Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Analiza si operationalizarea conceptelor

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DISCURSUL
Functiile mass-media in societate
Mass-media si influenta lor
Mass-media in raport cu ierarhiile sociale
Functia de divertisment
PRODUCTIA UNOR MATERIALE TV
BUZAU: 170 DE ANI DE PRESA - INCEPUTURILE PRESEI BUZOIENE SI RAMNICENE
Lexicul jurnalistic
Genurile redactionale in presa scrisa
Jurnalismul de televiziune. Tehnici de productie in jurnalismul de televiziune.


Analiza si operationalizarea conceptelor

Analiza si operationalizarea conceptelor sunt operatii complexe aflate in relatie si care pregatesc cercetarea sociologica empirica.



Conceptele

l      Constructe teoretice bazate pe observatie, reprezentand “familii de conceptii” (Kaplan, apud Babbie 2001)

l      Conceptele reflecta caracteristici ale fenomenelor, proceselor, relatiilor care se desfasoara in societate, precum si o serie de elemente de natura ideala (Marginean, 2000).

In cercetare este necesara specificarea sensului conceptelor (definirea) in scopul trecerii de la nivelul teoretic la cel empiric.

Analiza conceptuala se refera la precizarea prin definitii a intelesului termenilor utilizati in cercetare si constructia de sisteme conceptuale pentru domeniile cercetate.

Operationalizarea este procesul care face trecerea de la nivelul conceptual la cel empiric, direct observabil in realitate. Elaborarea schemei operationale de cercetare permite obtinerea de informatii relevante despre domeniul studiat.

Analiza conceptuala si operationalizarea se afla in stransa legatura: operationalizarea se fundamenteaza pe analiza dar permite evaluarea performantei sistemului conceptual

Analiza conceptelor

Specificarea semnificatiei conceptelor se realizeaza pe calea definitiilor. Intre definitie si cunoastere exista o relatie de dependenta: cunoasterea depinde de definitia domeniului si a termenilor, definitiile sunt dependente de stadiul cunoasterii.

Tipuri de definitii utilizate in mod curent in cercetarea sociala

l      nominala: specificarea intelesului unui termen cu ajutorul altor termeni, descrierea verbala a semnificatiei unui concept

Somer: persoana activa aflata in cautarea unui loc de munca

l      operationala

Ø      face trecerea de la nivelul teoretic la cel empiric prin realizarea unor operatii care ajuta la determinarea semnificatiei conceptului

Ø      se bazeaza pe definitia nominala

Ø      face trecerea de la concepte la semne direct observabile in realitate

Operationalizarea conceptelor

Operationalizarea conceptelor: activitate de constructie a variabilelor sau a spatiului de atribute (Lazarsfeld, 1955)

Consta in:

l      reprezentarea imagistica a conceptului

l      identificarea dimensiunilor, variabilelor

l      selectarea indicatorilor

l      elaborarea indicilor empirici

Posibilitatile de operationalizare pot fi multiple pentru acelasi concept. Alegerea operationalizarii adecvate depinde de obiectivele de cercetare si de specificul fenomenului studiat.

Componentele operationalizarii

l      Dimensiunile: aspecte cu un anumit grad de generalitate ale domeniului cercetat si care sunt subordonate unui concept. Au un grad mai redus de generalitate decat conceptul de care se porneste.

l      Indicatorii sunt elaborate conceptuale derivate, semne direct observabile in realitate.

„Unitate a determinarilor calitative si a celor cantitative prin care se studiaza un anumit domeniu al vietii sociale” (Marginean, 2000).



CONCEPT DIMENSIUNI INDICATORI

Cum se aleg indicatorii prin care se operationalizeaza domeniul cercetat?

Criteriile formale de selectare se refera la numarul, neechivocitatea, semnificatia, perfectibilitatea, actualitatea si intersanjabilitatea indicatorilor.

Numarul indicatorilor nu poate fi riguros stabilit. Cerinta, in cazul studiilor exploratorii este de a se utiliza un numar aproximativ egal, nu mai mic de 5 pentru fiecare dimensiune. Suprasaturarea sau subsaturarea cu indicatori pot duce la erori de interpretare (o dimensiune pare importanta datorita nr. de indicatori).

Importanta indicatorilor poate fi estimata pe baza analizelor teoretice si semnificatiei datelor de ce obtin. Analiza puterii de discriminare permite evaluarea importantei indicatorilor pentru cercetare. Indicatorii cu putere mare de discriminare sunt cei mai adecvati pentru masurarea unui concept

Puterea de discriminare se refera la puterea de continere si de respingere a unui indicator.

l      Puterea de continere denota distingerea de catre indicator a tuturor obiectelor care poseda proprietatea specificata, chiar daca ar retine si obiecte care nu au acea proprietate.

l      Puterea de respingere se refera la distingerea de catre indicator a tuturor obiectelor care nu poseda proprietatea respectiva, chiar daca resping si obiecte care o au, astfel incat sa ramana doar obiectele care au acea proprietate.

Ex: bunastare materiala (Chelcea, 1998)

Indicatori:

l      Porsche: putere de respingere mare

l      Salariu mai mare decat media pe economie: putere de continere mare

3. Criteriul intersanjabilitatii

l      Pentru masurarea unui concept, se utilizeaza numai acei indicatori care au un grad suficient de relevanta pentru domeniul cercetat si de independenta (unicitate) fata de alti indicatori. Daca doi sau mai multi indicatori sunt intersanjabili, atunci se pot retine numai cei considerati cei mai adecvati in raport cu obiectivele cercetarii.

l      Intersanjabilitatea nu poate fi aplicata in studiul descriptiv de diagnoza sociala ci numai in cel predictiv, cand mai multi indicatori pot indeplini aceeasi functie de predictie in raport cu o variabila exterioara (Marginean, 2000).

Etapele cercetarii sociale (continuare) (Marginean, 2000)

12. Descrierea cantitativa sau cuantificarea

13-15. Alegerea metodelor, tehnicilor si procedeelor de cercetare

16. Elaborarea instrumentelor de cercetare

17-18. Cercetarea pilot si definitivarea instrumentelor de cercetare

19. Multiplicarea instrumentelor de cercetare

20. Organizarea echipei de cercetare

21. Selectia si instruirea colaboratorilor

22. Organizarea culegerii datelor

23. Identificarea unitatilor (persoanelor studiate)

24. Aplicarea instrumentelor de cercetare (masurarea)

25. Controlul culegerii datelor

26. Verificarea informatiilor colectate

27. Realizarea machetei de prelucrare a datelor

28. Stabilirea modalitatilor de prelucrare a datelor

29. Codificarea informatiilor

30. Introducerea datelor in computer

31. Elaborarea catalogului variabilelor

32. Prelucrarea datelor

33. Analiza datelor

34. Interpretarea rezultatelor (teoretizarea)

35. Formularea propunerilor de solutionare a problemelor sociale

36-38. Redactarea, discutarea si definitivarea raportului de cercetare

39. Diseminarea rezultatelor cercetarii

40. Arhivarea datelor

41-43. Discutarea solutiilor la problemele sociale, implementarea si evaluarea efectelor






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 7016
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site