Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


SPECIFICUL JURNALISMULUI ONLINE

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Analiza elementelor interactive ale site-ului de stiri www.hotnews.ro
BANCA MONDIALA
Contestatarii libertatii presei
Mass-media ca agenti ai socializarii
Evolutii ale presei in statele comuniste
„Epidemia” de senzational
Tehnologia informationala si logistica informationala
Denotare / conotare si nivele de limba
SIMBOLURI SI VALORI EUROPENE, STATE MEMBRE SI IN CURS DE ADERARE
“Carta” editoriala


SPECIFICUL JURNALISMULUI ONLINE

Jurnalismul online este definit ca fiind o forma de presa produsa pentru World Wide Web. Internetul nu este insa singurul destinatar al acestui tip de jurnalism, el fiind pliabil si altor suporturi denumite generic „new media” cum ar fi: telefoanele mobile sau palm-top-urile (PDA). „Online” este versiunea intrata in uz a expresiei „on-line”, definita in felul urmator: conectat la, servit de, disponibil printr-un sistem si in special printr-un computer sau un sistem de telecomunicatii.



Aceasta a „patra forma” de jurnalism implica actiuni de documentare si colectare a informatiei (atat prin metode traditionale, cat si folosind calculatorul si Internetul), dar si structurarea si redactarea lor dupa cerintele mediului si publicarea lor pe Web sau alt suport „new media”. Orice jurnalist, care imbratiseaza mediul online crezand ca isi poate transfera aici cunostintele dobandite intr-o institutie de presa traditionala (presa scrisa, televiziune sau radio) si poate lasa restul muncii pe mainile unor impatimiti ai tehnicii, e terminat.

Producand materiale pentru Web, jurnalistii online difera de colegii lor din celelalte medii de informare prin folosirea caracteristicilor specifice Internetului in activitatea lor zilnica: multimedia, interactivitatea si hipertextul. Acestia trebuie sa decida in privinta formatelor folosite pentru transmiterea mesajului (multimedia), trebuie sa ia in calcul posibilitatile utilizatorilor de a raspunde, interactiona sau introduce anumite articole (interactivitate) si trebuie sa gaseasca solutii de a lega articolul sau de altele asemanatoare, de arhive, sau alte resurse folosind legaturile electronice (link-urile) care permit utilizatorului sa navigheze nestingherit dintr-un loc in altul (hipertext).

Datorita faptului ca acest mediu este inca tanar, definirea sa e departe de a se fi incheiat. In ciuda faptului ca avem de-a face cu o forma de presa in plina dezvoltare, cercetarile au stabilit o serie de puncte pe care publicatiile online trebuie sa le atinga pentru a fi reusite. Urmatoarele elemente sunt esentiale unei publicatii online: continut original, fotografii, arhive, posibilitati de participare a utilizatorilor, stratificarea continutului, navigare facila, forum, convergenta mediilor etc.

Principalele caracteristici ale jurnalismului online sunt: caracterul imediat, posibilitatile multiple de punere in pagina, folosirea elementelor multimedia, platforme flexibile de distributie, arhive, constructia si receptarea nonlineara a continutului, interactivitate, link-urile.

Caracterul imediat. Internetul a zguduit serios statutul de „cel mai imediat mediu” pe care il detinea radioul. Pe langa posibilitatea de a transmite informatia imediat dupa incheierea evenimentului, Internetul nu trebuie sa-si opreasca fluxul informational pentru a face loc unor date noi. Radioul, oricat de imediat ar fi, trebuie sa intrerupa un program pentru a da altceva. Web-ul are potentialul de a actualiza informatiile simultan si repetat, minut cu minut, pentru a oferi cele mai noi stiri.

Posibilitati multiple de punere in pagina. Un site poate avea cateva sute de pagini legate intre ele, dar care pot fi citite si independent. Internetul nu are constrangerile de spatiu ale presei scrise, dar nici cele de timp are radio-ului sau televiziunii, putand imbina o multitudine de elemente. Nu exista nicio diferenta intre costul publicarii a 5000 de cuvinte, in comparatie cu 50.

Multimedia. Un site poate oferi text, imagine, animatie, grafice sau componente audio si video. Multimedia e o trasatura in continua dezvoltare, folosita inca rudimentar la nivel global, in special din cauza faptului ca marea majoritate a utilizatorilor nu beneficiaza de o conexiune puternica la Internet. Posibilitatile multimedia vor creste infinit odata ce convergenta mediilor isi va urma cursul in mediul online.

Platforme flexibile de distributie. Internetul permite ca informatia sa poata fi difuzata catre mai multe suporturi. Ea poate fi publicata pe un site, trimisa prin e-mail, expediata catre un telefon mobil, un palm-top sau inclusa intr-o baza de date dotata cu un motor de cautare.

Arhivarea. Consultarea unei arhive pe un site este o munca infinit mai usoara decat consultarea unei arhive de ziar. Articolele anterioare pot fi accesate foarte usor, fara ca utilizatorul sa paraseasca pagina publicatiei pe care o citeste. Dotarea acestor arhive cu posibilitati de cautare dupa subiect sau dupa cuvinte cheie, face accesarea si mai facila. Datorita posibilitatii de a adauga oricate pagini se vor, Internetul este mediul perfect pentru arhivele de articole, pagini sau resurse. Un index clar este esential. Articolele din arhive, daca nu au lungimi foarte clare, trebuie afisate pe cate o pagina.

Constructia si receptarea nonlineara continutului. Constructia continutului pe Internet trebuie sa permita ca informatia sa fie descifrata indiferent de punctul de intrare in articol. Radioul este un mediu linear. Audientei i se serveste continutul „in linie” – interviul este urmat de o interventie a prezentatorului, care la randul ei este urmata de un alt material. Ascultatorul nu poate alege ce doreste sa auda, ci trebuie sa astepte informatia pe care o doreste. Acest lucru nu se intampla pe Web, care este bazat pe un consum nonlinear al informatiei. Utilizatorul nu trebuie sa urmeze o ordine stricta, el avand posibilitatea sa sara dintr-un loc in altul. Consumul informatiei pe Internet este hotarat de utilizator (user-driven consumption) si este haotic (hap hazard zig-zag).

Interactivitatea. Avand in vedere ca pe Internet consumul este hotarat de utilizator, acesta are posibilitatea de a interactiona cu produsul. El isi poate oferi comentariile pe marginea articolului, poate contacta autorul, poate comunica cu alti utilizatori sau poate folosi alte facilitati cum sunt forumurile sau listele de discutii.



Linkurile. Linkul sau legatura electronica este unul din cele mai importante elemente ale Internetului. Acesta ii confera utilizatorului posibilitatea de a naviga dintr-un site in altul pana se considera suficient de informat in legatura cu un anumit subiect. In acelasi timp, link-urile pun la incercare rolul traditional al jurnalistului, utilizatorul putand verifica singur informatiile. Exista patru modalitati de a folosi linkurile: in cadrul aceluiasi material; dintr-un material in alt material sau in alt element (imagine, secvente audio sau video) din acelasi site; dintr-un material intr-un alt site cu care s-a efectuat un schimb de linkuri (astfel, posibilitatea ca utilizatorul sa se reintoarca in scurt timp in site-ul de unde a plecat e mare); dintr-un material intr-un alt site.

Elementele vizuale si functiile interactive sunt esentiale pentru succesul unui site. Secretul consta in cunoasterea diferentelor dintre elementele care atrag utilizatorul si cele ce sunt prezente doar pentru a arata aptitudinile designerilor site-ului. Fotografiile, grafica, elementele video, toate participa la atractivitatea si utilitatea unui site, desi maresc durata de descarcare a paginii. In afara de postarea fotografiilor obisnuite care insotesc articolele, ziarele isi pot utiliza site-ul web pentru a oferi si alte fotografii. In cazul oricarui eveniment se realizeaza mult mai multe fotografii decat pot aparea in editia tiparita.

In ceea ce priveste grafica, daca ea consta in harti sau alte elemente esentiale pentru intelegerea articolului, trebuie realizata la dimensiuni destul de mici pentru ca imaginile sa poata fi situate alaturi de text.

Elementele video sunt foarte variate, de la cele distractive, la cele serioase. Cu toate acestea, poate fi un procedeu costisitor, care scade viteza de descarcare. Inainte de a folosi cu incredere secventele video pe site-uri de interes general, se impune reducerea timpului de descarcare si accesul larg la plug-in-urile de descarcare.

1 Optiunile interactive

Grupurile de discutii si forumurile. Paginile pe care oamenii pot sa posteze mesaje si sa raspunda sunt foarte populare. In general, ele functioneaza mai bine daca exista un forum pentru dezbaterea chestiunilor de interes local si altele specifice pentru persoanele singure etc. Forumul este una din facilitatile cheie pe care le poate oferi un site pentru a crea interactivitate. Acesta difera de listele de discutii, pentru ca utilizatorul poate introduce ce fel de continut doreste si poate obtine el insusi feedback la acesta.

,,Totusi, forumurile necesita doua lucruri : monitorizare pentru a elimina postarile irelevante sau cu caracter clar publicitar si un program software pentru interceptarea mesajelor in care apar cuvinte obscene .

Chaturile. Chat room-urile ii permit de asemenea utilizatorului sa decida ce fel de continut sau ce fel de probleme va pune in discutie, raspunsul altor utilizatori fiind instantaneu. Acestea pot fi obisnuite, dedicate unor grupuri cu interese comune sau cu varste apropiate ori initiate in mod special pentru anumite evenimente. Ambele tipuri, alaturi de interviurile online cu reporterii si cu redactorii de stiri, trebuie sa satisfaca o conditie inainte de a avea o sansa de succes: site-ul trebuie sa fie accesat de un numar mare de utilizatori.

Customizarea. Pe alt palier functioneaza site-urile de stiri care permit utilizatorului sa aleaga ce doreste sa citeasca, sau ordinea in care doreste sa faca acest lucru. Utilizatorul isi poate crea un cont la un site de stiri si la accesare sa ii fie oferite doar informatiile din domeniile selectate de acesta, eventual intr-o anumita ordine. Studiul „Eye Tracking Online News” al institutului Poynter sustine ca majoritatea utilizatorilor au renuntat la aceste posibilitati de customizare de frica sa nu piarda ceva important.



David Randall, op. cit., p. 341.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1149
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site