Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


ACTIVITATEA CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



ACTIVITATEA CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

(extrase din raportul C.N.A. remis Parlamentului)

Preambul



Inainte de a va prezenta principalele directii de activitate ale Consiliului National al Audiovizualului, cu rezultatele si perspectivele deschise de politicile promovate in 1999, va propunem, stimati cititori, un scurt ocol introductiv, pentru a va reaminti sau a preciza, pentru cei inca neavizati, cadrul legislativ si institutional in care functioneaza institutia noastra dupa 8 ani de existenta.

Consiliul National al Audiovizualului, autoritate publica autonoma, garant al interesului public in acest domeniu, are responsabilitati si competente in elaborarea strategiei si politicilor in domeniul audiovizualului, in constituirea si dezvoltarea armonioasa, echilibrata a unei piete concurentiale a audiovizualului, precum si in reglementarea si monitorizarea pietei audiovizualului, in conditiile legii.

Organizarea actuala a C.N.A., prin reorganizarea unor directii si servicii, asigura o specializare stricta si exercitarea mai eficienta a unor competente si atributii, permitandu-i adaptarea optima la noile solicitari si exigente ale procesului de desavarsire a adoptarii acquis-ului comunitar si de transpunere a acestuia conform reglementarilor in vigoare.

Directiile de Reglementare, Inspectie si Control, Licente si Autorizari, Directia de Integrare Europeana si Directia de Comunicare si Relatii permit cunoasterea si controlul mai strict al structurilor si activitatilor operatorilor audiovizuali, o viziune globala asupra domeniului, contribuie la pregatirea Deciziilor Consiliului privitoare la licentieri, autorizari si regim de emisie, asigura examinarea reglementarilor europene si a evolutiei lor, sporesc capacitatea de reflexie prospectiva.

Se prevede pentru viitorul imediat dezvoltarea cu prioritate a compartimentelor de Control si inspectie teritoriala, prin realizarea unui sistem integrat national de informatizare si monitorizare.

Desi Ministerul Culturii este autoritatea guvernamentala care urmeaza a fi investita cu responsabilitatea elaborarii politicii in domeniul audiovizualului, cu exceptia reglementarilor tehnice privind telecomunicatiile, C.N.A. va fi consultat permanent ca autoritate de reglementare si monitorizare.

C.N.A. elaboreaza si asigura realizarea politicilor si strategiei necesare garantarii accesului publicului la programele audiovizuale.

In privinta cadrului legislativ, compararea legislatiei romane si a reglementarilor din domeniul audiovizualului, inclusiv a proiectului de modificare si completare a Legii audiovizualului, nr. 48/1992, cu prevederile Directivei 552/89 “Televiziunea fara frontiere” a C.E., amendata prin Directiva 36/97, demonstreaza stadiul avansat de armonizare a legislatiei audiovizuale romanesti cu legislatia europeana.

In acest scop, a fost initiat si proiectul de amendare si completare a Legii audiovizualului, proiect trecut de Camera Deputatilor si aflat in prezent pe agenda Senatului. Acest proiect are in vedere asigurarea compatibilitatii sale cu acquis-ul comunitar din domeniul telecomunicatiilor si tehnologiei informatiei, pentru a permite respectarea obligatiilor care Ii revin Romaniei in domeniul radiocomunicatiilor, conform Constitutiei Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, a carei semnatara este.

Deciziile de reglementare adoptate pana in prezent de catre C.N.A. asigura o armonizare legislativa avansata unor domenii precum: protectia minorilor, publicitatea, teleshopping-ul, sponsorizarea, asigurarea accesului liber la servicii audiovizuale s.a.

In privinta Conventiei Televiziunea fara frontiere a Consiliului Europei, Romania si-a propus s-o ratifice pana la sfarsitul anului 2001, cand va semna si Protocolul de amendare a Conventiei.

Mai precizam ca Romania s-a angajat sa adopte prevederile referitoare la procentele majoritare europene in programele posturilor de televiziune cu acoperire nationala pana la 1 ianuarie 2007, urmand sa introduca treptat un procent majoritar de creatii europene si romanesti, prin mijloace adecvate, acolo unde acest lucru este realizabil. Normele de aplicare se vor adopta numai dupa rezolvarea problemelor ce decurg din Acordul General pentru Comertul cu Servicii (GATS) in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).

Atributiile privind dreptul de initiativa legislativa in domeniul audiovizualului urmeaza a fi indeplinite, la nivelul executivului, de catre Ministerul Culturii, care va promova in acest scop un proiect de Hotarare a Guvernului care sa-i atribuie aceste competente.

De asemenea, functiile de negociere, reprezentare si ratificare a acordurilor internationale vor fi indeplinite de acelasi minister.

C.N.A. va elabora deciziile de reglementare si normele de aplicare a acestora si va asigura monitorizarea aplicarii si respectarii legislatiei in domeniul audiovizualului.

I. PIATA AUDIOVIZUALULUI

1. ACORDAREA DE LICENTE

Strategia C.N.A. de acordare a licentelor prevede organizarea concursurilor de atribuire a frecventelor pentru comunicatii radioelectrice alocate sectorului audiovizual in functie de frecventele libere comunicate de Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica (A.N.C.I.) si pe baza unor studii ale C.N.A.

In conformitate cu legislatia si procedura in vigoare, A.N.C.I. dispune de gestiunea frecventelor in benzile alocate comunicatiei audiovizuale si de tabelul de alocare a acestora, pe care le pune la dispozitia C.N.A., in urma solicitarii, pentru anumite localitati si cu parametri tehnici rezultati din coordonari si asigurarea masurilor de protectie. Ca urmare, de cele mai multe ori nu exista o corelare intre frecventele solicitate de Consiliu si cele comunicate de A.N.C.I., de aici rezultand dificultatea de a se stabili o strategie coerenta in audiovizual.

In aceste conditii in anul 1999 au fost acordate: 1 licenta nationala privata de radiodifuziune; 2 licente de radio cu emisie prin satelit; 3 licente de televiziune cu emisie prin satelit; 30 de licente locale de radiodifuziune cu emisie terestra; 34 de licente locale pentru televiziune cu emisie terestra; 348 de licente de emisie pentru retele de televiziune prin cablu.

Din totalul de 620 de solicitari de licenta depuse la C.N.A. a fost acordat in 1999 un numar de 417 licente de emisie, obtinute de 146 societati distincte.

Au fost puse in discutie, de asemenea, 1436 dosare pentru reactualizari ale grilelor de program: 260 dosare pentru radiodifuziune; 251 dosare pentru televiziune; 909 dosare pentru televiziune prin cablu; 16 dosare pentru satelit.

Pe parcursul anului 1999, Consiliul National al Audiovizualului a acordat, conform Legii audiovizualului nr. 48/1992, art. 16, un numar total de 53 de decizii de autorizare, in urma expertizarii si inspectarii studiourilor posturilor de radio si televiziune ce detineau licenta de emisie: 38 decizii de autorizare pentru radiodifuziune cu emisie terestra; 14 decizii de autorizare pentru televiziune cu emisie terestra; 1 decizie de autorizare pentru televiziune cu emisie prin satelit.

In acelasi timp, ca urmare a nerespectarii termenelor si conditiilor pentru care au fost acordate initial licentele, s-a adoptat un numar de 7 decizii de anulare a licentelor de emisie pentru radio, 8 decizii de anulare a licentelor de emisie pentru televiziune si 91 decizii de anulare a licentelor pentru televiziune distribuita prin cablu.

Politica C.N.A. de acordare a licentelor a fost influentata negativ de faptul ca, in martie 1999, Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica a acordat abuziv Societatii Nationale de Radiocomunicatii licenta de operare pentru un numar de frecvente ce constituie doua retele de radiodifuziune publica si doua retele de televiziune publica, in contextul in care Societatea Nationala de Radiocomunicatii urmeaza sa se privatizeze in anul 2003. Astfel s-au incalcat dispozitiile art. 13 al. 1, art. 8 al. 2 din Legea nr. 48/1992, precum si cele ale art. 18 al. 3 din aceeasi lege, asa cum a fost modificata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 48 din 21 aprilie 1999.

Numarul mare al licentelor de emisie si al deciziilor de autorizare eliberate si in 1999 de C.N.A. denota o fragmentare a viziunii de ansamblu asupra dezvoltarii sectorului audiovizual, rezultata in principal din dificultatea elaborarii unei strategii coerente in domeniu pe termen lung; in principal din cauza intarzierii cu care Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica a transmis Consiliului lista frecventelor disponibile pentru comunicatie audiovizuala (conform prevederilor art.13 din Legea audiovizualului).

Consiliul a putut organiza abia in 1999 concursul pentru acordarea primei licente nationale pentru un post privat de radio cu emisie terestra, concurs castigat de S.C. Europe Developpement International, care a infiintat postul de radio Europa FM.

Posibilitatea de afiliere a unor posturi cu putere economica sau cu experienta scazuta la posturi care si-au creat deja o audienta - afiliere materializata prin preluarea programelor transmise prin satelit - constituie o alternativa pentru consolidarea si cresterea calitativa a sectorului audiovizual din Romania.

In 1999 s-a inregistrat un numar mare de solicitari pentru eliberarea de licente de emisie in localitati importante - resedinte de judet - cu un numar considerabil de locuitori si cu un potential economic important.

2. SITUATIA AFILIERILOR

Procesul polarizarii pietei audiovizualului s-a concentrat in jurul posturilor de radio si televiziune cap de retea din Bucuresti. Ca urmare, au fost analizate si aprobate In baza Deciziei C.N.A. nr. 40/1997 (privind retransmisia de catre o statie locala a programelor difuzate - pe cale radioelectrica terestra sau prin satelit - de o statie apartinand aceluiasi titular de licenta de emisie) si a Deciziei C.N.A. nr.115/1998 (privind intervalele orare de difuzare a programelor proprii locale ale statiilor afiliate ) un numar total de 47 afilieri la statii cap de retea, din care trei afilieri cu PRO TV, patru afilieri cu Tele 7abc, doua afilieri cu ANTENA 1, cinci afilieri cu PRO FM si o afiliere cu UNIPLUS RADIO.



La sfarsitul anului 1999 situatia afiliatilor se prezenta astfel:

Pentru televiziune PRO TV – 44, Antena 1 – 19, Prima TV – 17, Tele 7 abc – 7.

Pentru Radio: PRO FM – 42, Info-PRO – 5, Radio Contact – 15, Uniplus – 8.

3. EVOLUTIA PIETEI DE CABLU

In decursul anului 1999 s-a manifestat pregnant tendinta de concentrare a activitatii in domeniul televiziunii prin cablu, prin fuzionarea unor societati sau vanzarea - cumpararea de retele. Cele mai importante societati care au demonstrat capacitatea de a se adapta la conditiile pietei sunt: Sc Astral TV SRL Cluj-Napoca; Sc RCS SA Bucuresti; Sc Analog-Seltron Telecommunications Ast SA Timisoara; Terra Sat Comp SRL Resita.

4. ACOPERIREA IN TERITORIU

Toate judetele (inclusiv Municipiul Bucuresti) sunt acoperite cu licente de emisie pentru retele de distributie a programelor audiovizuale prin cablu: 40 de judete cu licente pentru radiodifuziune sonora, 37 de judete cu licente de televiziune. gradul de acoperire in ansamblu a populatiei, a atins circa 60% cu programe de radio si 50% cu programe de televiziune.

S-a constatat tendinta de crestere a numarului de programe de televiziune romanesti distribuite prin retele de cablu (TVR1, TVR2, PRO TV, ANTENA1, Tele 7abc, Prima TV, Atomic TV), dar si a programelor posturilor maghiare (SZIV, MTV1, MTV2, TV3, MSAT) sau a programelor straine destinate publicului roman (HBO, HALLMARK, FOX KIDS, DISCOVERY, NATIONAL GEOGRAFIC, ANIMAL PLANET si EUROSPORT), aceste programe fiind propuse in conditii de dublare sau subtitrare in limba romana.

5. ANALIZA DATELOR PRIVIND SOCIETATILE DE RADIODIFUZIUNE SI TELEVIZIUNE PRIVATE

Prin infiintarea Registrului National al Licentelor de Emisie, C.N.A. a putut urmari evolutia sectorului privat in anul 1999.

Consiliul National al Audiovizualului a acordat atentie modului in care titularii de licente raspund obligatiilor ce le revin din aplicarea Deciziei C.N.A nr. 36/1997, inlocuita in cursul anului de Decizia nr.100/1999, referitoare la norme privind obligatiile titularilor de licente de emisie de a actualiza datele cuprinse in dosarul de licenta si de a prezenta anual un raport privind activitatea desfasurata in conditiile prevazute in licenta.

La data de 31.12.1998 fusesera primite rapoarte de la: 48 titulari de licente radio (52% din 92 titulari in evidenta Registrului National al Licentelor de Emisie la data de referinta a raportului: 30 iunie 1998) pentru 109 licente (63% din 173 licente cu decizie de autorizare in evidenta), 14 titulari de licente de televiziune (33% din 42 titulari in evidenta) pentru 30 licente (38% din cele 78 licente cu decizie de autorizare in evidenta), 70 titulari de licente cablu (30% din 237 titulari cu decizii de autorizare in evidenta) pentru 260 de retele CATV (46% din 554 licente cu decizie de autorizare in evidenta).

Rapoartele pe anul 1998 au fost prelucrate in 1999 pe baza datelor transmise de 185 din posturile de radio si televiziune (71% din licentele cu decizie de autorizare in evidenta) primite pana la 10.04.1999 si pe baza rapoartelor primite pana la data de 18.08.1999 de la 175 titulari de licente, pentru CATV, cu decizie de autorizare, (74% din cei 237 titulari aflati in evidenta la data de referinta 30.06.1998), pentru 447 retele (81% din 554 licente cu decizie de autorizare in evidenta la data de referinta).

Rezultatele obtinute din prelucrarea rapoartelor au fost discutate in sedinte ale C.N.A.

Principalele informatii obtinute se refera la: distributia retelelor CATV si a numarului de abonati pe judete si localitati, in functie de importanta localitatilor; capacitatea economica a titularilor de licente; capitalul social; capitalul propriu; cifra de afaceri; profit sau pierderi; investitiile realizate de titulari in ultimul an si investitiile realizate in total, incepand de la obtinerea primei licente.

S-a constatat ca un numar de titulari de licente nu au trimis rapoartele anuale pentru anul 1998 nici pana la finele anului 1999. Ca urmare a acordului de colaborare incheiat de catre C.N.A. cu Oficiul Registrului Comertului si Camera de Comert si Industrie a Romaniei, s-au putut obtine informatii complete in ceea ce priveste situatia juridica a firmelor titulare de licente de emisie.

6. SITUATIA POSTURILOR PUBLICE

S-a constatat o tendinta generala de crestere a audientei, derivata din schimbarea politicii de programe, succesiv alegerii unor noi Consilii de Administratie, la sfarsitul anului 1998 pentru televiziune si in noiembrie 1999 in cazul radiodifuziunii.

Televiziunea publica acopera 50% din piata de audiovizual pe plan national.

Strategia de relansare a societatii Romane de Televiziune a luat in calcul pastrarea unui post generalist – TV Romania 1 – focalizarea asupra unei tematici cu caracter educativ, informativ in cazul TVR 2 - si mentinerea formatului generalist pentru postul TVR International, destinat publicului de peste hotare. A existat, in aceeasi perioada, o preocupare pentru diversificarea serviciilor oferite, la cele existente adaugandu-se: teletext-ul si site-ul Internet.

Situatia financiara a Societatii s-a ameliorat. Una dintre consecintele intrarii in competitie cu televiziunile private a fost pierderea suprematiei Societatii, pe piata televiziunii, in zona Bucuresti.

Un aspect pozitiv al evolutiei Societatii Romane de Televiziune este capacitatea acesteia de a se integra in tendinta generala de mondializare si modernizare, acoperire cu semnal a TVR International ce include Europa, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, de difuzarea prin Internet sau asigurarea preluarii prin retele de cablu in SUA, Canada, Australia.

Societatea Romana de Radio a pierdut un numar mare de ascultatori ai unor canale din cauza concurentei cu posturile de radio comerciale.

Totusi, s-a constatat in ultimul timp o mai buna gestionare a patrimoniului specific, prin atragerea de sponsorizari, editarea de publicatii de specialitate si comercializarea inregistrarilor din arhiva.

II. ACTIVITATEA DE CONTROL

Conform statutului de garant al interesului public, C.N.A. a continuat activitatea de monitorizare a functionarii posturilor de televiziune si radiodifuziune.

Activitatea de control s-a axat pe efectuarea de inspectii ale studiourilor si pe monitorizarea emisiunilor, in mod programat sau in urma inregistrarii unor reclamatii sau sesizari la sediul C.N.A.

Cei 21 de inspectori teritoriali ai C.N.A. Isi desfasoara activitatea in Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Constanta, Craiova, Brasov, Deva, Galati, Sibiu, Ramnicu Valcea, Tg. Mures, Pitesti si Suceava. Fiecarui inspector Ii revine in medie supravegherea unui numar de 100 de societati situate in doua judete, in conditiile lipsei unor minime dotari.

In anul 1999 au fost efectuate in total 1734 inspectii la statiile de radio, televiziune si cablu.

Inspectiile au avut ca scop verificarea respectarii prevederilor Legii audiovizualului nr. 48/1992, ale Legii nr. 41/1994 privind functionarea si organizarea Societatii Romane de Televiziune si Societatii Romane de Radiodifuziune si ale Deciziilor C.N.A. In acelasi timp, titularii de licenta au fost indrumati in sensul cunoasterii si respectarii legii si a obligatiilor ce le revin fata de public (de exemplu: asigurarea masurilor de protectie a minorilor, conditiile de programare si difuzare a publicitatii, acordarea dreptului la replica) ca si fata de Consiliu (achitarea taxei anuale de licenta, respectarea grilelor de program si a caietului de sarcini, respectarea contractelor pentru difuzarea programelor etc.).

Consiliul National al Audiovizualului a asigurat pe parcursul anului informarea cu operativitate a titularilor de licenta asupra noilor reglementari in domeniu si asupra deciziilor C.N.A., solicitand, totodata, respectarea prevederilor in vigoare. Aceasta activitate a fost facilitata de introducerea sistemelor de comunicare electronica intre sediul central si reprezentantii din teritoriu.

III. ACTIVITATEA DE MONITORIZARE

In anul 1999 activitatea de monitorizare a programelor posturilor de radio si televiziune din Bucuresti - asigurata de personalul specializat al Biroului Monitorizare Bucuresti si de inspectorii teritoriali din cadrul Directiei Control - a fost desfasurata de un numar de cinci experti. Acestia au urmarit, in principal, programele posturilor de radio si de televiziune locale (17, respectiv, 9 posturi).

Rezultatele monitorizarilor au fost prezentate in sedintele Consiliului, urmarindu-se informarea membrilor C.N.A. asupra respectarii structurii si continutului programelor, precum si evidentierea abaterilor de la prevederile legilor si deciziilor care reglementeaza activitatea in domeniul audiovizualului (publicitatea; protectia minorilor; asigurarea pluralismului opiniilor si a echidistantei in programele posturilor de radio si de televiziune).



IV. RELATII SI COMUNICARE

1. ACTIVITATEA DE RELATII

Stabilirea si dezvoltarea relatiilor de comunicare nationale si internationale ale Consiliul National al Audiovizualului au fost facilitate de infiintarea Serviciului Relatii Imagine.

S-a creat o baza de date ce cuprinde adrese, numere de telefon, fax si e-mail ale tuturor autoritatilor de reglementare din domeniul audiovizual din Europa, SUA si Australia. S-a initiat o corespondenta cu autoritatile similare din Europa, carora li s-au transmis date in legatura cu activitatea C.N.A. in vederea unei colaborari permanente cu acestea si a promovarii imaginii institutiei in randul autoritatilor de reglementare din domeniul audiovizual.

S-a realizat, de asemenea, pagina de Internet a C.N.A. In mod periodic s-au intocmit prezentari ale celor mai importante evenimente internationale din domeniul audiovizual, o atentie deosebita acordandu-se prezentarii activitatilor autoritatilor de reglementare din Franta, Belgia, Marea Britanie, Ungaria, Polonia, Bulgaria pentru pregatirea strategiei viitoare a C.N.A. in concordanta cu tendintele evolutiei domeniului audiovizual pe plan european si mondial.

In cadrul noului Serviciu de Relatii Imagine, a functionat Biroul de presa si publicatii care a asigurat comunicarea la nivel national cu reprezentantii presei. S-a urmarit evolutia imaginii C.N.A. in mass-media prin realizarea, zilnic, a unei reviste a presei si s-a asigurat editarea Buletinului C.N.A. (numerele 17 si 18), ce prezinta activitatea Consiliului in anul 1999, cu un rezumat in limbi straine. Din motive obiective, incluzandu-le si pe cele financiare, nu s-a putut realiza aparitia trimestriala preconizata a acestei reviste de specialitate. Buletinul prezinta o sinteza a activitatilor curente ale Consiliului National al Audiovizualului, traduceri ale unor materiale de actualitate din literatura de specialitate internationala, ceea ce permite configurarea unei imagini complexe asupra situatiei prezente si a tendintelor de evolutie in audiovizualul european si mondial si poate contribui la informarea publicului interesat.

2. COMUNICATE ALE CONSILIULUI

Prin intermediul transmiterii catre agentiile de presa a comunicatelor, Consiliul a stabilit, mentinut si dezvoltat relatii de informare atat a opiniei publice si institutiilor interesate cat si a titularilor de licente, cu mijlocirea birourilor teritoriale ale C.N.A. Sanctiunile aplicate au fost facute publice prin intermediul presei scrise si audiovizuale, in sensul cresterii transparentei activitatii C.N.A.

Consiliul National al Audiovizualului a emis peste 120 de comunicate, ce pot fi incadrate in comunicate de atitudine sau directiva, si care au abordat subiecte ca: limbajul utilizat in emisiunile de televiziune; degradarea limbii romane in emisiunile de divertisment; grila de programe a televiziunilor.

3. COMUNICAREA IN TERITORIU

Pentru asigurarea unui schimb informational bidirectional si rapid intre sediul central al C.N.A. si sediile inspectorilor din teritoriu s-a intocmit un studiu privind crearea unei retele de informatizare, cu ramificatii in 14 centre zonale din tara.

Inlocuirea mesajelor telefonice, a fax-urilor si a trimiterilor postale prin posta electronica (e-mail), a redus cu circa 30%, cheltuielile alocate la ora actuala de C.N.A asigurarii comunicarii in teritoriu.

V. SANCTIONAREA INCALCARII CADRULUI LEGAL

In urma efectuarii de controale si a monitorizarii programelor s-au constatat incalcari ale legislatiei si ale reglementarilor din domeniul audiovizualului. Consiliul a analizat si a aplicat un numar de 159 de sanctiuni titularilor de licente de televiziune, radiodifuziune si televiziune prin cablu: 26 observatii publice; 11 somatii; 1 amenda; 3 reduceri la jumatate a duratei licentei de emisie; 118 anulari de licente de emisie (93 la cerere, 3 pentru nerealizarea in termen legal a statiilor, 15 pentru nesolicitarea in termen legal a avizului tehnic prealabil si 7 pentru alte abateri).

Dintre cele mai frecvente incalcari se pot aminti: nerespectarea Deciziei C.N.A. nr.21/1999, care prevede solicitarea actualizarii grilelor de program inainte de modificarea acestora; nerespectarea obligatiei asumate prin obtinerea licentei de a asigura dupa maximum doi ani de functionare a 12 pana la 24 ore de program zilnic; lipsa echipamentelor de emisie de rezerva, fapt care a determinat intreruperi ale emisiei in situatii de avarie tehnica; lipsa documentelor de autorizare si a grilelor de program in copie la sediile statiilor afiliate, aceste documente pastrandu-se doar la sediile centrale ale societatilor; lipsa inregistrarilor martor; lipsa contractelor privind dreptul de difuzare a programelor si casetelor cu inregistrari martor; nereguli in intocmirea si completarea registrului de evidenta a programelor, conform Deciziei C.N.A. nr.104/1993 privind obligatiile ce revin titularilor de licenta de emisie pentru posturi locale, referitor la intocmirea Registrului de programe transmise.

Reclamatiile primite in 1999 au facut referire la serviciile de calitate necorespunzatoare oferite de unii operatori de televiziune prin cablu. Aceste abateri au fost rezolvate prin somarea societatilor titulare de licenta sau notificarea Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. Lipsa aparaturii de masura in dotarea inspectorilor C.N.A. face imposibila verificarea calitatii semnalului care ajunge la abonat si luarea masurilor necesare pentru remedierea situatiei.

VI. ACTIVITATEA DE REGLEMENTARE

Din punct de vedere legislativ, cadrul de reglementare a domeniului audiovizual a fost modificat prin adoptarea Legii nr.19/1999 pentru modificarea si completarea Legii audiovizualului, si prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 48/1999, prin care s-a prelungit la 9 ani durata licentelor pentru televiziune si la 7 ani a celor pentru radiodifuziune.

In functie de schimbarile unor elemente de fapt si de drept ca si in sensul continuarii armonizarii cu acquis-ul comunitar, Consiliul a dezbatut si adoptat in baza Legii audiovizualului nr. 48/1992, o serie de decizii de reglementare: Decizia nr. 21 din 24.02.1999 privind reglementarea modului de prezentare a grilelor de program; Decizia nr. 23 din 11.03.1999 privind traducerea in limba romana a unor programe difuzate in alte limbi; Decizia nr. 44 din 22.04.1999, privind concursul pentru acordarea licentei de emisie pentru radiodifuziune cu acoperire nationala, amendata de Decizia nr. 89 din 22.06.1999; Decizia nr. 98 din 6.07.1999 privind reprezentarea societatilor la dezbaterile publice organizate de C.N.A. pentru acordarea licentelor de emisie; Decizia nr.135 din 30.09.1999 privind obligatia titularilor de licenta de emisie de a aduce la cunostinta publicului somatiile si sanctiunile aplicate de C.N.A.; Decizia nr. 137 din 30.09.1999 privind unele precizari referitoare la obligatiile ce revin titularilor de licente de emisie; acestea sunt obligatii privind modificarea grilei de program; Decizia nr.100/1999: norme privind obligatiile titularilor de licente de emisie de a actualiza datele cuprinse in dosarul de licenta si de a prezenta anual un raport privind activitatea desfasurata in conditiile prevazute in licenta; Decizia nr.156/1999 privind completarea si actualizarea datelor referitoare la structura de capital, asociati/actionari si datele de identificare ale acestora.

VII. INTEGRARE EUROPEANA

A fost infiintat Serviciul de integrare Europeana ca serviciu distinct al C.N.A. Acest compartiment a asigurat in principal relatia cu organismele competente la nivel national si european pe probleme legate de aderare la Uniunea Europeana.

Serviciul de integrare Europeana a participat la pregatirea delegatiei romane pentru participarea la sedinta Comisiei Europene de examinare analitica a stadiului adoptarii acquis-ului comunitar in domeniul audiovizualului. Pentru aceasta au fost pregatite materiale de prezentare a cadrului legislativ ce includ: stadiul actual al armonizarii, material de sinteza; tabelul de concordanta a Legii Audiovizualului 48/92 si a deciziilor C.N.A. cu Directivele 552/89 si 36/99; traducerile ultimelor decizii adoptate de C.N.A., semnificative pentru armonizarea legislativa; traducerea unor fragmente ale noului proiect de lege a audiovizualului, concordante cu Directiva Televiziunea Fara Frontiere.

In urma discutiilor purtate cu reprezentantii Comisiei Europene, au fost intocmite o serie de variante pentru reformularea articolelor din Legea 19/1999 pentru modificarea Legii audiovizualului, cu privire la introducerea procentelor majoritare de opere europene in programele televiziunilor din Romania care au fost transmise atat Comisiilor de specialitate ale Parlamentului Roman, cat si Directiei Generale de specialitate a Comisiei Europene.

A fost inaintat Departamentului de integrare Europeana al Guvernului capitolul pentru audiovizual din cadrul Raportului anual pentru 1999, prezentat de Romania Comisiei Europene, ce include un tabel al noilor acte legislative si al Deciziilor C.N.A. adoptate de la data predarii Raportului anual pentru 1998.

O delegatie C.N.A. a participat in luna octombrie la lucrarile Subcomitetului de Asociere Romania – UE, unde a fost prezentata situatia adoptarii in legislatia nationala a prevederilor Directivei Televiziunea Fara Frontiere a CE, 89/552, si dificultatile implicate de acest proces.

Activitatea de integrare europeana a fost apreciata pozitiv de partenerii comunitari, asa cum reiese din comentariile la Raportul anual al Romaniei, considerandu-se insa necesare in continuare depunerea de eforturi pentru definitivarea armonizarii la nivelul legislatiei primare.



VIII. INTARIREA INSTITUTIONALA

In anul 1999, C.N.A. a luat masuri pentru dezvoltarea capacitatii sale institutionale in sensul crearii cadrului administrativ corespunzator cerintelor aderarii la Uniunea Europeana si necesitatii desfasurarii activitatilor specifice.

O serie de compartimente au fost infiintate iar altele au fost reorganizate astfel incat activitatea de acordare a licentelor, de monitorizare si control ca si cea de reglementare si integrare europeana sa se poata desfasura in mod eficient. A fost infiintata Directia Control, cuprinzand Serviciul de inspectie si Control avand in componenta sa Birourile de Control si Inspectie Teritoriala Bucuresti, Cluj, Iasi, Brasov si Sibiu, ca si Biroul de Monitorizare Bucuresti. Au fost infiintate Serviciul de Integrare Europeana si Serviciul de Relatii Imagine al C.N.A. In acelasi timp s-a produs o reasezare a anumitor servicii (trecerea Serviciului Reglementari in cadrul Directiei Generale Strategie Reglementari Relatii si a Biroului de Monitorizare in cadrul Directiei Generale Licente Autorizari Control) astfel incat sa se faciliteze colaborarea si comunicarea intre diferitele compartimente ale aceleiasi directii.

Materialele referitoare la activitatea curenta a Consiliului, la diferitele decizii si pozitii ale acestuia au fost transmise in timp util presei, de catre Biroul de Presa si Publicatii, informatia fiind pusa astfel la indemana publicului. S-a institutionalizat procedura ca demersurilor scrise sau telefonice adresate C.N.A. sa li se raspunda cat mai urgent, declansandu-se astfel luari de pozitie, masuri si sanctiuni ale Consiliului fata de operatorii din audiovizual.

Prin infiintarea unui Serviciu special a carui activitate sa se centreze pe probleme de Integrare Europeana s-a realizat o structura necesara la nivelul administratiei de specialitate si s-a putut concentra activitatea legata de procesul de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cu o eficienta crescuta.

IX. SITUATIA PERSONALULUI DIN C.N.A.

In anul 1999 C.N.A. si-a desfasurat activitatea cu un numar mediu de personal de 117 angajati, fata de 135 posturi aprobate in statul de functii pentru acest an. Deficitul s-a datorat atat insuficientei fondurilor alocate pentru acoperirea drepturilor salariale, cuantumului salariilor fata de indicele de majorare a preturilor cat si fluctuatiei fortei de munca.

Rectificarea bugetara a impiedicat ocuparea tuturor locurilor vacante care ar fi asigurat marirea corpului de inspectori de specialitate pentru desfasurarea in mai bune conditii a activitatii de control in teritoriu si acoperirea fiecarui judet cu cate un inspector (fata de un numar total de 19 inspectori angajati in 1999); nu a permis angajarea de personal suficient pentru monitorizarea posturilor de radio si televiziune (corpul de monitorizare a numarat 5 angajati) astfel incat monitorizarea a fost facuta prin sondaj; de asemenea personalul existent nu a putut beneficia de premii individuale si de premiul anual, acest lucru avand repercusiuni asupra fluctuatiilor inregistrate in schema de personal.

In pofida eforturilor de atragere de personal, prin organizarea repetata de concursuri in decursul anului (62), numarul posturilor scoase la concurs a fost ocupat doar in proportie de 90%.

Fluctuatia personalului a ingreunat eforturile C.N.A. de a perfectiona si specializa angajatii, in paralel cu lipsa unor fonduri suficiente dedicate intaririi capacitatii sale institutionale.

In anul 1999 salariile personalului aparatului propriu al C.N.A. au ramas neschimbate, datorita neaprobarii cresterii salariilor in sectorul bugetar in raport cu evolutia indicelui preturilor de consum.

X. ACTIVITATEA FINANCIARA

Consiliului National al Audiovizualului, ca autoritate publica autonoma, organism de reglementare, monitorizare si control a pietei audiovizualului romanesc, i s-au alocat pentru anul 1999, prin Legea bugetului nr.36, credite in valoare de 8,941 miliarde lei, ceea ce a reprezentat 0,0023% din totalul sumelor alocate autoritatilor publice din Romania.

Din situatia creditelor bugetare aprobate, precum si a platilor nete de casa la data de 31 decembrie 1999, in cursul anului, C.N.A. a efectuat plati in suma de 8,340 miliarde lei, prezentand o executie a bugetului in proportie de 99,99%.

1. CHELTUIELI DE PERSONAL

Fata de bugetul definitiv de care a dispus Consiliul la acest capitol, insumand 7,7524 miliarde lei, rezultatul rectificarii alocatiilor initiale prin retragerea sumei de 0,8 miliarde lei si a virarilor de credite efectuate, s-au asigurat plati de 7,7517 miliarde lei, reprezentand 99% fata de creditele deschise. A ramas neutilizata suma de 0,0007 miliarde lei.

2. CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII

Pentru incadrarea in alocatiile bugetare aprobate pe anul 1999, conducerea C.N.A. a luat masuri pentru reducerea la minimum a cheltuielilor la acest capitol printre care mentionam: stabilirea cotei de consum de carburanti la 200 litri lunar fata de 300 litri prin H.G. 739/1994; a fost redus numarul posturilor telefonice pe diferite perioade de timp si s-a recuperat de la cei care le-au efectuat costul convorbirilor telefonice in interes personal; in anul 1999 nu s-au mai incheiat contracte de service, desi ar fi fost necesare pentru intretinerea aparaturii de birotica; pentru spatiile inchiriate in vederea desfasurarii activitatii inspectorilor teritoriali, acolo unde chiriile erau mari, s-a solicitat mutarea in sedii mai restranse, situate in zone unde nivelul chiriilor este mai mic sau chiar la domiciliul inspectorului.

Mentionam ca desi masurile intreprinse au dus la reducerea cheltuielilor materiale, ca urmare a faptului ca alocatiile aprobate prin buget, cu aceasta destinatie, au fost sub nivelul strictului necesar s-au folosit din stocul existent la inceputul anului materiale in valoare de 0,0315 miliarde lei, iar facturile emise de furnizorii de materiale si prestatorii de servicii in luna decembrie nu au putut fi onorate in anul 1999, urmand a fi platite si suportate din bugetul pe anul 2000.

4. CHELTUIELI DE CAPITAL

Din creditele alocate, in valoare de 0,589 miliarde lei, s-au facut investitii in urmatoarele domenii: achizitionarea de aparatura de inregistrare si redare audio/video pentru monitorizarea si inregistrarea audio si video; achizitionarea de sisteme de calcul electronice pentru dezvoltarea bazei de date privind titularii de licente si a modului de incasare a taxelor; completarea parcului auto propriu.

Datorita valorii reduse a fondurilor de capital nu a fost posibila achizitionarea aparaturii de masura si control si nici dotarea cu mijloacele fixe strict necesare, specifice activitatii institutiei la nivel central si teritorial.

5. EVIDENTA TAXELOR PENTRU LICENTA

In anul 1999, spre deosebire de anii anteriori, incasarea taxelor pentru audiovizual si a penalizarilor prevazute de lege s-a facut in contul deschis in numele institutiei la BCR si ulterior la Directia de Trezorerie a Municipiului Bucuresti, pentru care se primeau extrase de cont cu sumele incasate zilnic.

Incepand cu data de 15 iunie 1999, sumele mentionate mai sus nu s-au mai virat in contul deschis pe numele institutiei noastre, conform adresei Directiei de Trezorerie a Municipiului Bucuresti, ci intr-un cont analitic generic, numit “taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare”, al bugetului de stat. Acest lucru nu a mai permis transmiterea catre Consiliului National al Audiovizualului a extraselor de cont si ca urmare urmarirea incasarii taxelor si a penalizarilor nu s-a mai putut realiza in contabilitatea institutiei si s-a utilizat o evidenta extracontabila realizata pe baza copiilor documentelor de plata, primite de la titularii de licenta.

Prin intermediul Directiei Generale Licente Autorizari Control, C.N.A. incaseaza taxe de inscriere la concursurile de acordare licente radio, TV, CATV, taxe de licenta initiala, de autorizare, de reactualizare, de modificare a caietelor de sarcini si de modificare a licentelor initiale. In perioada ianuarie-iunie 1999 s-au incasat 0,482 miliarde lei, iar intre iulie-noiembrie inca 0,577 miliarde lei totalizand 1,059 miliarde lei.

CONCLUZII

·Prin analiza constanta a conditiilor specifice ale audiovizualului din Romania ca si a celor din spatiul european, a crescut eficienta activitatii C.N.A., specifice unei autoritati de reglementare.

· Intreaga activitate a C.N.A. a contribuit la imbogatirea peisajului audiovizual din Romania, care, in ultimii ani, s-a extins considerabil. Posturile de radio si de televiziune au intrat in sistemul concurential al economiei de piata, fapt ce a dus la cresterea calitatii sau la diversificarea programelor, in cursa pentru cresterea audientei.

· C.N.A. si-a propus pentru viitor crearea unui centru modern de monitorizare in Bucuresti, dotarea acestuia cu aparatura specifica, precum si dezvoltarea retelei nationale de informatizare, ceea ce va conduce la cresterea eficientei comunicarii cu teritoriul.

·Activitatea Consiliului National al Audiovizualului, ca si procesul de aderare a Romaniei la UE, vor cunoaste o noua dinamica prin adoptarea recentului Proiect de amendare a Legii audiovizualului .






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 787
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site