Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


BUZAU: 170 DE ANI DE PRESA - INCEPUTURILE PRESEI BUZOIENE SI RAMNICENE

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



BUZAU: 170 DE ANI DE PRESA - INCEPUTURILE PRESEI BUZOIENE SI RAMNICENE



Dupa 10 ani de la aparitia primului ziar romanesc, Curierul. lui I. Heliade Radulescu, [1] in provinciile istorice mai existau inca doua gazete: Albina. lui Gh. Asachi, in Moldova si Gazeta de Transilvania, intemeiata de George Baritiu, desi necesitatea acestui mijloc de informare a opiniei publice era asteptata si dorita demult si de multi. In acest context, tinand cont si de imprejurarile politice, economice, sociale si culturale ale epocii, intentia declarata a acestor publicatii de a se adresa unor cercuri cat mai largi si mai variate, au determinat aparitia si a altor periodice romanesti care sa raspunda scopurilor propuse.

In dorinta de luminare a clerului si pentru a contribui la emanciparea si cultura poporului din care facea parte, Dionisie Romano, ajutat de prof. Gavriil Munteanu, directorul Seminarului, publica o foaie cu urmatorul titlu: VESTITORUL BESERICESC, gazeta religioasa si morala. La 7 ian. 1839, prin aparitia Vestitorului besericesc, se inregistreaza doua evenimente deosebite ce vor inscrie Buzaul in istoria presei: editarea celei dintai gazete religioase din tara si, totodata, prima publicatie buzoiana.

Dupa un hiat de aproape un sfert de veac, urmatoarea publicatie ce va circula in judetele Buzau si Ramnicu Sarat, este Clopotulu, "diaru politicu", aparut la 1 august 1865, si scos de cercurile interesate in inlaturarea de la putere a domnitorului Al. I. Cuza.

In mai 1870, C. Canella Ciorogarleanu (1820-1886), publicist, editor, lingvist si autor al primului dictionar de sinonime in limba romana, [2] editeaza (mai 1870-1 ian. 1886) primul ziar laic, cu titlul Independenta romana, "Foaie politica, literara si comerciala", saptamanal. Pana la sfarsitul secolului XIX, apar diverse publicatii, dintre acestea detasandu-se prin continut, originalitate si longevitate Gazeta sateanului - foaia cunostintelor trebuincioase poporului, aparuta in 1884, la tipografia omonima din Ramnicu-Sarat, si avand ca fondator, proprietar si director pe Constantin C. Datculescu - agronom, publicist, editor (n. 26 ian. 1857- m. 1940). Aceasta este prima publicatie enciclopedica din Romania, iar ca o recunoastere a valorii sale, in 1892, este considerata ca-i "cea mai artistica, variata si binefacuta revista". Dispunand de instalatii adecvate, publica fotografii color, ce insoteau articolele de specialitate, cat si informatii de interes general despre evenimente din tara si judet. In paginile revistei publica, printre alte nume de rezonanta ale culturii romane: George Cosbuc ("Eroilor martiri" - inchinat autorilor Memorandumului, "Trandafirii lui Isus", "Unei copile"), I.L. Caragiale ("Canuta, om sucit", "La hanul lui Manjoala", "Doua bilete pierdute", "In vreme de razboi", "La conac"), Constantin Dobrogeanu-Gherea ("Taranul in literatura").

Publicatia ce va constientiza rolul si puterea presei in randul cititorilor de rand, dar mai ales al autoritatilor a fost Gazeta Buzaului (16 dec. 1884-5 sept. 1893), "Jurnal politic, economic si administrativ" ["Politica, literatura si stiinta", iar de la 1 ian. 1887, are urmatorul subtitlu: "Politica, economica, literara si stiintifica"]. Anuntata ca apare "de due ori pe septemana, joia si dumineca", iar spre sfarsit, numai "duminca", (638 de nr.), gazeta, condusa cu profesionalism de ziaristul Nicolae Ioanid (1854-1894), se va bucura de un mare succes, prin articolele si reportajele incisive, scrise cu nerv.

Transformarile economice si politice din ultimele decade ale secolului al XIX-lea si primele ale secolului XX au determinat o dezvoltare cantitativa si calitativa, in sensul diversificarii presei, de la cea politica la cea umoristica.

Astfel, rotatia la guvernare a celor doua partide politice - conservator si liberal - a condus la aparitia organelor oficioase si semioficioase. Liberalii editau publicatiile: Ramnicu Sarat (1985), Cetateanul (1886), Alegatorul liberal (1890), Steaua Ramnicului (1894), Buzeul (1888), Liberalul (1892), Libertatea (1893), conservatorii aveau Ordinea (1895), Vocea Buzaului (1898), Alarma (1899). De semnalat faptul ca, pe langa publicatiile celor doua partide, socialistii cu lavaliera au editat Sociala (1898), ce se dorea sa devina continuatoarea revistei Miscarea sociala a lui P. Zosin si Panait Musoiu.

Pe langa presa de informatie si politica, incepe sa apara publicistica stiintifica, economica, literara etc: Justitia (1876), Foea Societatei Desteptarea Comerciului si Industriei Romane" (1882), Unirea, "ziar industrial, comercial, politic" (1885), Albina Buzeului, "Fie politica, literara si comerciala pentru tte clasele societatii" (1885), Revista Asociatiunei Invetatorilor Buzaieni (1894), Resistenta, "Foie politica, literara si comerciala" (1894), 1897, Dealul Buzeului, "Organ Agricol, Viticol, Comercial si Industrial" (1897); umoristice - Sfranciogul national (1886), Krokodilul (1887), Scabergea (1891), Misch-Masch (1893), Perdaful Buzaului (1894), Pitigoiul, Ghiveciul national si Tantarul Buzeului (1895). De mentionat aparitia primei publicatii pro-feministe si, totodata, cea dintai revista ramniceana - Aurora (1875) -, fondata de Eufrosina C. Hommoriceanu, printre putinele publiciste si editoare ale ultimului sfert de veac XIX.

Si dupa 1900, pana la izbucnirea primei conflagratii mondiale, apar noi publicatii de partid, cum sunt cele ale liberalilor - Renasterea (1900), Libertatea (1905), Gazeta liberala (1907), Prezentul (1911), ale conservatorilor - Luptatorul (1901), Lupta, Conservatorul Buzaului (1905), Curierul Buzaului (1906), Ordinea (1907), dar si ale democrat-nationalistilor - Constiinta (1907), Semnalul (1909) , Cuvantul (1910), Crai nou (1912) etc.

O nota aparte face bilunarul Sfatul satenilor, subintitulat "Gazeta pentru popor", scos "sub ingrijirea Asociatiei Invatatorilor Buzoieni si a Uniunii Cercurilor cooperative din Judetul Buzau", alcatuit, printre altii, din invatatorii D. Serbescu-Lopatari si I. Gh. Dumitrascu.

Publicistica de specialitate isi face loc cu timiditate. In 1901, la Ramnicu Sarat se imprima Pressa veterinara, "revista consacrata in special studiului bolelor contagiose", Reforma, "Ziar bilunar al societatii meseriasilor", Cometa, "Ziar industrial national" (1903), Sanatatea femeilor, "Revista de Hygiena si Medicina Populara pentru Femei" (1907)

Apar si primele reviste de cultura: Luceafarul, "ziar saptamanal pentru literatura, arta si stiinta" (1904), Muguri, "stiinta, arta, literatura" (1906), Avantul, "revista pentru literatura si arta" (1906), Principii politice si literare (1908), Scanteia, "literara si umoristica" (1911) si Vestala, publicatie de "literatura, sociologie, stiinta si arta", fondata de Octavian Mosescu in 1915. La acestea se adauga revistele umoristice, din care mentionam:

In anul 1912, apare la Ramnicu Sarat prima revista scolara intitulata In zori, ce isi propune ca in continut "sa cuprinda bucati [literare] bune si instructive, mai cu seama al caror fond il formeaza sentimentul national". Dintre autorii revistei se detaseaza elevul Victor Dimitriu, viitor publicist.



Se tiparesc si primele publicatii ale minoritatilor din judet, in fapt ale emigrantilor evrei: Spre o viata noua, la Buzau, si Vocea pasitorului rimnicean, la Ramnicu Sarat (1900).

PERIOADA INTERBELICA

In perioada interbelica, abunda gazetele diferitelor formatiuni politice: Libertatea, Foaia liberala, Liberalul, Viitorul Ramnicului (1921) - organe ale P.N.L., Glasul poporului (1918), Drapelul (1919), Steaua (1922) - "Liga poporului"; Progresul si Politica (1919) - Partidului Conservator Progresist; Ramnicu socialist (1920), "Organ periodic al Sectiunii Partidului Socialist si al Sindicatelor muncitoresti din Ramnicu-Sarat"; Secera (1924) - Partidul Taranesc, Secera Ramnicului (1921), Brazda (1927), Flamura taranismului (1937) - P.N.T, dar si publicatii de extrema dreapta: Vulturul; Ideea nationala (1933), Buletinul legionar (1937), Dacia (1940) etc. Un caz aparte il face publicatia Tarina (1935), condusa de Mihail Dragomirescu , gazeta sustinuta de Partidul Comunist din Romania aflat in ilegalitate. Tarina va fi interzisa de cenzura imediat dupa primul numar.

Episcopia Buzaului editeaza publicatiile Ingerul, revista a clerului din Eparhia Buzaului, avandu-l ca presedinte de onoare pe Episcopul Ghenadie, iar ca director pe C. Minculescu (1925) si Buletinul Episcopiei Buzaului (1926).

Presa scolara si cea dedicata elevilor este reprezentata de publicatiile: Munca intelectuala, aparuta in 1919 sub egida "Societatei literaro-stiintifice scolare Bogdan Petriceicu Hajdau din Buzau", Zori de zi, a Liceului din Rm. Sarat (1920), Muguri, a Seminarului din Buzau (1921), Tinerimea (1926), Lectura scolarului (1931), Glas tanar (1932), dar mai ales Flori de primavara (1935), revista Societatii Facla a Liceului "B.P. Hasdeu", in paginile careia debuteaza cu versuri Stelian M. Diaconescu, adevaratul nume al poetului Ion Caraion.

Dintre revistele scolare se detaseaza, prin continut si eleganta imprimarii, publicatia Glas tanar, "Revista literara-stiintifica" (23 febr. 1932 - apr. 1942). Revista era redactata de elevi, "sub conducerea domnului Stelian Cucu, directorul Liceului Ferdinand din Ramnicu Sarat" si era "consacrata exclusiv productiunilor de literatura, arta, stiinta". Redacorii isi propuneau ca prin articolele publicate sa nu se faca drept "cadou vreunui curent literar sau artistic exclusivist, ci va tinde numai catre frumos, adevar si bine".

Apar ziarele emblematice, avand in fruntea lor ziaristi de mare calibru: Vocea Buzaului (1925), proprietar George Podgoreanu, una din cele mai longevive publicatii, si Actiunea Buzaului (1937), a lui George Gh. Paslaru, ziarist, autorul unui volum de reportaje de pe Frontul de Est.

Revistele stiintifice, literare, umoristice sau de specialitate sunt si ele prezente in peisajul publicistic buzoian si ramnicean: Mefisto, Avantul, Zorile (1921), Justitia Buzaului, Analele Ramnicului (1923), Lumina, Gazeta tinerimei, Notarul roman, Machina (1924), Spice si bice, Tinerimea (1926), Jurnalul elegantei (1927), Licariri literare (1929), Munca literara, Almanahul Ramnicului-Sarat, Cuvantul sanitarului, Gand nou (1933), Rampa Ramnicului (1934), Curentul prunarilor (1935), Grefa, Vremea noua, Curierul Modestia (1936), Romanca, publicatie feminista, editata de Sabina Tomulescu (1937), Actiunea literara (1939) etc.[7]

COMUNIZAREA PRESEI

Din 1944, odata cu inceperea procesului de comunizare a Romaniei, si pana in 1948, cand sunt nationalizate principalele mijloace de productie private, la care se adauga desfiintarea partidelor politice, putine sunt publicatiile ce mai apar: Drapelul Ramnicului, Liberalul Buzaului si Drapelul nostru. De acum isi fac loc noile ziare procomuniste si comuniste: Chemarea Buzaului (1944), Ramnicul nou (1945), Viata Buzaului (1949), si Drapelul rosu (1955). Singura publicatie care va apare, in doua serii, pana la 16 dec. 1989, va fi Viata Buzaului, si al carui titlu, dupa 1990, va continua sa fie preluat sub diferite conduceri.

Dintre publicatiile ce au aparut pana in dec. 1989, mentionam: Studii si cercetari de istorie buzoiana (1973), care isi schimba titlul in Mousaios, Indrumatorul bisericesc (1982) si Scoala buzoiana (1971). Institutiile scolare incep sa editeze propriile reviste, cum ar fi: Munca si talent, Liceul "B.P. Hasdeu" Buzau, si Aurora, Liceul Pogoanele (1967), Primii pasi, Liceul "Stefan Cel Mare" Rm. Sarat, Nazuinte, Liceul "M. Eminescu" Buzau (1969), Idealuri, Liceul Agricol Rm. Sarat (1973). Publicatiile culturale se reduc la: Foaia literara a Cenaclului literar Al. Sahia (1980), si Ecran buzoian, publicatie de cultura cinematografica, redactor Ioan Gatej.

PRESA REVOLUTIONARA SI POSTDECEMBRISTA

La 22 dec. 1989, la Ramnicu Sarat a aparut publicatia Cuvantul liber, "Foaie social-culturala a Consiliului orasenesc Ramnicu Sarat al Frontului de Salvare Nationala", iar la Buzau a fost tiparit Viata Buzaului, "Ziar liber al unui popor liber". Incepand cu 1990, numarul publicatiilor aparute in judetul Buzau rivalizeaza cu cel din perioada interbelica, cand unele au avut existenta efemera, iar altele au durat o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. Dintre acestea mentionam: Opinia, Senator, Curierul de Slam Ramnic, Focuri vii, Suporter (1990), Muntenia, In slujba patriei (1991), Jurnalul de Buzau, Buzaul (1992), Informatia Buzaului (1994), Amprenta (1996), Sansa buzoiana (1997), Observator buzoian, Vocea Buzaului (1999), Expresul cotidian (2001), Viata Buzaului (2002), Arena buzoiana (2004), Strada (2005), Frontal de Buzau si Sensul ramnicean (2006) etc. Revistele de cultura au aceeiasi soarta, unele ajungand sa reziste in timp, altele incetandu-si aparitiile dupa o scurta perioada: Doina, Carevasazica, Opinia literara, Glasul adevarului (1990), Albatros (1991), Buzaul literar, Carnet literar (1992), Penteleu (1994), Amphitryon (1998), Arhipelag, Carambol (2002), Renasterea culturala (2003), Vitralii (2005), Tezaur (2006), Strajer in calea furtunilor (2007) si multe altele.



De mentionat faptul ca, din anul 2004, Asociatia culturala "Renasterea buzoiana" a reluat initiativa editarii de almanahuri, primul fiind tiparit in 1920, cu titlul Almanachul judetului Buzau pe anul bisect 1920, cuprinzand pe langa o aleasa materie literara si un adevarat guid pentru conjudeteni.

Privind retrospectiv istoria presei de la Curbura Carpatilor, putem spune, fara tagada, ca cele peste 670 de publicatii aparute in actualul judet Buzau, demonstreaza ca aici a existat dintotdeauna o adevarata scoala de jurnalism, talentul creator si energiile consumate de gazetarii nostri, din toate timpurile, din care se detaseaza de departe marele ziarist Pamfil Seicaru, au dat masura unei traditii deja instituita si recunoscuta la nivel national.

BUZAU: 170 YEARS OF PRESS

Resume

After 10 years since the issuing of the first Romanian newspaper, Curierul created by I. Heliade Radulescu, in the historical provinces, there were two more newspapers: Albina of Gh. Asachi, in Moldavie, and Gazeta Transilvaniei, founded by George Baritiu, although the public information was awaited and wished by many people for a long time. The circumstances of the political, economic, social and cultural life of that time, the declared intention of these publications of addressing broader and more various circles has determined the issuing of other Romanian periodicals to answer the intended aims.

In order to enlighten the clergy and to contribute to the emancipation of the people and to the culture, in January 7, 1839, Dionisie Romano, together with the professor Gavriil Munteanu, director of the Seminar, have published at the Episcopal Typography of Buzau a weekly, on 4 pages, heading Vestitorul Besericesc , 'religious and moral gazette'. The publication of this newspaper makes record of two special events which will register Buzau city in the history of the press: the first religious gazette of the country and the first publication of Buzau.

In May 1870, C. Canella Ciorogarleanu prints the newspaper, heading Independenta romana, 'political, literary and commercial sheet', the first laic gazette, which appeared each week in Buzau. Constantin C. Datculescu founded in 1884, in Ramnicu Sarat, Gazeta sateanului, regarded as 'the most artistic, varied and well done magazine'. This is first encyclopedic publication in Romania.

The economic and political transformations from the last decades of the XIXth century decade and the first of the XX-e century led to a quantitative and qualitative development regarding the diversification of the media. Thus, until Romania's entry in the First World War (August 1916), there were printed here 190 publications, political, scientific, economic, humorous etc.

From 1918 until 1948, the press knew a spectacular evolution, with changes in its' midst, according to the new political, economic and social conditions. Independent publications issued, which didn't declare themselves as officially belonging to a party, the number of literary, scientific and specialized magazines growing significantly. There was an abundance of the political gazettes belonging to the certain political groups, some parties disappearing in time, others continuing their work from before First World War.

In 1925, George Podgoreanu publishes the most longevive newspaper, Vocea Buzaului, which stopped its' issuing in 1947. Since 1944, when the period of communist era started in Romania, until 1948, when the principal means of private production are nationalized, combined with the suppression of the political parties, only a small number of publications belonging to the historical parties still issued. Since then, the procommunist and communist newspapers took over. Among them, the only publication which will issue until 1989, is Viata Buzaului (1949), the Official Journal of county P.C.R. Buzau.

After 1990, the number of publications issued in the Buzau department is comparable with that of the inter-war period, some having a transitory existence, others surviving for a longer or a lesser period of time. During the designated period of 1990 - 2008, 145 publications issued in the Buzau department, which means approximately 8.6 titles per year.

Between the two world wars there were created, for the first time, trade unions and trade associations of the journalists. Thus, at June 7, 1932, the Association of the Press of Buzau was officially made up, chaired by N.I. Dragomirescu, a lawyer, who functioned in the structure of the General Federation of the Province Press.

The over 670 publications issued until December 2008 show that here there has always been a true school of journalism, the creative talent of the journalists, from all times, among which is noted the greatest journalist Pamfil Seicaru, are the measure of a tradition already established and recognized at national scale.

BUZÃU: 170 ANS DE PRESSE

Rsum

Après 10 ans de l'apparition du premier journal roumain, Curierul cre par I. Heliade Radulescu, dans les provinces historiques, il y avaient encore deux journaux: Albina. de Gh. Asachi, en Moldavie, et Gazeta Transilvaniei, fonde par George Baritiu, bien que la ncessit d'informer l'opinion publique tait attendue et souhaite par nombreux de gens et de long temps. Les circonstances de la vie politique, conomique, sociale et culturelle du temps, l'intention dclare de ces publications de s'adresser aux milieux plus larges et plus diverses, ont dtermin l'apparition d'autres priodiques roumains pour rpondre a ces objectifs proposs.



Souhaitant d'clairer le clerg et de contribuer à l'mancipation et à la cullture du peuple, à 7 janvier 1839, Dionisie Romano, avec le professeur Gabriel Munteanu, directeur du Sminaire, ont dit à la Typographie de l'vêch Buzau une feuille hebdomadaire, en 4 pages, intitul Vestitorul Besericesc, "journal religieux et moral". Par la parution de cette publication sont enregistrs deux vnements qui inscriraient la ville Buzau dans l'histoire de la presse: la première gazette religieuses du pays et, en même temps, la première publication de Buzau.

En mai 1870, C. Canella Ciorogarleanu imprime la première gazette laïque, intitul Independenta romana, 'feuille politique, littraire et commerciale', apparue à Buzau, chaque semaine. Constantin C. Datculescu a fond en 1884, à Ramnicu Sarat, Gazeta sateanului, considr comme "le plus artistique, vari et bien ralis magazine". Ceci est la première publication encyclopdique de Roumanie.

Des transformations conomiques et politiques de la dernières dcades du XIX siècle et les premieres du XX-e siècle ont dtermin un dveloppement quantitatif et qualitatif dans la diversification de la presse. Ainsi, jusqu'à l'entre de la Roumanie dans la Première Guerre mondiale (août 1916), il y avait 190 publications imprimes, politiques, scientifiques, conomiques, humoristiques etc.

De 1918 jusqu'en 1948, la presse connait une volution spectaculaire, des mutations se sont produits ayant en vue les nouvelles conditions politiques, conomiques et sociales. Ont apparu des publications indpendantes, qui ne se dclarent pas officiellement appartenant d'un parti, augmente le nombre des magazines littraires, scientifiques et de spcialit. Il y a une abondance des gazettes politiques qui appartiennent des certaines parties, autres disparaissent en temps, d'autres poursuivent leur activit d'avant la première guerre mondiale.

En 1925, George Podgoreanu dite le plus longvif journal, Vocea Buzaului qui arrête son apparition en 1947. Depuis 1944, quand commence la priode d'installation du rgime communiste en Roumanie, jusqu'en 1948, lorsqu'on nationalise les principaux moyens de production prive, à qui est ajout la suppression des partis politiques, a apparu un petit nombre de publications des parties historiques. Maintenant les journaux communistes et procommuniste fraient un chemin. Parmi eux, la seule publication qui paraitra jusqu'en 1989, est Viata Buzaului (1949), le journal officiel de comt P.C.R. Buzau.

Après 1990, le nombre de publications apparues dans le dpartement Buzau est compare avec celle de l'entre-deux-guerres, certains ayant un existence phmère, d'autres survivant pendant une priode plus ou moins long. Dans la priode de rfrence 1990 - 2008, dans le dpartement Buzau ont apparues 145 publications, ce qui signifie environ 8,6 titres par anne.

Entre les deux guerres mondiales, on fond, pour la première fois, des syndicats et associations professionnelles des journalistes. Ainsi, à 7 juin 1932, a t constitu officiellement L'Association de la Presse de Buzau, prsid par N.I. Dragomirescu, avocat, qui a fonctionn dans la structure de la Fdration Gnrale de la Presse du Province.

Les plus de 670 publications semblait jusqu'à dcembre 2008, montre qu'il y a toujours ici une vritable cole de journalisme, le talent cratif des journalistes, de tous les temps, parmi se dtache le plus grande journaliste Pamfil Seicaru, a tabli une tradition dja institue et reconnue à l'chelle nationale.

Comunicare prezentata la cel de al II-lea

Congres International de Istorie a Presei

Iasi, 2 - 4 aprilie 2009

Lucrarea a fost publicata in "Studii si cercetari de istorie a presei", vol. II, an II, Iasi, 2009, Ed. Junimea, sub egida Universitatii "Petre Andrei" din Iasi si a Asociatiei Romane de Istorie a Presei



N. Iorga, Istoria literaturii romanesti, vol. 1, Bucuresti, 1928, p. 32.

Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzau - Ramnicu Sarat. Oameni de ieri, oameni de azi, Vol. 1, Editura Alpha MDN, Buzau, 1999, pp. 118-122.

Idem, op. cit., pp. 226-229.

Oproescu, Alex.: Presa buzoiana si ramniceana. Dictionar bibliografic, Vol. II (G-N), Buzau, Biblioteca Judeteana "V. Voiculescu", Buzau, 1997, p. 31.

Mihail Dragomirescu, om politic, prof. univ. si istoric literar (1914 - 1999). In perioada studentiei devine membru al P.C.R., din insarcinarea caruia editeaza Tarina. Este urmarit, arestat si internat in lagarul de la Tg. Jiu (1941). Dupa 1945 devine secretar general al Uniunii Patriotice si al P.N.P., deputat de Buzau, ministru plenipotentiar in Franta si Italia, cadru didactic.

George Gh. Paslaru, Drumuri de sange. De la Prut la Odessa, Editura Muguri, Bucuresti, 1941.

Constantin Braescu, Scurta istorie a presei buzoiene interbelice, in: Almanah "Renasterea buzoiana 2006", Editura Rafet, Ramnicu Sarat, 2006, pp. 167-172.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1689
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved