Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Cultura media – o cultura cu inlocuitor

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



Cultura media – o cultura cu inlocuitor



Lumea contemporana se afla intr-o continua schimbare cu consecinte culturale importante. Vechile certitudini legate de lumea in care traim nu mai constituie astazi un punct de reper adecvat noilor realitati contemporane. Instabilitatea continua in ceea ce priveste politica, pe parcursul ultimilor ani (recrudescenta nationlismului, a terorismului, a fundamentalismului religios), acutizarea problemelor de mediu (radioactivitate, incalzire globala, suprapopularea unor regiuni de pe glob, contaminarea alimentelor), marile provocari cu care se confrunta umanitatea (cucerirea spatiului cosmic, clonarea) au pus sub semnul intrebarii posibilitatea existentei unui sistem socio-politic si cultural stabil. Lumea actuala ne obliga sa abandonam siguranta potrivit careia, oricat de complicate ar fi lucrurile, ele pot fi cunoscute in totalitatea lor.Traim intr-o lume care se desparte de axe, de un stil, de un mod de a gandi, de a fi si de a te situa in universul existentei de fiecare zi. O lume care incearca sa se adapteze unui nou mod de a exista. Populatiile din ce in ce mai numeroase si migrarile lor geografice, disproportiile dintre conditiile de viata ale celor bogati si ale celor saraci, depopularea centrelor urbane si aglomerarile suburbane, dezintegrarea culturii elitiste si inlocuirea acesteia de catre cultura media, toate aceste importante schimbari in sfera vietii socio-politice si culturale au in comun transformarea in bunuri de consum a elementelor vietii contemporane – fapt legitimat de ideea de globalizare. Problemele si dilemele epocii sunt amplificate de un concept extensiv (postmodernismul) indicand un model, acela fiind cel american, lumea americana, dupa cum afirma si analistii fiind „asezata confortabil” in postmodernitate. Oricum viata in comunitati inchise nu mai poate continua. Viitorul este al globalizarii. Industriile mass-media au in vedere omul mediu, incurajand consumismul (alienarea prin consum). Aceastaa noua cultura, intretinuta de eruptia mass-media, globalista prin amploare, standardizata, impunand un model unic poate conduce la unidimensionare (ca efect); ea de fapt nu concureaza cultura „traditionala, elitista” ci chiar o anihileaza, inlocuind-o.

Economia de piata de fapt este incapabila sa reactioneze corectiv, ea blocheaza cultura in adevaratul sens al cuvantului dand frau liber si inundand practic oferta de subcultura. Astfel, globalizarea ca strategie inseamna prin democratizarea si uniformizarea consumului insasi mediocrizarea culturii.

Cultura media (sau cultura de masa), dupa cum este vazuta de P. Brautlinger se prezinta „ca un conceptapocaliptic”. Produsele media suporta, prin industrializarea productiei si generalizarea consumului, o definitie negativa si globalizarea, incarcata cu un sens peiorativ. Beneficiind de costuri de acces in scadere, preluand elemente facile, vandabile, acceptand standardizarea si impunand drept criteriu valoric logica profitului, cultura media este un surogat. Practic, unii analisti considera ca nu este o noua cultura, ci o alta tehnologie a comunicarii culturale.

Comunicarea de masa, in care suprematia este detinuta de televiziune se bucura de o audienta larga, eterogena si dispersata. In plus circulatia ei este rapida, uniformizand si simplificand continutul. De fapt mass-media impresioneaza prin caracterul ei de simultaneism, instaurand dictatura instantaneului. Aceasta era era lansata prin 1978, prin aparitia sistemelor on-line, prin multimedia se intrezarea o televiziune tematica, retele cablate, iar instantaneul sincroniza, practic, lumea la evenimentele planetei, asigurand prin „direct” difuzarea informatiei in timp real. Astfel se poate observa ca mediatizarea vietii publice a cotropit intreaga existenta, deoarece este o observatie la indemana, iar procesul comunicational, fie el institutional sau publicitar transforma realitatea intr-un fenomen discursiv. Televiziunea ne insoteste in multe momente: cand ne trezim, cand ne bem cafeaua sau ne luam masa, ne tine de urat cand suntem singuri, sau cateodata, chiar ne provoaca. Ne da ocazia sa fim sociabili, dar si solitari si ne-a facut sa invatam cum sa introducm acest mijloc de comunicare in viata noastra, sa acceptam televiziunea ca pe un dat. Integrarea palpabila a TV-ului in viata noastra cotidiana se realizeaza prin: semnificatia sa emotionala, atat ca factor perturbator, cat si linistitor, semnificatia sa cognitiva atat ca factor informator, cat si dezinformator, incadrarea acesteia in rutina vietii zilnice, impactul sau, semnificatia sa politica d insituttie de baza a statului modern. Din unghiul consmului cultural, televizorul domina suveran sistemul mediatic. Televiziunea a devenit un mediu de referinta, obligand celelalte mijloce sa descopere strategii de reajustare. Consumul televizual ar favoriza instabilitatea audientei, dar si autonomia publicului. Creste gustul pentru reality show-uri („Nora pentru mama” care este deja la cea de-a doua editie in Romania sau „Big Brother” care a fost difuzat acum ceva timp, precum si multe alte emisiuni de acest gen, copiate evident in general dupa modelul occidental), acest hibrid aflat la frontiera dintre fictiune si realitate, care introduce practic viata particulara in circuitul comercial. Concomitent, se intrepatrund tipurile de activitati traditional distincte. Relatia informatie – publicitate sau educatie - divertisment nu mai cunoaste, din pacate frontiere rigide. Totul este construit pe calapodul divertismentului, acesta devenind „supraideologia” epocii noastre. Industria culturala produce o cultura de masa standardizata, omogenizata, in care piata acopera tot ce are valoare in calea ei. Cetatenii sunt transformati consumatori, cultura sidistractia se contopesc. Consumatorii sunt clasificati si etichetati la fel ca marfurile, in ideea de a raspunde procesului de vanzare. Viata reala nu se mai poate distinge de forma sa filtrata prin film si televizor. Totul este fals: placerea, fericirea, spectacolul, rasul (care practic ne este indus prin banda sau figurantii aflati in platou) sau plansul. Multi sociologi, ca de exemplu Joffre Dumazedier, inca din 1962, lanseaza acuze privind activitatile din timpul liber care cad intr-un stadiu infantil. Omul este redus la instinct si la portofel. Tot sociologul francez atrage atentia asupra faptului ca toate activitatile ce compun timpul liber sunt solidare. Odihna (ca timp de recuperare), divertismentul (pentru a alunga monotonia) si dezvoltarea personalitatii exista in grade variabile in toate situatiile. Divertismentul a patruns masiv si oferta culturala este subjugata de aceasta reteta. Douglas Kellner analizeaza imagistica culturala „folclorul american” pornind de la puterea mediatica si de la spatiul media ca mediu cultural inselator. Autorul arata ca evaluarea si manipularea merg mana-n mana, ca trebuie o cercetare sociologica a problemelor lumii contemporane cu aceasta supradoza de informatii, pentru a descifra identitatea consumatorista in tumultul schimbarilor si conflictelor care agita scena epocii noastre. Fluxul comunicational atingand pragul opulentei informationale nu ar trebui sa se rezume la difuzare, nivelarea culturala marcand o evidenta regresiune, prin coborarea gustului public, infantilizare, paralizia spiritului critic si ingurgitarea surogatului informational. Indoctrinarea societatii se face pe furis, imperceptibil, astfel ca devine o hegemonie usor de suportat. In orice strategie de influentare a maselor se utilizeaza o tehnica a carei eficacitate s-a dovedit incontestabila. Aceasta este informarea tendentioasa care urmareste manipularea publicului nu in interesul acestuia, ci in interesul anumitor grupari. Cateva procedee de informare tendentioase ar fi stirea complet falsa, selectarea informatiilor alese cu o anumita intentie, exagerarea si deformarea unei informatii adevarate pentru a-i induce cititorului sau telespectatorului, dupa caz, sentimente conforme cu interesul emitatorului. Mai grava decat informarea tendentioasa insa, este dezinformarea, „scurgerea” organizata de informatii false. Principiile acesteia din urma sunt discreditarea a tot ce merge bine, raspandirea discordiei intre cetateni, intaratarea tinerilor contra batranilor sau ridiculizarea traditiilor. Mai veche decat universul mediatic, nascuta in societatile primitive, minciuna este prima forma de comunicare perversa. Ea apare din nevoia omului de a evita constrangeri sau situatii neplacute. Respinsa de principiile deontologice profesiei de jurnalist, minciuna este totusi practicata curent, iar unele anchete in randurile diferitelor categorii de public indica faptul ca acestea o asociaza cu coruptia din mass-media. Daca aceasta cultura mass-media ramane doar o excitatie senzoriala si refuza examenul autocritic, va produce o noua alienare.

In acest context este usor de observat ca difuzarea globalizata a produselor mass-media nu inseamna doar disparitia unui mod de viata traditional. Globalizarea comunicarii, dincolo de interesele comerciale „infiltrate” impun, voalat sau explicit modelul american. Integritatea culturala a societatilor slabe este amenintata. Teoria conflictelor culturale nu este de data recenta si hibridarea culturilor nu este un fenomen de ultima ora. Orice cultura se hraneste cu valori preluate din exterior, dislocand traditia si alterand mostenirea culturala. Dar ceea ce socheaza astazi, ar fi proportiile fenomenului si sensul sau unidirectional, alimentand cu spiritul american.Se preia astfel prin masinaria publicitara o oferta simplificata, standardizata, esuand in teza McDonaldizarii in spiritul globalizarii.



Era globalizarii speculeaza pe de o parte, reflexul consumist (seducand clientii si inventand o avalansa a trebuintelor, introducand produse noi, de care parca nu ai putea sa te dispensezi si gandind „cum oare am trait fara ele ?”). Si totusi istoria confirma faptul ca s-a putut foarte bine trai fara existenta lor, iar pe de alta parte, potenteaza incertitudinea postmoderna. De observat este ca aceasta globalizare economica coexista cu fragmentarea politica. Invazia electronica oferind produse mass-media globalizate, implicit o istoricitate „mediata” conduce la aparitia unei lumi-stat, cu o cetatenie globala si care diminueaza etica responsabilitatii globale. Analistii actuali denunta ferm evacuarea eticii din viata publica, conducand la prabusirea proiectului universalist si la instalarea unei realitati ecranate.

Acesta este de fapt si paradoxul epocii noastre. Se vorbeste despre o comunitate globala care-si ignora iresponsabil interesele pe termen lung si asistam de fapt in contextul delocalizarii traditiei la o depersonalizare a relatiilor inter-umane.

Factor al globalizarii, cultura media impune accelerat, la suprafata, o alienare care ne saraceste cultural. Sub umbrela universalului cultura media pare a submina nevoia de apartenenta. Ea sfideaza multitudinea culturilor impunand asa numita „civilizatie catodica” (scop si mijloc), saracind umanul. Astfel mass-media nu reprezinta doar un vehicul cultural, ci inlocuieste fraudulos adevarata cultura, oferindu-ne practic aceasta noncultura.

Bibliografie:

Katie Milo, Sharon Yoder, Peter Gross, Stefan Niculescu Maier, Introducere in Relatii Publice, Editura Nim, 1998



Roger Silverstone, Televiziunea in viata cotidiana, Ed. Polirom, 1999

Alex Mucchielli, Arta de a comunica, Ed. Polirom, 2005

Mihaela Constantinescu, Cultura in epoca post-umanismelor, Ed. Univers Enciclopedic, 2006

Sultana Craia, Teoria comunicarii. Tehnici de informare si comunicare, Ed. Fundatiei Romania de Maine, 2005

Sultana Craia, Presa si societate la romani, Ed. Bibliotheca, 2006

Denis McQuail, Sven Windahl, Modele ale comunicarii pentru studiul comunicarii de masa, Ed. Comunicare.ro, 2001

Mihai Coman, Mass-media, mit si ritual, Ed. Polirom

MASTERAND:AFRASINEI ALEXANDRU-BOGDAN

CNP: 1840127410021

UNIVERSITATEA: SPIRU HARET

FACULTATEA: FILOSOFIE SI JURNALISM

MASTER: MASS-MEDIA SI COMUNICARE

SEMESTRUL: al II-lea

DISCIPLINA: DE LA CULTURA ELITELOR LA CULTURA MEDIA

PROFESOR: conf. Univ. Dr. LUCIAN CHISU






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 859
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site