Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Gradinita

Invatarea scolara. Orientari comtemporane in teoria si practica invatarii scolare.

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Invatarea scolara. Orientari comtemporane in teoria si practica invatarii scolare.



1.Concepte de invatare si invatare scolara.Mecanisme si procesualitate.Forme,tipuri si niveluri de invatare.

In acceptiunea cae mai ampla invatare este un fenomen general comun oamenilor si animalelor si consta in elaborarea unor noi formr de comportament prin exersare sau prin repetarea actiunii unor stimulii asupra individului respectiv .

Invatarea specific umana consta in insusirea selectiva de catre individul uman a experientei sociale ,traind intr-un mediu social dat si stabilind relatii multiple(de comunicare,de cooperare,relatii functionale,socio-afective cu semeni sai;individul uman isi insuseste prin invatare elementele experientei sociale(limba si limbajul)isi formeaza operatiile gandiri si structurile sale cognitive (notiunile ,judecatile si rationamentul)criterii de apreciere,valori ,modele de comportamente,etc.

Invatarea scolara este o forma specifica ,particulara de invatare umana ;este o activitate institutionalizata(deci care se desfasoara in institutii speciale:unitatii de invatamant prescolar,scolar si superior)efectuata de elevi si studenti sub indrumarea cadrelor didactice ,activitate prin care se elaboraeaza noi comportamente sau se produc unele modificari in comportamentul lor.

Procesul invatari se dsfasoara in mai multe faze:

-receptarea si inregistrarea materialului pe fond ul unei stari de atentie si activitate cerebrala;

-intelegerea si generalizarea prin formare de notiuni,principii,etc.;

-fixarea in memorie ,actualizarea prin reproducere a cunostintelor si transferul acestora .

Mecanisme si procesualitate

Invatarea este un proces complex la care participa intreaga scoarta cerebrala ,dar mai ales analizatoriisi structurile cortico-subcorticale,alcatuite din cele trei blocuri operationale integrative:

Blocul A,care contine talamusul ,hipotamusul ,sistemul limbic si formatia reticulara ,ascendenta activatoare.

Blocul B-constituit din capete corticale la analizatorilor si structurile

Blocul C-constituit din lobul frontal (Neacsu I);

Codarea si transmitarea informatiei in sistemul nervos se produce astfel:in urma actiunii excitatiilor asupra receptorilor ;in functie de specificul fiecaruia se produc fenomene energetice ,biochimice,electrice,termice,caer actioneaza asupra terminatiilor nervoase provocand impulsuri electrice ritmice ce contin informatiile sub forma codificata.Aceste impulsuri nervoase modulate in frecventa ,se propaga in lungul axonului si sosesc la sinapse cu ajutorul unor mediatori chimici.

Influxul nervos ,de la nivelelul receptorilor ,ajunge prin caile de conducere la blocul A.

Mai departe ,informati acofdificata ajunge la blocul B ,adica in capetele corticale la analizatorilor,situate in zonele gnostice(de cunoastere) si de proiectie.Aici are loc decodificarea informatiei ,analiza ,prelucararea,combinarea si stocarea ei .In acest proces ,neurochimismul celular si molecular intraneronal(A.R.N),cae induce in neuron o proteina specifica producando descarcare la nivelul sinapsei ,permite trecerea informatiei .

Din blocul A informatia este prelucrata de blocul C ,adica de lobul frontal ,care asigura dominant programarea activitatii ,confruntarea efectelor actiunii cu intentiile ,sau cu scopurile celui care invata ,controlul,reglarea si autoreglarea invatarii in urma unor cercetari experimentale ,s-a stabilit ca fiecare emisfera cerebrala are o anumita specializare.

Emisfera dreapta esete sediul capacitatii de sinteza,de abstractizare ,generalizare,sediul starii de extaz ,de zbucium ,sediul pasiunilor ,al perceptiei valorilor estetice ,al intentiei ,creatiei.

Emisfera stanga controleaza procesele gandiri,anticipeaza solutiile la probleme si situatii problematice ,coordoneaza operatiile simbolice si structurile limbajului.

Intre cele doua emisfere exista conexiuni stranse ,asigurand functionarea unitara a creierului.

Forme,tipuri si niveluri de invatare

„Pana in prezent au fost studiate si descrise numeroase forme sau tipuri de invatare , fapt ce a generat o abundenta de clasificari” ,remarca V.Oprescu.

-Dupa finalitatea si procesele psihice implicate, invatarea poate fi : senzorio-motorie,perceptiva,vertebrala sau categoriala(intelectuala,cognitiv-mintala),de deprinderi ,abilitati,imaginativa,motivationala ,afectiva,volitionala,sociala(conceptii,valori,stiluri,roluri).

-Dupa continutul celor invatate , exista invatare:perceptiva(invatare sa vedem ,sa auzim sau sa observam),verbala(invatam sa vorbim,sa ne adaptam la parteneri,imprejurare),conceptuala(invatare de notiuni ,concepte ,idei),invatare motorie (invatam sa executam miscari,operatii,actiuni);

-Dupa modul de operare cu stimuli:invatare prin discriminare(diferentiem un stimul de altul),prin repetare(aplicam un stimul sau efectuam oreactie de mai multe ori),prin asociere(legam un stimul de altul,o reactie de alta),prin transfer,prin generalizare.



-Dupa modul de organizare al informatiilor:invatare algoritmica,euristica,programata(care presupune faptul ca se poate trece la o noua secventa numai dupa ce anterioara a fost insusita corect),prin descoperire,prin modelare si analogie ,prin cercetare ,prin creatie , prin probabilistica.

-Dupa tipul relatiei didactice:invatare incindentala,prin observare si imitare ,prin incercare si eroare ,prin recompensa si pedeapsa ,prin conditionare reflexa ,prin conditionare operanta,prin inlantuirea unor elemente consecutive,prin discriminari simple sau multiple,prin asociere verbala,prin rezolvare de probleme ,directa (prin instructiuni verbale).

Se pot distinge 2 forme:

-invatare spontana ,neorganizatacare se petrce in familie , in gruparile de joaca , sub influenta mass-media,in trupul exercitarii,profesiuni;

-invatarea ssitematica care se realizaza in scoli,ori in cadrul diferitelor strategii de instruire,de calificare .

Nucleul principal al invatari sistematice este invatarea scolara cuprinzand procesul de educare al copiilor si tinerilor ce au loc in scoli si institutii.

Niveluri

-nivelul concret(simpla denumire a obiectului,eticheta verbala);

-nivelul identificarii(obiectul este „recunoscut” in diverse contexte,ipostaze spatio-temorale);

-nivelul clasificator,cand elevul poate grupa obiectele percepute ca asemanatoare ,fara a putea sa formuleze criteriul si fara a identifica diferenta specifica;

-nivelul formal este considerat niveleul la care elevul poate oferii o definitie corecta ,riguros stiintifica a notiuni si poate opera cu ea in diferite contexte.

2.Orientari principale in teoriile contemporane ale invatarii si relevanta lor pentru instruirea scolara

Pregatirea se realizeaza prin invatare si ca urmare,cercetari in acest domeniu sunt preocupati de a gasi noi modalitati de crestere a eficientei acestui proces

,elaborand diferite teorii si modele de invatare.

a)Teroria psihogenezei cunostintelor si a operatiilor intelectulale(J.Piaget)

In conceptia psihologului elvetian ,cunoasterea isi are izvorul in actiune.

J.Piaget a demonstrat cum gandirea are loc mai intai in planul actiuni real ,pentru ca trptat sa poata fi efectuate mental,transformandu-se in operatii reversibile.

b)Teoria operational a invatarii(P.I.Golperi) denumita si teoria formari in etape actiunilor mentale .Actiunea este indreptata asupra unui obiect sau fenomen si constituie mijlocul de formare a imagini asupra obiectului respectiv.Pe baza acestei teori a fost elaborat urmatorul model de invatare pe etape a notiunilor:

-cunoasterea de catre elevi a scopului si a modelului actiuni;

-invatarea activa ,practica ,prin actiunea elevului cu obiectele ,fenomenele;

-actiunea in planul limbajului extern ,cand elevul ,cu voce tare sau in scris descrie logica actiunii;

-actiunea in planul limbajului extern ,dar pentru sine ,cand elevul repeta actiunea prescurtata,schematizata;

-actiunea in planul limbajului intern pentru interiorizarea unor scheme generalizate sau automatizate ,devenie operatii mintale.

c)Teorii asociationiste

asociatia-acele conexiuni stabilite inte 2 imagini sau idei daca se produca simultan si sunt intarite sau repetate.

d)Teoria invatari cumulativ-ierarhice

Contine 8 tipuri de invatare de complexitate crescanda:

1)invatarea de semnale

2)invatarea stimul-raspuns la un anume stimul stim sa inlocuim o miscare cu alta

3)inlantuirea de miscari-cand o miscare declanseaza pe celalta;

4)asociatiile verbale – foarte complexe ,implicate in vorbire,aici intervine si un orices de codificare (intelesul cuvintelor);

5)invatarea prin discriminare –atunci cand face distinctii fine

6)invatarea conceptelor-pentru a utiliza cuvintele

7)invatarea regulilor grmaticale ,a legilor naturii ,a formulelor matematice

8)rezolvarea de probleme-presupune combinarea regulilor cunoscute pentru a solutiona situatia

e)Teoria genetic-cognitiva si structurala subliniaza dependenta dezvoltari intelectuale de ambianta culturala ce ofera mijloace de actiune ,de reprezentare imaginativa,de simbolizare si comunicare.

Copilul descopera lumea in trei moduri:




-modalitatea activa-realizata prin exersare;

-modalitatea iconica –bazata pe imagine

-modalitatea simbolica-cand simbolurile inlocuiesc imaginile.

Progrese rcente in teoria invatari , pun in evidenta semnificatia unui model umanist al invatari ,trecera de la un invatamant ca discurs la unul ca factor de dezvoltare ,de la invatare centrata pe continut la una axata pe competenta, pe nevoile celui care invata.

Profesorul este vazut ,in acest acadru ca un factor,ca un ghid ,un consilier.Cu toata aparenta unuei articulari riguroase de idei si ratiuni ,modele prezentate ,ca si alte asemenea lor ,sunt numai incercari de simplificare ,de descriere a unui fenomen complex cum este invatarea intr-o maniera cae sa-l faca mai accesibil cunoasteri si intelegerii.

Din pacate ele nu pot fi considerate decat modalitati partiale si relative de reprezentare a fenomenelor implicate in invatare .Pana acum nu a putut fi formulata o teorie ori elaborat un mod capabil sa ofere certitudini in plan teoretic si directii sigure de actiune in planul invatarii scolare .In ciuda incercarilor facute , a cercetarilor efectuate ai a bunelor intentii se opereaza inca cu probalitati ,esplicatii partiale,ipoteze.Problema ramane deschisa

3.Conditiile interne si externe ale invatarii scolare eficiente .Motivatia invatarii scolare –conditie interna integrativa :geneza ,dinamica ,forme si structuri ;legea optimului motivational ;strategii de formare ,dezoltare.

Reprezentarile . Fiind imagini ale obiectelor si fenomenelor ,in absenta acestora ,claritatea si precizia lor depinde de perceptii.

Memoria ,ca produs psihic de intiparire si stocare a informatiei ,de reactualizare prin recunosatere sau reproducere a acestuia intr-o forma selectiva prin recunosatere sau reproducere a acestuia intr-o forma selectiva,constituie baza activitatilor de invatare .

Conditiile unei memorari eficiente sunt :

-cunoasterea de catre elvi a scopului memorari;

-intelegerea cunostintelor ;

-respectarea perseverenta a materialului pentru fixarea temeinica ;

-cunoasterea rezultatelor si autoreglare.

Gandirea ca proces psihosocial de reconstituire a ceea ce este unitar,de formar a conceptelor si structurilor operationale ,de intelegere a realitatii si adaptarea prin rezolvare de probleme ,are un rol esential realitatii in procesul invatarii scolare(P.Popescu Neveanu).

Scopul invatari scolare trebuie sa-l constituie :

-intekegera cunsotintelor si a relatiilor dintre acestea;

-dezvoltarea operatiilor gandiri logice si mai ales a gandiri abstracte;

-dezvoltarea gandirii critice ,interpretative si creative;

-formarea capacitatii de a reflecta si de a rezolva probleme.

Crearea de imagini noi are laoc cu ajutorul unor procedee cum sunt:reorganizarea cunsotintelor ,combinarea si recombinarea lor ,disociera si fuzionarea in forme noi ,metaforizarea ,substituirea ,etc.

Atentia prin atentie se realizeaza orientarea selectiva ,tonificarea scoartei cerebrale si concentrarea proceselor psihice in scopul cunosateri materialului de invatat ,care este selectat si filtrat in functie de interese si motivatii.

Invatarea scolara se desfasoara pe baza unor conditi interne in cadrul carora actioneaza o multitudine de factori biologici si psihologici determinandu-i eficienta sau ineficienta.

Factori biologici,cu influente mai imortante asupra procesului invatarii sunt:varsta(cea mai favorabila invatari intre 20-25 ani )dezvoltarea mecanismelor neurodimnamice ale invatarii functiile analitico-sintetice ale creierului ,irigarea cu sange a scoartei cerebrale ,starea sanatatiiorganismului ,potentialul genetic ,somnul si bioritmul intelectual.

Factori psihici stadiul dezvoltarii structurilor cognitive ,operatorii ,psihomotorii ,afective si socio-morale ,nivelul de inteligenta ,aptitudinea scolara,spiritul de observare,memoria gandirea ,atentia ,nivelul de aspiratie ,motivatia ,vointa temperamentul ,trasaturile de caracter,priceperile,desprinderile ,tehnicile de munca intelectuala si nivelu de cunsotinte anterioare invatari unui nou material.

Conditiile externe la invatari scolare :

Eficienta invatari depinde nu numai de conditiile interne ci si de anumite conditi externe.

  • Statutul profesorului pregatirea profesorului pentru activitatile didactice conditoneaza in cea mai mare masura succesul scolar al elevilor.Profesoriul va fi preocupat sa foloseasca cu pecedere metodele active ,angajand elevi in procesul de elaborare a cunostintelor si formarea deprinderilor.
  • Factori socio-organizationali din mediul scolar ,familial si social se refera la modalitatile de organizare a procesului invatari de cater scoala ,profesor ,familie mass-media ,etc.Functionabilitatea spatiilor scolare si diversificarea lor in functie de situatiile de invatare ,schimbarea locurilor de invatare ,atmosfera de munca din scoala si din clasa de elevi ,orarul scolii ,materialul didactic,tehnicile audiovizuale si dotarea laboratoarelor si mobilierul influentand predarea si invatarea scolara.
  • Principiul individualizarii invatarii trebuie sa serveasca intelegerii materialului de catre elev ,sesizarii structuri lui interne,a elementelor esentiale si a legaturilor dintre urmasi intrucat se memoreaza mai rapid si se retine mai mult timp materialu inteles si integrat in cunostintele anterioare.
  • Factorii temporali

-invatatura esalonata in timp este mai eficienta;



-pauzele lungi sunt favorabile invatari unui material dificil si deci se recomanda la inceput pauze mai scurte si apoi din ce in ce mai lungi.

  • Factori psihoergonomici decurf din viata om-masina,intrucat in scoala moderna se utilizeza pe scara ot mai mare tehnici audiovizuale,calculatoare.

Aceste resurse materiale ofera un potential ridicat de informare ,motivare,activizare si formare a elevilor ,contribuind la rationalizarea eforturilor depuse de cadrele didactice si de elvi ,sprijinindu-i sa invete in ritmul lor intelectual ,inlaturand monotonia ,econoisind energie si usurand adaptarea la noile tenici din mediul munci moderne.

Igiena invatarii

Pe langa acesti factori psihoergonomici ,implicati in procesul de invatare merita o atentie deosebita si factorii stresantii: fizici(zgomote puternice),fiziologici(starea sanatatii),care scad randamentul scolar.

Motivatia invatarii scolare-conditie interna integrativa.

Motivatia invatarii scolare ete considerata de cei mai multi specilisti drept unul dintre cei mai importanti factori noncognitivi ai invatari.

Motivatia invatarii poate fi definita ca ansamblu mobilurilor care provoaca ,intertin si orienteaza ,sustin energetic si declanseaza activitatea de invatare .

Motivele invatarii scolare ,precum si cele referitoare la alegera profesiunii evolueaza odata cu dezvoltarea inteectuala si afectiva a elevilor .Ele se schimba ,se fixeaza sau se corecteaz pe masura ce acestia isi cunosc mai bine aptitudinile si isi concentreaza interesele.

Tinand seama de continutul psihologic al motivelor ,de relatia motiv-invatare-scop si de criteriul valorii social-morale a motivelor acestea pot fi clasificate in urmatoarele structuri :

-motive sociale(dorinta de prestigiu,de comunicare);

-motive cognitive(curiozitatea stiintifica );

-motive de ordin afectiv (dragostea de parinte)

-motive profesionale (aspiratia dcatre o profesiune);

-motive de autorealizare(dorinta de succes);

-aptitudini speciale si alte motive (D.Vintilescu)

In procesul invatarii se manifesta doua forme de motivatie :

  • Motivatia intrinseca-motivatie ce-si are sursa in insusi sarcinile si continutul activitatii de invatare ,substantiala actului de invatare ,ramanand soidara cu el pe tot parcursul activitatii de invatare ,facand sa coincida scopul cu mobilul invatari
  • Motivatia extrinseca-activitatea de invatare este dinamizata de efecte si factori externi ,proceduri stimulative externe care tin de competitie ,incurajari laude recompense,mustrari ,pedepse ,etc.

Motivele invatarii mai pot fi clasificate si in functi ede alte criterii:

-motive sociale si personale ;

-motive pozitive si motive negative ;

-motive nemijlocite si de perspectiva;

-motive durabile ori episodice.

Starile motivationale prea intense ,ca si starile putin conturate ,cu niveluri scazute de intensitate (motive prea puternice ori prea slabe )au un efect de interfernta asupra performantelor de invatare ,mai lae sin cazul in care au un caracter complex.Conteaza atat intensitatea energetica cat si sensul valorific al factorului energizant.Cand se trece dincolo de o anumita valoare si se inregistreaza o supramobilizare in plan afectiv,o supractivizare se ajunge la stres,la degradarea activitatiilor interne ,la epuizarea fondului energetic ,ori chiar la dereglari in plan comportamental.

Iata de ce legea Yerks-Donson ,numita si legea optimului motivational recomanda mentinerea unei relatii de proportionalitate intre motivatie si activitate (ceea de invatare ,in cazul nostru ),atunci cand exigentele nu depasesc anumite limite de solicitare a individuale in plan intelecuale ,afectiv,motric,etc.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2074
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site