Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Analiza functionala a comunicarii de masa

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Anomia
Mass-media si opinia publica
Functiile limbajului jurnalistic
Elementele comunicarii
Aspecte ale recepetarii mesajului mediatic - Pragmatism, comunicare, informatie
Contaminarea psihologica in mass media
Comunicarea mediatizata si influenta realitatii imediate
Alte teorii despre media si societate
Manipularea presei prin controlul informatiei
Intre didahie si demers cultural


Analiza functionala a comunicarii de masa



Multi specialisti au dat definitii si au caracterizat comunicarea de masa. Doi dintre acestia Denis McQuail si Melvin L. De Fleur au aprofundat aria reprezentata de sociologia comunicarii de masa. Denis McQuail prezinta principalele caracteristici ale comunicarii de masa:

actorii comunicarii sunt colectivitati si nu indivizi;

comunicarea de masa se desfasoara la scara mare conectand institutii de

comunicare (ziare, radiouri, televiziuni etc.) cu publicuri extinse de auditori – eterogeni, tot mai indepartati si invizibli pentru comunicatori, o “masa” de indivizi “legati” doar prin expunerea la aceleasi informatii, mesaje

3. sursele (emitatorii) si receptorii (auditorii) nu sunt colectivitati de acelasi tip - sursele sunt grupuri specializate, institutionalizate si profesionalizate, functionand ca organizatii specifice, pe cand auditorii nu constituie un „grup” neavand asteptari si perceptii organizate;

4. relatia dintre emitatori si receptori este asimetrica, neechilibrata in favoarea comunicatorului care detine initiativa, audientele fiind lipsite de conditiile pentru un raspuns colectiv, organizat (nici chiar in conditiile noi ale dezvoltarii mediilor si comunicarilor interactive);

5. medierea relatiei de comunicare prin tehnologiile comunicarii de masa, care dezvolta un „contact la distanta”

6. distantele fizice si sociale dintre comunicatori si auditoriu limiteaza caracterul „negociabil” al contactelor directe din comunicarea interpersonala; ambele parti detin o mai mare autonomie in definirea situatiei de comunicare, semnificatiei continutului. Relatia comunicator - auditoriu este mai deschisa, mai putin previzibila fiecare parte putand construi o imagine variabila despre cealalta, pe care o pot modifica si investi cu sens in mod deschis, dificil de controlat;

7. continuturile comunicarii sunt produse „de masa” „fabricate”, „multiplicate”, au un caracter public si menirea de a defini caracterul problemelor publice;

8. media si audietele sunt parti ale unei piete comunicationale, supuse legilor cererii si ofertei;

9. reconstruiesc relatia dintre sfera publica si sfera privata a vietii indizilor.

Continuam cu Melvin L. de Fleur care demonstreaza ca elementele structurale sunt mai numeroase si au functii specifice in comunicarea de masa. Prima, sursa ia informatia si o transforma in mesaj alegand semne si simboluri si le codifica. Al doilea emitatorul transforma mesajul in informatie transmisibila ca vibratii mecanice, impulsuri electrice sau unde.

Urmeaza canalul care asigura transportul informatiei prin aer, prin cablu sau prin fir. Receptorul retransforma informatia in mesaj prin aparatul tv sau aparatul de radio), iar destinatarul preia mesajul si il decodifica producandu-se astfel receptarea semnificatiei. Pe tot parcursul acestui proces apar elemente de distorsiune care bruiaza si asa se diminueaza si se ingreuneaza transmisia si decodificarea.

In analiza comunicarii de masa subzista imprecizii terminologice si chiar ambiguitati conceptuale. Trebuie sa se evite confuzia dintre „comunicare” si „medium” aceasta ignorand deosebirea dintre „comunicari” si mijloacele de comunicare. Un exemplu de acest fel este definitia lui A. Cuvillier, celebru autor de manuale de sociologie, citata de catre A. Silbermann: „Ansamblul procedeelor (presa, radio, televiziune, cinema etc.) prin care se realizeaza informarea, propaganda si actiunea asupra opiniei publice”.

Mass media se refera la suporturile si mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor, iar comunicarea de masa se refera la ansamblul procesului de comunicare „care incorporeaza ceea ce este vehiculat, pe cine vehiculeaza si pe cei care primesc mesajele”. „Este un „proces social” specific in care sunt folosite aceste mijloace de catre profesionistii comunicarii (jurnalisti si altii), in care intervine o practica comunicationala particulara si care este adresata unei audiente de masa.”

John Fiske spunea ca: „mijlocul tehnic sau fizic de baza pentru convertirea mesajului intr-un semnal capabil de a fi transmis prin canal: vocea mea este un medium, ca si echipamentul tehnic utilizat de un post de radio sau televiziune”.

Mediumul se bazeaza pe tehnicile de comunicare ca imprimeria, telecomunicatiile, informatica etc.). Mediumurile se diferentiaza prin diferentele intre mesajele trasnmise prin afis, un clip tv, sau un mesaj radio. „Mesajul este medium-ul” este sintagma celebra a lui M. McLuhan. De-a lungul timpului generalizarea televiziunii a produs modificari si asupra radioului si a presei scrise, ceea ce a dus la schimbari la nivelul audientei.



„Introducerea in conceptul de sociologie de „comunicare de masa” a termenului de mass (masa) a generat conotatii ideologice negative: comunicarea de masa este definita ca un factor de „masificare” a societatii si de „uniformizare culturala”. Multi au apelat la alte denumiri precum „formal media of communication” (Hazel Gaudet in 1944), „impersonal transmission media” (Carl J. Hovland), „canale de difuzare colectiva”, tehnici de difuzare colectiva” (A. Moles).

Alte caracteristi ale comunicarii de masa ar mai fi:

- comunicarea de masa se deosebeste de celelalte tipuri de comunicare din cauza tintei largi careia i se adreseaza, folosindu-se de anumite tehnici (Eliot Freidson).

- comunicarea de masa se adreseaza unor publicuri mari, eterogene si anonime. Mesajele sunt transmise public si se doreste atingerea simultana a celor vizati. Mesajele au un caracter efemer. (Charles R. Wright).

- mass media este „un ansamblu specific de mijloace de informare destinate unui public nediferentiat, anonim si a carui sporire constituie unul din obiectivele comunicarii de masa” (Joseph Sumpf si Michel Hugues).

- comunicarea de masa reprezinta „difuzarea cantitativ importanta a unor continuturi asemanatoare unor indivizi sau grupuri numeroase si eterogene ale societatii cu ajutorul tehnicilor de difuzare colectiva (A. Silbermann).

- comunicarea de masa este un proces social organizat. Cei care lucreaza pentru media – fie ca e este vorba de un ziar sau de un canal tv – fac parte dintr-o intreprindere care este reglementata si organizata ca orice alta intreprindere din societate. Imaginea ziaristului independent, izolat in fata masinii sale de scris, este la ora actuala depasita. Fiecare jurnalist lucreaza pentru un cotidian, pentru radio sau tv, apartine unui ansamblu de salariati din intreprinderea respectiva si executa o munca bine definita in sensul unei echipe”.

Astfel apar diferente intre mass media si industriile obisnuite cum ar fi publicitatea care are costuri ridicate, echipamentele sunt costisitoare, vedetele sunt scump platite, cele mai scumpe fiind cele aferente televiziunii. Toate aceste costuri ridicate au efecte asupra publicului tinta si de asemenea limiteaza creatia individuala. Mediul modern si organizarea acestuia diminueaza importanta jurnalistului, dezvoltandu-se astfel un nou sistem ierarhic foarte bine definit.

Concluzia ar fi ca „este o comunicare publica, rapida si efemera; publica in sensul ca este destinata unei mase de oameni, toti avand dreptul de acces la mesaje; rapida – cuprinderea in cel mai scurt timp posibil a celui mai mare numar de oameni; efemera, pentru ca este legata de „aici si acum” si este destinata unui consum imediat.

Fig. 1. Schema comunicarii de masa elaborata de Westley –MacLean


Explicatia schemei este urmatoarea:

„- C ocupa deci o pozitie intermediara intre A si B, jucand rolul unui mediator neutru (el nu cauta sa influenteze, sa modifice comportamentul lui B, realizand o comunicare fara intentie conotativa);

- X’ este mesajul pe care A il transmite lui B prin intermediul lui C;

- X” este mesajul modificat de C inainte de a fi transmis lui B;

- X 3C, X 4C reprezinta observatiile pe care C (media) le face in mod direct asupra evenimentelor X, printr-un reporter, de exemplu;

- fBA este retroactiunea auditoriului B spre sursa originala de informare A (aceasta retroactiune se poate exprima printr-un vot pentru un politician sau prin cumparerea unui produs ca reactie la publicitate);



- fBC este retroactiunea publicului B fata de C (media), exprimata prin telefoane, scrisori la redactie sau prin sondaje. Aceasta retroactiune va orienta procesul de selectie si de elaborare a mesajelor transmise de C;

- fCA este retroactiunea media C fata de sursa (A); aceasta retroactiune poate stimula, modifica sau bloca intentiile conotative ale sursei A.”

Aceasta schema pune in evidenta conceptia functionalista asupra media. C care reprezinta media este mediator transmitand catre B mesaje care il ajuta pe auditor sa se orienteze in mediul social sin pe care A, sursa doreste sa le comunice pentru a influenta comportamentul publicului. Activitatea este destul de mare, aceasta selectand informatiile pentru binele publicului. Media este in concurenta cu alte parti din media. Mesajele au o intentie conotativa a lui A (X’) si unul fara al lui C (X”).

Schema are si carente, lucru care i-a adus destul de multe critici. Modelul imbina aspecte ale conceptelor behavioriste si cele functionaliste, nu ia in seama alte surse de informare cum ar fi familia, grupurile de munca, de prieteni.

Schema Westley and MacLean este formata din factori conectati intre ei precum 1. aparatura tehnica pentru elaborarea continutului (mesajelor) comunicarii

transmiterii sale;

2. prelucrarea continutului comunicatiei de catre colectivul comunicatorilor;

3. continutul comunicatiei in forma in care se transmite;

4. aparatul tehnic al emiterii comunicatiei;

5. aparatul tehnic al receptarii comunicatiei;

6. receptarea personala (inregistrare, interpretare, prelucrare, recatie

7. receptarea colectiva;

8. reactia masei;



McQuail, Denis, Comunicarea, Editura Institutul European, Iasi, 1999, pp.172

Silbermann, Alphons, Communication de masse, Hachette, Paris, 1981, orig. Stuttgart, 1977, pp.4

Chanez, David, 1972, pp.8

Dragan, Ioan, Sociologia comunicarii in masa, Editura comunicare.ro, pp. 22

Jiske, John, Introduction to communication, Routledege, London, N.Y., 1990, pp.18

Dragan, Ioan, Sociologia comunicarii in masa, Editura comunicare.ro, pp. 23

Lazar, Judith, Sociologie de la communication de massa, A.Colin, Paris, 1991, pp.12

Dragan, Ioan, Sociologia comunicarii in masa, Editura comunicare.ro, pp. 25

Dragan, Ioan, Sociologia comunicarii in masa, Editura comunicare.ro, pp. 29





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1289
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site