De cate ori trebuie sa-ti spun sa nu te joci cu mingea in casa?” Apoi: “Jocul cu mingea este o activitate pentru aer liber. Vrei sa iesi afara sa te joci cu mingea inainte de masa sau vrei sa lasam jocul pentru mai tarziu?” Solicitati feedback-ul din partea clasei. De ce a doua propozitie genereaza sentimente mai bune?

Folosind Cuvintele Potrivite

Solicitati clasa sa se gandeasca cateva minute si sa va comunice genul de cuvinte si fraze care ii incurajeaza. Cu totii ne putem aduce aminte de copilarie si chiar de modul cum ne simteam cand eram incurajati sau descurajati, sprijiniti sau criticati, ascultati sau ridiculizati, sau mai rau. Ideile urmatoare reprezinta indicii folositoare, care ne ajuta sa ne aducem aminte, linii calauzitoare, si Cuivintele Potrivite pentru copiii mici (si mari). Invatarea Cuvintelor Potrivite este ca invatarea unei limbi noi. Daca ati crescut intr-un cartier in care oamenii vorbeau limbi si dialecte diferite, probabil ca ati prins unele cuvinte din acele limbi in vocabularul dumneavoastra. Daca ati crescut intr-un cartier in care se vorbea numai limba romana, cuvintele din alte limbi va sunt straine. si aceste cuvinte va pot parea straine, asa ca luati-va timp sa va obisnuiti cu ele. Informatiile despre Cuvintele Potrivite sunt folositoare indiferent de varsta copiilor. Exemplele se schimba, dar scopul ramane acelasi. Cu cat vorbim mai des (comunicam) folosind aceste “indrumari”, cu atat mai eficienta va fi comunicarea noastra, iar relatiile se vor imbunatati. Iata cateva puncte cheie care trebuiesc retinute cand folosim Cuvintele Potrivite. Unele dintre ele va vor parea foarte cunoscute pentru ca am discutat despre ele de curand.

AFISATI FOAIA DE PANOU INTITULATA Cuvintele Potrivite

Cuvintele Potrivite

Stabiliti un contact vizual bun pentru a capta atentia copilului.

Coborati-va la nivelul vizual al copilului sau aduceti copilul la nivelul dumneavoastra vizual (pe bufet, scaun, etc.).

Folositi propozitii scurte.

Vorbiti rar.

Folositi un ton placut al vocii.

Alegeti cuvinte si fraze potrivite.

Spuneti copiilor ce doriti sa faca ei, nu ce nu doriti; ce ne place, nu ce nu ne place.

Solicitati parintii sa deschida la Cuvintele Potrivite – Punctele Cheie din Brosura Parintelui. Discutati Cuvintele Potrivite. Aduceti-va aminte cum va simtiti cand nu auziti toata ziua decat mesaje negative ca de exemplu: “Nu face asta!”, “Termina!”, “Nu poti s-o faci?” Copiii nostri se simt exact la fel. Noi dorim sa-i incurajam cand vorbim cu ei. Daca vorbim asa, mesajul nostru va fi auzit mai bine, iar copiii se vor simti bine. Cuvintele Potrivite – Versiunea Desfasurata (Brosura Parintelui), sunt folositoare pentru parinti. Puteti trece prin punctele principale si incuraja parintii sa le citeasca atunci cand vor avea timp. Puteti sa solicitati parintii sa practice Cuvintele Potrivite acasa folosind Lista Cuvintelor Potrivite. Schimbarea nu se petrece peste noapte, iar aceste sugestii concrete nu vor da rezultate de fiecare data sau imediat. Dar, odata cu trecerea timpului, si prin practica, puteti sa dezvoltati o comunicare pozitiva, sanatoasa, si onesta cu copiii. Fiti creativi in ce priveste stilul de comunicare, si discutati cu alti parinti pentru a afla ce anume fac ei.

Timp Pentru Comunicare (10 minute)

Solicitati parintii sa comunice evenimentele lor fericite si nefericite din cursul saptamanii trecute. Puneti-i sa observe comunicarea nonverbala a ascultatorilor in timp ce ei vorbesc. Solicitati ascultatorii sa fie atenti la propria lor comunicare nonverbala.

Prezentarea Activitatii Pentru Acasa (2 minute)

Solicitati parintii sa practice abilitatile pozitive de comunicare nonverbala cu copiii lor, inclusiv cu bebelusii. Solicitati-i sa incerce doua din Indicatiile Pentru Comunicarea Cu Bebelusii si Copiii Mici care sunt noi pentru ei. Saptamana viitoare vom discuta despre experientele noastre.

Recapitularea Sesiunii (3 minute)

Astazi am discutat despre Dansul Comunicarii. Ambii parteneri contribuie verbal si nonverbal. Am invatat dansul de la parintii nostri si de la ceilalti din jurul nostru, asa cum noi la randul nostru predam Dansul Comunicarii copiilor nostri prin ceea ce spunem si facem. Am invatat ca noi comunicam cu bebelusii nostri, cu copiii nostri mici, si cu alti adulti nonverbal prin actiunile noastre la fel de mult ca si prin cuvintele noastre.

Incheiere (5 minute)

Confirmati faptul ca acest material poate sa fie nou pentru unii parinti deoarece nu ne gandim prea des la comunicarea nonverbala. Incurajati parintii in eforturile lor. Desi este posibil ca sa fi avut prea putina instruire sau chiar deloc pentru o buna comunicare in timpul copilariei, abilitatile pe care le invatam aici pot sa ne ajute foarte mult in relatiile noastre prezente. Comunicarea buna ne conecteaza cu cei la care tinem. Multumiti tuturor pentru participare.

ANEXE

ACTIVITATEA 1  Saradele

NOTA: Receptivitatea la jocurile de “performanta” variaza in functie de persoane, culturi, si grupuri. Inainte de a incepe ora, scrieti 10 titluri de filme, carti sau cantece foarte cunoscute pe 10 cartonase. Puneti cartonasele cu fata in jos pe masa. Cunoasteti jocul de sarade, in care mimati titlul unui film sau al unei carti sau altceva? Vom juca versiunea noastra a saradelor. Impartiti grupul in doua echipe. Uneori este bine sa impartiti grupul direct in doua. Alteori puteti sa-l impartiti folosind numaratoarea par-impar in jurul cercului. Toti cei care poarta numarul “unu” fac parte dintr-o echipa iar toti cei care poarta numarul “doi” fac parte din cealalta echipa. Echipa Unu incepe prima. Un membru al echipei alege un cartonas din cutie si apoi mimeaza ceea ce este scris pe cartonas pentru membrii echipei sale. Ei au un minut pentru a identifica ce este scris pe cartonas. Apoi Echipa Doi face acelasi lucru. Faceti aceasta de mai multe ori, in functie de cat timp aveti la dispozitie si de atitudinea grupului fata de aceasta activitate. Dupa aceea luati-va cateva minute pentru a studia rezultatele. Observati daca parintii au folosit aceleasi miscari pentru a descrie multe emotii/sentimente (cascat = plictisit, obosit, nevoie de aer). Mentionati aceasta grupului spunand: Acest lucru poate sa ne incurce, de aceea trebuie sa fim cat mai clari cu putinta atat in indicatiile verbale cat si cele nonverbale, si in comunicare. Acest aspect este foarte important, mai ales pentru copiii mici care nu au anii de experienta pe care-i avem noi pentru a interpreta comunicarea. Un alt punct care trebuie intarit este urmatorul: “Daca vei casca atunci cand esti plictisit si vei nega faptul ca esti plictisit, vei genera confuzie.”

ACTIVITATEA 2 Cat De Bine Ascult?: Studiul Ascultatorului

Solicitati parintii sa foloseasca fisa de lucru Cat De Bine Ascult din Brosura Parintelui pentru a se gandi la ce “punctaj” isi acorda lor insisi ca ascultatori. Este vorba de un chestionar cu opt intrebari la care se raspunde cu “da/nu”. Chestionarul poate fi completat acasa, in mod individual, cu un partener, sau intr-un grup mare.

ACTIVITATEA 3 Punerea De Intrebari Prietenoase Sau Invitatii Pentru A Vorbi

Sa-i convingi pe copii sa vorbeasca este o arta care merita sa fie deprinsa. Pe masura ce ei cresc este important (si minunat!) ca ei vin la noi cu problemele si ingrijorarile lor. Niciodata nu este prea tarziu pentru o comunicare onesta cu copiii nostri. Care sunt unele “invitatii” pe care le putem face copiilor nostri pentru a-i incuraja sa ne vorbeasca si sa ne impartaseasca sentimentele lor? Cu alte cuvinte, care sunt unele metode prin care putem audia activ pentru a-i incuraja pe copiii nostri sa vorbeasca? Scrieti ideile parintilor, apoi adaugati si altele din lista urmatoare: “Spune-mi mai mult despre aceasta.”; “Vreau sa-mi povestesti despre asta.”; “Mai spune-mi.”; “As fi interesat sa cunosc punctul tau de vedere.”; “Vrei sa discutam despre asta?”; “Hai sa discutam.”; “Sa auzim ce ai de spus.”; “Povesteste-mi totul.”; “Te ascult.”; “Pare important pentru tine.”; “Se pare ca ai ceva de spus despre asta.”; “Se pare ca ai sentimente puternice despre aceasta.” Reamintiti clasei ca aceste “Invitatii Pentru A Vorbi” pot fi folosite cu oamenii de orice varsta – nu numai cu copii nostri, ci si cu partenerii, prietenii, parintii, vecinii, si colegii de servici. Cu oricine!

ACTIVITATEA 4 Practica Abilitatilor De Audiere

Practica abilitatilor consuma timp dar merita aceasta investitie pentru ca ne ajuta sa invatam.

AFISATI POAIA DE PANOU CU Greselile De Audiere

Solicitati parintii sa sugereze alte greseli pentru a fi adaugate pe lista.

Solicitati parintii sa stea in cerc si sa plaseze doua scaune in centru. Dumneavoastra si moderatorul asistent sau un parinte voluntar veti demonstra greselile de audiere folosind situatii reale cu copiii. Solicitati parintii sa identifice greselile. Apoi demonstrati abilitatile bune de audiere si solicitati parintii sa comunice deosebirile pe care le observa.

Solicitati un parinte sa joace rolul copilului sau care isi exprima un sentiment prin actiuni sau cuvinte in timp ce demonstrati abilitatile de Audiere Activa. Incheiati intreband parintele cum s-a simtit cand a jucat rolul copilului sau.

Solicitati doi voluntari sa joace rolurile unui parinte si unui copil. Parintele care interpreteaza rolul copilului va descrie pe scurt situatia (varsta copilului, etc.) si apoi isi va interpreta rolul. Al doilea parinte trebuie sa foloseasca abilitatile bune de audiere pentru a interactiona cu copilul. Daca vi se pare de folos, fiti instructorul ascultatorului.

Impartiti grupul in doua. Dumneavoastra stati cu unul din grupuri iar asistentul cu celalalt grup. Continuati practicarea abilitatilor bune de audiere. Oferiti sprijinul necesar pentru ca fiecare parinte sa efectueze activitatea practica.

ACTIVITATEA 5 Uriasul Intimidant

Telul acestui exercitiu este sa ofere parintilor trairile unui copil, mic si neajutorat, care trebuie sa “se uite in sus” la parintele urias. Parintii au deseori dificultati in a lua in serios acest exercitiu si pot sa rada. Incurajati parintii sa fie seriosi pentru a obtine maximum de la acest exercitiu. Oferiti-l ca model pentru ei si faceti-l impreuna cu ei. Grupati parintii doi cate doi stand unul in fata celuilalt, unul in picioare (sau in picioare pe un scaun) si celalalt stand jos pe podea. Solicitati parintelui care sta in picioare sa spuna “Te iubesc” de trei ori privind in jos la “copilul” de pe podea. Parintele care sta jos raspunde cu aceleasi cuvinte privind in sus. Apoi parintele care sta in picioare spune “Sunt foarte suparat pe tine!” de trei ori, privind in jos, ridicand de fiecare data tonul vocii. Parintele care sta jos face la fel privind in sus. Schimbati locurile si repetati ambele parti. Apoi solicitati perechile sa stea unul langa altul si sa repete “Sunt foarte suparat pe tine” fiecare inca o data. Solicitati parintii sa va impartaseasca ce au experimentat in fiecare dintre pozitii cand au auzit “Te iubesc”. Care a fost experienta lor cand au auzit “Sunt foarte suparat pe tine!” Raspunsurile obisnuite vor fi: putere, incomoditate, conducere, autoritate. Intrebati parintii: “Cand erati in picioare si va ascultati partenerul spunand “Sunt foarte suparat pe tine” cum v-ati simtit?” Majoritatea vor raspunde ca inca se simteau autoritari, jenati dar nu amenintati. Intrebati parintii: “Cum va simteati cand ati stat jos pe podea ascultand pe cineva care era foarte suparat vorbind de sus? Cum a fost cand v-ati suparat pe cineva care era ca un turn deasupra dumneavoastra?” Majoritatea parintilor sunt uimiti de cat de vulnerabili si speriati s-au simtit cand furia s-a abatut asupra lor printr-o voce puternica, si cat de ineficienti s-au simtit incercand sa-si proiecteze furia in sus.

In final, intrebati cum s-au simtit cand au facut exercitiul unul langa celalalt. Majoritatea sunt de acord ca a fost mult mai confortabil cand amandoi auzeau si isi exprimau furia. Acesta este un exercitiu foarte puternic pentru majoritatea parintilor pentru intelegerea punctului fizic de vedere al copilului. Intrebati cum le va afecta comportamentul lor ca parinti aceasta perspectiva interioara castigata de pe urma exercitiului. De ce cred parintii ca copiiii spun “Sus, sus”? Pentru a fi acolo unde se afla puterea? Unii parinti spun ca aducerea unui copil pe o pozitie mai inalta (pe un bufet, de exemplu) pare sa incurajeze un copil mai putin indraznet sa spuna ce gandeste si sa-si exprime sentimentele cu mai multa forta. Coborarea la nivelul vizual al copilului in cursul unui acces de furie este de ajutor intr-o anumita masura. Copilul poate deveni mai flexibil si mai putin suparat. Aceasta ii transmite copilului un mesaj nonverbal care spune ca si el este important.

ACTIVITATEA 6 Practica Suplimentara Folosind Mesajele “Eu”

Solicitati parintii sa deschida la Practica Suplimentara Folosind Mesajele “Eu” din Brosura Parintelui. Descrieti o situatie in care sunteti suparat/a pe comportamentul copilului. Scrieti un Mesaj “Eu”. Apoi incercati abilitatile!

Situatia

Descrierea

Mesajul “Eu”

ACTIVITATEA 7  Comunicarea Verbala

Am discutat putin despre acest material pe parcursul sesiunii precedente concentrandu-ne asupra partii de audiere a comunicarii. Acum ne vom concentra atentia asupra partii legate de vorbire.

SCRIETI PE O FOAIE GOALA DE PANOU: Prin comunicare

Solicitati parintii sa completeze propozitia si sa-si inregistreze raspunsurile pe foaia de panou. Apoi studiati impreuna cu ei lista de mai jos, fuzionand raspunsurile lor cu cele din lista.

ne conectam cu ceilalti. Daca nu am comunica niciodata cu alta persoana, am fi izolati emotional. Comunicarea, atunci cand este pozitiva, ne mentine sanatosi prin faptul ca ne mentine in contact cu ceilalti oameni.

ne impartasim gandurile si sentimentele. Comunicarea este metoda prin care impartasim informatiile, precum si convingerile, atitudinile, si gandurile despre noi insine si despre ceilalti.

construim fundamentul pentru rezolvarea conflictelor. Comunicarea nu este acelasi lucru cu acordul. Comunicarea ii ajuta pe oameni sa se relationeze chiar si atunci cand ei nu sunt de acord unii cu altii. Daca comunicarea noastra este deschisa, continua, si clara, ea poate sa fie o valva de eliberare a presiunii in relatiile noastre, iar noi putem sa rezolvam lucrurile mai bine pe masura ce ele apar. Uneori, vasele noastre personale dau in foc. Daca ne-am alcatuit tipare sanatoase de comunicare, putem sa trecem prin situatii mai rapid si mai sanatos decat daca nu avem tipare eficiente de comunicare. Oricum, atunci cand rezolvam un conflict, este important ca fiecare persoana sa fie cinstita, stabila psihic, sa nu consume droguri, etc. Unii oameni adauga elemente verbale si fizice abuzive conflictului. Acestia nu sunt oamenii cu care sa poti rezolva ceva in momentele de furie. Asteptati pana cand emotiile s-au potolit iar momentul este adecvat, inainte de a incerca sa comunicati. Solicitati feedback-ul parintilor. Exista altceva care simt ei ca are loc prin comunicare? Adaugati comentariile parintilor la lista de pe foaia de panou.

SCRIETI PE O FOAIE GOALA DE PANOU

De ce este importanta comunicarea buna?

Inregistrati raspunsurile parintilor pe foaia de panou. Unele raspunsuri posibile sunt enumerate mai jos. Puteti sa adaugati urmatoarele la lista pe care o alcatuieste grupul.

Comunicarea buna ne imbunatateste relatiile. Ea afecteaza relatiile si evolutia lor. Este important in mod special sa construim fundamentul pentru comunicarea pozitiva cu copiii nostri cand ei sunt foarte tineri. Pe masura ce ei vor creste noi ne dorim ca ei sa vina la noi cand au ceva important pe care vor sa-l discute cu noi.

Comunicarea buna ne ajuta sa ne simtim pretiosi. Ea ne sporeste pretuirea fata de noi insine, parteneri, si copii.

Comunicarea buna ne ajuta sa clarificam lucrurile. cand lucrurile sunt clare noi simtim ca lumea este un loc mai sanatos si mai sigur.

ACTIVITATEA 8 Problema Cu “Nu”

Copiii au nevoie sa auda lucrurile spuse intr-o maniera pozitiva. Ei au nevoie de sprijin si incurajare pentru ceea ce sunt si ceea ce incearca sa faca. Disciplinarea si fixarea de limite pot fi aplicate intr-o maniera constructiva si cu o atitudine pozitiva. Aceasta necesita practica si construirea de abilitati din partea parintelui.

Motivele bune pentru a mentine “Nu!” la un nivel minim sunt:

Cu cat copilul aude mai mult “Nu”, cu atat are mai mult tendinta de a face “Nu”. in loc de a spune “Nu, sa nu atingi lucrul acela!”, “Nu, sa nu te joci acolo!”, putem sa facem ca mediul lor sa fie un loc in care nu trebuie sa spunem mereu “Nu” spunand “Hai sa ne jucam afara cu mingea” sau “Aceea e jucaria cu care se joaca Lili”. Solicitati parintii sa ofere unele sugestii care reduc numarul ocaziilor in care parintii vor trebui sa spuna “Nu”. De exemplu, luati obiectele de valoare de pe masa, sau folositi usile pentru a limita accesul la anumite zone. Transformarea casei intr-un loc “prietenos pentru bebelusi” ne ajuta sa limitam numarul de ocazii in care trebuie sa spunem “Nu” in fiecare zi.

Limitandu-ne “Nu-urile” si intarind comportamentul de colaborare, vom obtine mai mult comportament cooperant din partea copiilor. Daca copiii primesc mai multa atentie pentru ca au facut ceva “bun”, ei vor invata repede faptul ca prin cooperare primesc mai multe recompense.

Daca suntem atenti sa spunem mai rar “Nu”, copiii vor fi mai atenti cand il aud si vor sti ca vorbim serios. Noi dorim ca copiii sa reactioneze IMEDIAT la “Nu!” in special cand se afla in situatii periculoase.

Puteti spune parintilor urmatoarele: Imaginati-va ca dumneavoastra, ca adult sau copil, ati auzit doar “Nu, nu, nu” tot timpul. “Nu, nu face asta.” “Nu, nu-l atinge.” “Nu, fa-o asa.” Cum v-ati simti? Probabil ca v-ati infuria, ati fi iritat, si agresiv sau descurajat. Tineti minte exercitiul pe care l-am facut cu cana de  apa? Ne-am imaginat ca ne umplem pe noi insine sau ne epuizam energia pe masura ce ziua trecea. Ganditi-va cum ne umplem copiii – suntem noi pozitivi, incurajatori? Sau suntem negativi, descurajatori, si deprimanti? cand copiii aud numai lucruri negative, ii copleseste sentimentul neputintei. Atitudinea lor fata de invatat devine “Ce rost are? De ce sa mai incerc?” cand ajung la varsta scolara, aceasta atitudine ii impiedica sa invete. Ei pot sa stie raspunsurile, pot sa aiba idei, dar le este frica sa nu greseasca. Pentru ei este mai greu sa-si asume riscul. Ca parinti avem o activitate pregatita pentru noi. Unii dintre noi iau modelele cu care au crescut si le intorc la 180 de grade. A invata sa spui “Da” copiilor si a dezvolta o atitudine incurajatoare si de sprijin fata de ei pe masura ce ei se dezvolta si cresc este mai mult decat un dar special – este o mostenire pe care o pot transmite si ei propriilor lor copii.

ACTIVITATEA 1 PENTRU ACASA  Folosirea Indicatiilor Pentru Comunicarea Cu Bebelusii si Copiii Mici

Pentru Parintii Cu Copii Preverbali

Solicitati parintii sa incerce unele dintre tehnicile de la Indicatii Pentru Comunicarea Cu Bebelusii si Copiii Mici. Solicitati-i sa observe cum se simt, daca pot sa interpreteze diferit reactiile bebelusilor lor.

Pentru Parintii Care Au Copii Care Vorbesc

Solicitati parintii sa faca una dintre urmatoarele actiuni:

Sa observe interactiunile lor nonverbale cu copilul lor si sa retina ce simte fiecare dintre ei. Comportamentul se potriveste sentimentului sau gandurilor? Daca nu, de ce? Ce altceva se comunica?

Inchideti sonorul televizorului, priviti doar imaginile si incercati sa ghiciti ce se spune si cum se simt personajele. Cat de usor este?

ACTIVITATEA 2 PENTRU ACASA  Practica Suplimentara Pentru Audierea Activa

Solicitati parintii sa deschida la fisa de lucru pentru Practica Audierii Active de din Brosura Parintelui. in cursul saptamanii urmatoare, alegeti o situatie delicata pe care o aveti cu copilul dumneavoastra. Descrieti-o pe scurt. Scrieti un raspuns de Audiere Activa pentru ea.

ACTIVITATEA 3 PENTRU ACASA Practica Abilitatilor De Comunicare

Parintii au doua activitati de practicat acasa:

Practicati coborarea la nivelul vizual al copiilor cand vorbiti cu ei.

Practicati abilitatile de comunicare abordate in aceasta sesiune si in cea precedenta:

Parintii care au bebelusi vor practica abilitatile din Indicatii Pentru Comunicarea Cu Bebelusii si Copiii Mici

Parintii care au copii care vorbesc vor practica Audierea Tacuta si Audierea Activa (Brosura Parintelui, pagina 24).

ACTIVITATE 4 PENTRU ACASA  Lista Cuvintelor Potrivite

Incurajati parintii sa foloseasca Lista Cuvintelor Potrivite (Brosura Parintelui) pentru a practica Cuvintele Potrivite acasa. Solicitati-i sa-si aminteasca ce se petrecea inainte de a folosi cuvintele, ce s-a intamplat ca rezultat al folosirii lor, ce au simtit ca parinti, si cum cred ei ca s-a simtit copilul lor.



MATERIAL SUPLIMENTAR 1

Comunicarea Cu Copiii – Audierea Sentimentelor: Model De Prezentare

In general, copiii mici nu ne spun cum se simt, ei se poarta cum simt. Ei plang sau au un comportament inadecvat, sau fac declaratii ca “Il urasc pe profesor”, sau “Ionut m-a lovit!” in orice zi un parinte poate sa observe duzini de emotii la un prescolar. Sarcina noastra este sa-i ajutam pe copii sa invete despre sentimentele lor, si sa le aratam relatia dintre sentimentele si comportamentul lor. Pe parcursul timpului noi ii invatam deasemenea cum sa-si stapaneasca sentimentele – ce sa faca atunci cand sunt furiosi, frustrati, dezamagiti, etc. De exemplu, un copil poate fi invatat sa foloseasca cuvintele sau sa loveasca perna cand este furios in loc sa-si loveasca fratele sau sora. Te simti bine cand esti inteles. Am discutat despre cat de important este acest lucru in sesiunea despre abilitatile de comunicare. Copiii doresc ca oamenii importanti din viata lor sa-i inteleaga si sa stie ce simt ei. Cand sentimentele unui copil sunt intelese si confirmate de un parinte, se intampla deseori un lucru minunat – comportamentul lui se imbunatateste! Cand simti ca esti rau (frustrat, furios, dezamagit, ranit, singur, etc.) te simti ca si cum ai fi inchis singur intr-un dulap. Cand un parinte iti asculta aceste sentimente, usa este deschisa pentru copil si se pot explora solutiile pentru problema. Cu sprijinul unui parinte, copilul va invata sa caute propriile sale solutii pentru probleme, sa devina mai independent, si sa-si stapaneasca emotiile si comportamentul. Audierea este o abilitate care merita sa fie invatata pentru ca rezultatele sunt foarte pozitive si productive. Desi am discutat un timp despre aceasta anterior, dorim sa subliniem utilitatea sa pentru copii.

De Ce Este Dificila Audierea

Exista mai multe motive pentru care audierea este atat de dificila pentru noi. Majoritatea dintre noi nu am fost invatati sa audiem sentimentele. Cel mai adesea parintii nostri nu ne-au ascultat sentimentele cand eram copii; noi nu am observat nici cum sa vorbim despre sentimentele noastre si nici nu am simtit impactul pozitiv al audierii. Din fericire, ca adulti majoritatea dintre noi am experimentat atat sentimentul de caldura cat si utilitatea faptului ca am fost ascultati. Noi stim ca, atunci cand un prieten sau un partener ne asculta cu adevarat si ne accepta sentimentele, ne simtim mai apropiati de acesta precum si mai liberi de a rezolva problema. Daca parintii dumneavoastra v-au ascultat sentimentele cand erati copii, ei v-au daruit un cadou care va va intari toate relatiile. Un alt motiv pentru care parintii considera ca este dificil sa asculte sentimentele copiilor lor este acela ca este dureros. Noi dorim ca copiii nostri sa fie fericiti si sa nu aiba probleme. Nu ne dorim ca copiii nostri sa se lupte cu respingerea de catre copiii de aceeasi varsta cu ei, cu sentimentul de gelozie fata de alti copii, sau dezamagirea fata de ei insisi. si uneori copiii nostri ne confrunta cu sentimentele pe care ne vine greu sa le acceptam pentru noi insine.

Greseli Uzuale De Audiere

Negarea sentimentului: “Nu inteleg de ce esti atat de suparat pe bunica. in definitiv, n-a spus altceva decat ca nu ai voie sa mananci prajitura!”

Raspunsul filozofic: “Stii, viata nu este usoara. Nu poti sa obtii intotdeauna ceea ce-ti doresti.”

Darea sfaturilor: “Ar trebui sa te duci inapoi, sa-i ceri scuze bunicii si s-o intrebi daca poti sa mananci prajitura dupa masa.”

Intrebarile: “Ce a spus bunica?” “De ce a spus bunica acest lucru?” “Crezi ca ar trebui sa-ti dea voie sa mananci prajitura?”

Audierea Sentimentelor

Cand ii ajutati pe copii sa-si stapaneasca sentimentele, acordati-le toata atentia dumneavoastra. Aceasta inseamna sa va opriti din orice alta activitate si sa stabiliti contactul vizual, preferabil la nivelul lor vizual. Folositi atat abilitatile de Audiere Tacuta cat si Activa. Confirmati sentimentele copilului dumneavoastra in timp ce-l ascultati; miscarea aprobatoare din cap arata ca il ascultati, la fel cum o fac si exclamatiile de genul “Inteleg”, “uh huh” si “hmm”. in timp ce ascultati, identificati sentimentele si apoi dati-le nume – “Te simti foarte frustrat cand nu poti sa mananci o prajitura si iti doresti una cu adevarat!” Daca nu sunteti sigur de sentiment, incercati sa ghiciti. Este mai important sa incerci sa-l intelegi decat sa fie exact. in plus, copilul va va corecta daca ati gresit – “Nu sunt frustrat, sunt furios!” – si acest lucru este minunat! si in final, o abilitate care este in mod special folositoare pentru copiii mici – postati dorinta lor intr-un cadru de fantezie – “Iti doresti sa poti manca o prajitura de cate ori vrei!” Acordand in inchipuire ceea ce nu puteti acorda in realitate, retineti ca trebuie sa confirmati realitatea dorintei printr-o declaratie adecvata care foloseste cuvantul “si” (evitati folosirea cuvantului “dar” care neaga dorinta) – “Iti doresti sa mananci cate o prajitura de cate ori vrei si acum e momentul sa servim masa.”

MATERIAL SUPLIMENTAR 2 Folosind Mesajele “Eu” Cu Copiii –

Exprimarea Sentimentelor Noastre in Fata Copiilor: Model De Prezentare

Cresterea copiilor aduce cu ea sentimente multiple – furie, frustrare, durere, tristete, bucurie, mandrie, dezamagire, fericire, etc. Putem sa ne invatam copiii despre sentimente spunandu-le ce simtim noi. Copiii vor asculta si ne vor respecta sentimentele atat timp cat ne vom exprima fara a folosi blamarea. Cand suntem suparati, poate sa ne fie greu sa facem asa. Este mult mai probabil sa le castigam cooperarea daca eliminam invinovatirea si comunicam sentimentul printr-un Mesaj “Eu”. Mesajele “Eu” solicita responsabilitatea pentru sentiment si evita blamarea. Iata cateva exemple:

“Ma intrerupi – esti nepoliticos!”

“Ma simt frustrat/a cand nu pot sa termin ce incerc sa spun!”

“Iar ai facut mizerie in sufragerie!”

“Sunt suparat/a cand vad jucariile insirate prin sufragerie dupa ce tocmai am facut curatenie.”

“Nu ma lasi macar o clipa sa ma odihnesc!”

“Am nevoie de 10 minute singur/a chiar acum!”

La fel ca majoritatea dintre noi, copiii se apara cand sunt invinovatiti sau certati. Daca ne putem indrepta metodele invatand sa discutam fara a aduce acuzatii sau invinovatiri, si ei vor fi mai capabili sa le indrepte pe ale lor.

Comunicarea

este fundamentul tuturor relatiilor.

ne ajuta sa simtim ca suntem auziti si intelesi.

este schimbul de mesaje.

implica o ascultare clara si o expimare clara.

este si nonverbala.

Indicatii Pentru Comunicarea

Cu Bebelusii si Copiii Mici

Priveste, asculta.

Bebelusii “comunica” cu noi si ne spun ce nevoi au. Una dintre sarcinile noastre este sa-i privim si sa invatam “cum danseaza”, sa-i ascultam si sa incepem sa intelegem ce spun ei.

Exemplu: Capacitatea noastra de a recunoaste plansul bebelusului nostru si ce inseamna acest plans:

Sunt ud, sunt obosit, vreau sa fiu luat in brate, mi-e foame.

Repeta, repeta, repeta. Bebelusii si copiii mici iubesc repetitia.

Bebelusii pot sa joace “de-a v-ati ascunselea” si alte jocuri mereu si mereu. Repetitia este metoda prin care bebelusii invata limba si se dezvolta din punct de vedere social. Cunoasterea acestui lucru ne poate ajuta sa continuam repetitia, chiar si dupa o duzina de repetari ale aceluiasi joc. Folositi iubirea lor fata de repetitie si dezvoltati-le abilitatile. Folositi cuvinte simple pentru a descrie o activitate.

Exemplu: Ne jucam cu mingea. Spuneti cuvantul “minge”. Adaugati “Este o minge mare” sau “o minge mare si rosie”. Adaugand cuvinte noi, ne ajutam copilul sa auda cuvinte noi si sa-si mareasca vocabularul.

Pronunta des numele bebelusului.

Chemati-l pe nume. Aceasta il invata sa-si recunoasca numele si ne ajuta sa-i captam atentia.

“Converseaza” cu bebelusul.

Uitati-va la bebelus, uitati-va in ochii lui. Ajutati-l sa invete comunicarea prin reactiile dumneavoastra fata de “vorbirea” lui. Daca bebelusul gangureste, raspundeti-i. Mimati sunetele lui sau reluati in cuvinte ceea ce credeti ca spune el. Dupa aceea acordati-i ragaz ca sa raspunda la ceea ce i-ati spus. Acest dialog combinat cu ascultare il ajuta sa invete procesul conversatiei.

Interpretati zgomotele facute de bebelus.

Daca bebelusul tipa sau spune “A-ba-da-BA”, exprimati prin cuvinte ceea ce credeti ca spune el: “Vrei sa-ti aduc jucaria de pe raft?” Apoi faceti asa. Aceasta il ajuta sa invete ca poate sa inceapa sa-si controleze mediul prin limbaj. Aceasta ii sporeste nivelul de incredere si ii dezvolta auto-pretuirea.

Folositi jucarii care incurajeaza vorbirea.

Lasati cateva jucarii inofensive in leaganul sau, cu care va putea vorbi cand se trezeste. Poate sa vorbeasca si cu sine insasi intr-o oglinda.

Folositi un cuvant in diferite propozitii si in momente diferite

“Poftim cana ta cu suc. Vrei cana? Bea din cana. Cana este goala. O sa iau cana s-o spal.”

Vorbiti lent si clar. Folositi propozitii simple.

Exprimati gandurile pe rand. Spuneti: “Ia-o de acolo”, nu “Ia-o si da-mi-o mie”. Asteptati pana cand a luat-o, apoi spuneti : “Da-mi-o mie”.

Numiti obiectul cand bebelusul gesticuleaza spre el.

Daca bebelusul arata spre sticla, spuneti “sticla”. “Vrei sticla?”

Atingeti bebelusul si tineti-l in brate.

Pentru copiii mici, atingerea este probabil cea mai puternica metoda de comunicare. Pentru bebelus, copilul pana la doi ani, si copilul tanar, imbratisarile, bataile pe spate, si tinutul de mana comunica iubire si acceptare. Acestea construiesc apropierea din cadrul relatiei parinte-copil. Atingerea iubitoare este o experienta importanta si necesara pentru copilul mic. Este la fel de necesar pentru parinti sa ofere acest contact, la fel cum este si oferirea de hrana si imbracaminte.

Stabiliti rutina pentru comunicare.

Lasati bebelusul sa se bizuie pe “vorbirea” cu dumneavoastra la masa, in timpul baii, si la culcare.

Reteta Pentru O Audiere Buna

Hotarati-va sa ascultati.

Cand hotarati in mod constient ca sunteti gata sa ascultati, aceasta va ajuta sa deveniti un ascultator mai bun.

Faceti-va timp sa ascultati.

Acesta este un cadou pretios. Daca acum nu este un moment potrivit pentru dumneavoastra, fixati o “programare pentru ascultare”.

Folositi limbajul corporal care arata ca ascultati.

Stabiliti contactul vizual, aplecati-va inainte, dati afirmativ din cap, vocalizati sunete simple ca “hmmm”, “uh-huh”, sau “da?”Pentru copiii dumneavoastra, coborati la nivelul lor vizual sau aduceti-i la nivelul dumneavoastra vizual (de ex. puneti-i pe ceva mai inalt daca se afla in siguranta si puteti face asa acasa).

Permiteti-i vorbitorului sa-si exprime sentimentele, indiferent care sunt ele.

Aceasta nu inseamna ca trebuie sa acceptati perceptiile celuilalt, ci doar ca trebuie sa acceptati ca asa se simte acesta in momentul de fata. Sentimentele sunt reale – nu bune sau rele.

Audierea Tacuta

Audierea Activa

Stabilirea contactului vizual.

Folosirea limbajului corporal deschis.

Acordarea atentiei.

Fiti sensibil si receptiv.

Comunicati acceptarea (toleranta).

Rezumarea, parafrazarea, sau reflectarea.

Rezumati ceea ce credeti ca spune cealalta persoana, si intrebati daca este corect.

Verificarea sentimentelor.

Intrebati cealalta persoana daca ati perceput corect sentimentele sale.

Punerea de intrebari prietenoase.

Puneti intrebari care ajuta persoana sa clarifice sau sa exploreze un anumit domeniu mai in profunzime.

Cat De Bine Ascult?

Ascult ca sa inteleg sau ma pregatesc sa vorbesc?

Da

Nu

Ma uit la cealalta persoana cand ea   vorbeste cu mine?

Da

Nu

Permit persoanei celeilalte sa-si exprime toate gandurile fara a o intrerupe?

Da

Nu

Fac un rezumat pentru a fi sigur ca inteleg ce spune cealalta persoana?

Da

Nu

Imi stapanesc emotiile in timp ce ascult?

Da

Nu

Ignor lucrurile care ma distrag in timp ce ascult?

Da

Nu

Ascult in loc sa intrerup chiar daca ceea ce spune persoana este plictisitor sau nu cunosc persoana?

Da

Nu

Incerc sa-i incurajez pe altii sa ia parte la discutie?

Da

Nu


Cum sa Devenim Parinti Mai Buni

EVALUAREA DE LA JUMATATEA CURSULUI

_____ _______ ______ ___________

Data

_____ _______ ______ ___________ _____ _______ ______ _________

Porecla sau Numele De Cod Programul



Care au fost telurile dumneavoastra pentru participarea la acest grup Cum sa Devenim Parinti Mai Buni?

Care dinre telurile dumneavoastra au fost indeplinite pana acum?

Cat de multumit/a sunteti de acest program?

foarte multumit/a multumit/a oarecum nemultumit/a

Dar in ce priveste ritmul?

prea incet bun prea rapid

Exista timp suficient pentru intrebarile dumneavoastra?

da nu sugestii:

In ce domenii credeti ca ar trebui sa se puna mai mult accent?

Care parti v-au placut cel mai mult?

Care parti v-au placut cel mai putin?

Care parti sunt cele mai folositoare?

10. Care parti sunt cel mai putin folositoare?

11. Cat de multumit/a ati fost de moderator?

foarte multumit/a multumit/a oarecum nemultumit/a

12. Ati recomanda acest curs altora?

13. Cum ati descrie experienta dumneavoastra in cadrul programului Cum sa Devenim Parinti Mai Buni?

Comentarii / Sugestii

Mesajele “Eu”

Mesajele “Eu” ne exprima sentimentele

Mesajele “Eu” ne ajuta sa evitam blamarea sau atacarea

Mesajele “Eu” au trei parti

Simt __________ ______ ____ ______________

identificati sentimentul

cand __________ ______ ____ ______________

situatia

pentru ca __________ ______ ____ __________

motivul

__________ ______ ____ ___________________

 

Simt __________ ______ ____ ______________

identificati sentimentul

cand __________ ______ ____ ______________

situatia

pentru ca __________ ______ ____ __________

motivul

__________ ______ ____ ___________________

 


Cuvintele Potrivite – Punctele Cheie

Stabiliti un bun contact vizual

pentru a captiva atentia copilului.

Aplecati-va pentru a ajunge la nivelul vizual al copilului sau aduceti copilul la nivelul dumneavoastra vizual (pe birou, scaun, etc.).

Folositi propozitii scurte.

Vorbiti rar.

Folositi un ton placut.

Alegeti cuvinte si fraze pozitive.

Spuneti-le copiilor ce dorim sa faca ei,

nu ce nu dorim;

ce ne place, nu ce nu ne place.

Cuvintele Potrivite – Versiunea Desfasurata

Comunicarea cu copiii poate sa ne invete multe lucruri despre comunicare in general. Majoritatea dintre noi am ajuns la stadiul de adult invatand sa vorbim si sa ascultam suficient de bine ca ceilalti oameni sa ne inteleaga. Oricum, pentru a sublinia importanta cuvintelor alese de noi si a modului cum le rostim, nu exista nimic care sa se compare cu comunicarea cu un copil. Cand copiii nostri ajung la varsta de doi ani, ei pot sa inteleaga multe cuvinte. Ei ajung intr-o etapa in care, pentru protectia lor si pentru recunoasterea nevoilor altor membri ai familiei, li se vor impune restrictii. in decursul unei ore sau chiar mai putin de atat, un copil de doi ani/prescolar poate auzi ceva de genul urmator intr-o casa normala

“Nu mai arunca cu mingea prin casa.”

“Nu mai trage cainele de blana.”

Nu poti sa iesi afara daca nu-ti pui haina pe tine.”

“Ti-am mai spus si alta data sa nu-ti mai lasi jucariile in mijlocul bucatariei.”

“Nu te mai juca cu mancarea.”

Ce baiat rau, stii ca nu ai voie sa faci asta”

Bineinteles ca, din fericire, exista multe alte lucruri pozitive care se spun intre acestea. Dar cum v-ati simti dumneavoastra cu astfel de comentarii care se repeta zilnic incurajati sau descurajati? Exista metode de a spune lucrurile intr-o maniera incurajatoare, folosind cuvinte si fraze specifice care sunt mai potrivite pentru acest scop. Trebuie doar sa invatam care sunt acestea, cum si cand se folosesc eficient, si practicarea lor. Observand raspunsul copilului fata de ceea ce spuneti, veti primi indicii legate de cum merge practica dumneavoastra! Iata cateva linii calauzitoare si Cuvinte Potrivite pentru a va ajuta ca zilele dumneavoastra impreuna cu copiii sa devina mult mai pozitive si incurajatoare pentru toata lumea.

Faceti indrumarile intr-o forma pozitiva, nu intr-una negativa.

Cand este necesara o interzicere, este bine sa includeti o sugestie pozitiva, de obicei un timp sau un loc, sau cand sau unde poate copilul sa faca ceea ce doreste sa faca.

“Nu este OK sa fugi prin casa. Poti sa te duci in curte si sa fugi acolo.”

De cate ori un copil trebuie sa fie redirectionat, inlocuiti activitatea cu ceva cat mai apropiat de cea initiala.

“Daca copilul dumneavoastra bate in masa de cafea facuta din sticla, spuneti: Hai sa luam toba ta si sa batem in ea.”

De cate ori este posibil, motivul interdictiei sau redirectionarii ar trebui sa fie prezentat.

“Nu esti in siguranta in locul acela. Mersul cu tricicleta se face aici.”

NOTA: Vina lipseste in toate aceste exemple. Se pune accentul pe problema sau pe comportament in loc de persoana.

Dati-i copilului o alegere numai atunci cand intentionati sa-l lasati sa aleaga singur ce va face.

Atunci cand o hotarare importanta trebuie sa fie luata de un adult, incercati sa includeti o alegere minora pentru copil.

“Este ora de culcare (decizie majora). Tu hotarasti ce pijama doresti sa porti in noaptea asta (decizie minora).”

Asigurati-va ca alegerile lasate pe seama copilului sunt acelea pe care le puteti accepta si care sunt adecvate pentru varsta si gradul lui de maturitate.

“Vrei sa porti tricoul rosu sau cel albastru?”

“Poti sa alegi trei jucarii pe care sa le iei cu tine in excursie.”

Alegeti cuvintele si tonul vocii care il fac pe copil sa aiba incredere si sa se simta in siguranta, nu vinovat si rusinat.

Acuzatiile de genul “baiat rau” sau “fata neascultatoare” sunt simtite de copil ca fiind judecati contra sa in totalitate si ii afecteaza imaginea de sine.

In loc de “Baiat rau ce esti, ti-am spus sa nu mai improsti apa pe jos”, incercati “Cand esti in cada, poti sa te joci cu apa.”

Atentia trebuie sa fie concentrata asupra comportamentului specific care trebuie schimbat, nu asupra copilului ca persoana.

“Tinem jucariile pe masa unde ele sunt in siguranta.”

“Dupa ce termini cu plansul, vom sta de vorba despre aceasta.”

Ajutati copilul sa-si dezvolte interiorul subliniind motivatiile situatiei.

Concentrati atentia asupra emotiilor care ar fi putut motiva comportamentul.

“Ma intreb ce anume l-a putut supara asa de tare incat sa te  loveasca?”

“Uneori, cand oamenii sunt obositi, ei se supara foarte usor.”

Evitati comparatiile dintre un copil si altul, dar folositi recunoasterea individuala sau realizarile si cresterea.

Laudele nerealiste si nesincere distrug rapid valoarea tuturor laudelor.

“A fost o sarcina grea pentru un baiat de varsta ta.”

Cel mai eficient discurs este cel simplu, lent, si direct.

Stabilirea contactului vizual inainte de a vorbi economiseste timp si efort.

Reducerea tonului vocii si a vitezei si volumului fac comunicarea mai eficienta.

Pentru copiii destul de mari ca sa inteleaga, exista un limbaj de incurajare pe care-l puteti dezvolta si mai mult folosind fraze ca

Demonstrati toleranta:

“Ai rezolvat”

“Ai facut”

“Ma bucur ca esti multumit de”

“Se pare ca ti-a placut”

“Ce parere ai despre aceasta?”

Acordati sprijin:

“Te cunosc si sunt sigur/a ca vei reusi.”

“O sa reusesti.”

“Am incredere in judecata ta.”

“Sunt sigur/a ca vei intelege.”

“Cred ca te vei descurca”

Subliniati contributia, punctele forte, si aprecierea:

“Multumesc. (actiunea) ne-a fost de mare ajutor.”

“A fost frumos din partea ta sa”

“Multumesc. Apreciez cu adevarat ta pentru ca imi face munca mult mai usoara.”

“Am nevoie de ajutorul tau pentru”

“Tu te pricepi la Ai vrea sa faci aceasta pentru familie?”

“Poti sa ne ajuti prin ”

“Hai s-o facem impreuna.”

“Ne-ai ajutat cand ”

Catre un grup de familie: “Mi-a placut foarte mult Multumesc.”

Recunoasteti efortul si imbunatatirea:

“Se pare ca ti-ai dat silinta”

“Se pare ca ai petrecut mult timp gandindu-te la acest lucru.”

“Ce ai invatat din ?”

“Vad ca inaintezi.”

“Uite ce progrese ai facut.” (Enuntati concret in ce mod.)

“Faci progrese in ” (Fiti concret.)

Cu putina practica, veti fi uimit/a cat de mult schimba totul cuvintele pe care le alegeti si le folositi. Si, veti fi incurajat/a personal pe masura ce veti continua sa gasiti metode mai bune de comunicare si veti simti bucuria raspunsurilor primite.

Lista Cuvintelor Potrivite

Ziua Saptamanii ____________________ Ora din Zi ____________

Activitatea care Preceda Practica Abilitatilor

Exemplu: Pregatirea de culcare.

Ce am facut eu (Punctul Cheie)

Exemplu: Am propus variante.

Ce am spus eu (cuvintele potrivite)

Exemplu: Vrei sa porti pijamaua albastra sau pe cea verde?

Ce s-a intamplat (rezultatul)

Exemplu: Copilul a ales – albastru.

Cum ne-am simtit

Exemplu: Copilul s-a simtit bine pentru ca avut o alegere. Eu m-am simtit incantat/a ca am putut sa ne pregatim de culcare fara discutiile obisnuite.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1526
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site