Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Agenda publica, agenda mass-media si agenda omului politic

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Functia de interpretare
Construirea opiniei publice: rolul mass-media
Managementul editorial
REPORTAJUL RADIO
Plan editorial Activ eFeM
Comunicarea mass media si mesajul mediaimagologic
Conceptii despre publicul media
Realizarea de materiale de marketing tiparibile cu ajutorul programului Microsoft Publisher
ILUMINAREA IN TELEVIZIUNE - Intensitatea luminii tv
Tipuri de informatii


Agenda publica, agenda mass-media si agenda omului politic

In studiul comunicarii si vietii sociale, s-a consacrat inca din 1972 renumita 'agenda-setting theory' ('teoria fixarii/stabilirii agendei'), formulata pentru a corecta insuficientele lui 'magic bullet theory' , care descrie si explica existenta a patru 'agende' paralele:



-agenda publica,

-agenda politica,

-agenda media,

-agenda corporatista.

Din agenda publicului fac parte probleme controversate sau teme precum saracia, salariile si pensiile (mici sau mari), somajul si locurile de munca, bolile (si medicamentele compensate), coruptia etc.

Pentru ca agenda publica, agenda politica si agenda media sa coincida trebuie sa se petreaca catastrofe (cum au fost inundatiile) sau evenimente exceptionale (criza ostaticilor ziaristi romani din Irak). Aceste probleme dispar insa din agenda publica repede. Nu s-au aventurat multi sa comenteze ca agenda publica din societatile sarace sau primitive (cum se petrece si la noi) se leaga de satisfacerea nevoilor primare, de la baza piramidei nevoilor (Maslow). Pe masura civilizarii societatii si a cresterii prosperitatii, pe agenda publica apar si nevoile superioare, spirituale, culturale, morale. In schimb, chiar atat de blamate cum sunt agenda politica si agenda media, ele au totdeauna legatura cu satisfacerea nevoilor superioare ale indivizilor si colectivitatilor. In concluzie, cand nu tin cont doar de agenda publica a saraciei si primitivismului, politica, presa si (mai nou) corporatiile sunt acuzate ca se preocupa de nevoile superioare ale omului.

In anul 1990 a fost realizat un studiu in Germania Federala pentru a vedea daca mass-media indeplinesc rolul de agenda-setting si in alte tari decat in SUA.

Acesta a relevant ca televiziunea influenteaza publicul daca:

-atentia TV este intensa (exista circa 30 de aparitii pe luna a respectivului subiect

-atentia de care se bucura un subiect din partea mass-media a crescut constant in timp, fara variatii mari.

Un alt cercetator, Harold Gene Zucker, a ajuns la concluzia ca mass-media poate influenta agenda publica daca este abordata o tema pe care o numeste “proeminenta”. O astfel de tema este somajul. Poluarea, de ex., nu este o astfel de tema.

In 1981 Gerald Stone si Maxwell McCombs au concluzionat ca pentru ca un subiect sa ajunga de pe agenda media pe cea a publicului sunt necesare intre doua si sase luni. Concluzia este foarte importanta si pentru politicienii care stiu cum sa isi planifice campanile de relatii publice.

Teoria agendarii

Emisiunile dezbatere joaca un rol foarte important in lansarea si fixarea subiectelor pe care respectivul canal mass-media doreste sa le fixze in agenda publica sau in cea politica.

Stiri – se lanseaza, se enunta subiectele

Emisiuni dezbatere – se aprofundeaza, se analizeaza, se interpreteaza aceste subiecte.

Exista o interdependenta intre aceste doua tipuri de emisiuni, ele sustinandu-se unele pe altele.

Publicul este supus unui flux mediatic permanent. Pana in anii ‘70 cercetatorii au studiat efectele atitudinale si comportamentale, care sunt efectele pe termen scurt. In prezent se studiaza efectele la nivel social, pe termen lung.

Comunicarea mediatica aseaza in centrul atentiei publice probleme sociale, persoane pur si simplu. Multe aspecte sunt lasate in umbra, ignorate.

Mass-media fixeaza agenda publica. Mass-media “ridica” sau “coboara” oameni si institutii. Ca urmare a sistemului de selectie, mass-media desemneaza prioritatea subiectelor in discutie de pe ordinea de zi.



Exemple: au fost demonstratii organizate doar pentru ca se stia ca se filmeaza; au fost si demonstratii care nu au mai avut loc pentru ca nu se filma.

Efectele la nivelul atitudinilor sau la cel al comportamentului pot fi relativ reduse, ceea ce nu inseamna ca nu ar exista un efect in planul cunoasterii.

Chiar daca nu ne obliga sa gandim intr-un anumit fel, mass-media ne impune subiectele asupra carora avem de reflectat. In functie de raporturile dintre mass-media si public apar doua variante de agendare: prin “agenda mediatica” si prin “agenda publica”. Ambele variante sunt luate in considerare in cazul ipotezei pe care se bazeaza teoria agendarii: publicul da importanta exact acelor subiecte care se bucura de atentia mediatica.

Exemplu: informatiile vehiculate in presa despre anumite banci au dus la aglomeratii in fata sediilor din intreaga tara pentru retragerea banilor depusi de persoanele fizice.

Relatia media-public este de ordin cauzal: media selecteaza anumite aspecte si le noteaza pe propria lor agenda, iar publicul ajunge mai devreme sau mai tarziu sa faca acelasi lucru. Agenda mediatica precizeaza evenimentele si stabileste o ierarhie a interesului public.

In privinta agendei publice, lucrurile sunt mai complicate decat in cazul agendei mediatice. De ce? Pentru ca publicul nu are o agenda unica. In plus, nu poate fi vorba de un singur tip de agenda.

Dupa teoria agendarii descoperita in anii ‘70, studiile ulterioare ale sociologilor si psihologilor au reliefat ca, de fapt, este vorba de trei agende:

1. Agenda personala sau intrapersonala, care contine subiecte, obiective exclusiv personale;

2. Agenda interpersonala contine obiective importante pentru contactele sociale;

3. Agenda comunitatii; subiectele sunt de interes general.

Cei doi cercetatori americani Mc Combs si Shaw, care au studiat alegerile prezidentiale americane din anul 1968, au fost criticati pentru empirismul lor in cercetarile dedicate stabilirii corelatiei intre agenda mediatica si agenda alegatorilor. Principala obiectie a fost faptul ca rezultatele cercetarilor sunt verificabile numai in preajma campaniilor electorale.

Studiu de caz:

          1. O institutie cum ar fi Presedintia lanseaza o tema de ex. Reformarea sistemului politic in Romania (parlament unicameral si Repulica semiprezidentiala) – Acest suiect se afla pentru inceput pe agenda politica. Pentru a ajunge pe agenda publica, el trebuie sa fie transferat catre Agenda mass-media.
          2. Mass-media preiau suiectul, evident in mod diferit, si potrivit teoriilor prezentate mai sus, subiectul este lansat prin mijloacele specifice respectivului canal, repetandu-se in fiectare zi, timp de mai multe luni.
          3. Ca urmare a acestei repetari a mesajului de un numar sufficient de ori, suiectul este acceptat si fixat in Agenda publica.

Nota: sunt si situatii in care nu toate subiectele lansate sunt acceptat. Uneori ele nu ajung nici macar in Agenda mass.media.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1467
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site