Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Dezinformarea

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
LIMBA DE LEMN
Dezinformarea
DE LA CULTURA ELITELOR LA CULTURA MEDIA
Evolutii ale presei in statele comuniste
Manipularea
CONLUCRAREA STRUCTURILOR (SPECIALISTUL) DE RELATII PUBLICE CU MASS-MEDIA
Denotare / conotare si nivele de limba
Metode de manipulare prin mass-media
Limba / situatie / punctuatie in jurnalism
Rapoartele mass-media dupa 20 decembrie 1989


Dezinformarea

In procesul manipularii un loc important il ocupa dezinformarea. O opinie publica dezinformata este mai usor manipulata, i se pot inocula mai usor acele intelegeri care sunt convenabile. “Dezinformarea este orientata asupra elementelor de baza ale unui proces comunicational, modificand deliberat mesajele cu scopul de a determina anumite reactii, atitudini, actiuni dorite” (Panzaru, Cipriani, 2002,      pp. 87-88).



Pentru a putea vorbi de dezinformare trebuie sa existe alegerea deliberata, intentia de manipulare sau de exercitare a influentei.

Dezinformarea este definita ca „o tehnica ce permite furnizarea de informatii generale eronate unor terti, determinandu-i sa comita acte colective sau sa difuzeze judecati dorite de dezinformatori”. ( Volkoff, Vladimir, 1999, p. 3).

“Caracteristica dezinformarii nu consta in a face sa se creada ceea ce nu exista, ci in a modifica reactiile in pofida convincerilor.” (Volkoff, Vladimir, 2000, p. 11). Potrivit aceluiasi autor, deviza dezinformarii nu este “mintiti, mintiti, intotdeauna va ramane ceva”, ci “perorati, perorati: veti sfarsi prin a actiona in consecinta”.

Intr-o defintie complexa, dezinformarea este considerata ca fiind “ansamblul procedeelor dialectice puse in joc, in mod intentionat, pentru a reusi manipularea persoanelor, grupurilor sau a intregii societatii, in scopul de a le devia conduitele politice, de a le domina gandirea sau chiar de a le subjuga.” (Cathala, Henri-Pierre, 1991, p. 19).

Vladimir Volkoff ne ofera o analiza atenta si minutioasa a vietii politice si sociale din occident, sau din fosta Uniune Sovietica, pentru a intelege cum au putut anumite evenimente sa aiba loc si circumstantele in care s-au produs. Cartea sa, Tratat de dezinformare, ne arata cat poate fi de periculoasa informatia daca ea cade in mainile cui nu trebuie.

Dezinformarea este asimilata de catre unii dintre noi cu minciuna sau informatia eronata. Ea este si una si alta dintre aceste doua lucruri. Prin dezinformare se intelege suprimarea brutala a oricarei obiectivitati a mesajului, iar instrumentul prin care se realizeaza acest lucru poarta numele de cenzura. Se considera dezinformare orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces comunicational care modifica deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina in randul receptorilor anumite atitudini si reactii dorite. In cadrul acestei tehnici de manipulare este foarte usor de gasit tapi ispasitori care sa fie vinovati de anumite fapte pe care nu le-au intreprins.

Pentru exemple, sa ne intoarcem in timp, pana la Revolutia bolsevica din 1917. Principalul conducator care a imbratisat doctrina marxista, Lenin, a fondat in anul 1912 ziarul partidului, numit Pravda (in limba rusa, pravda=adevar). Apoi, in perioada de glorie a comunismului a aparut si Komsomolskaia Pravda, care se adresa tineretului comunist. In aceasta perioada de maxima inflorire a comunismului aceste ziare aveau un enorm tiraj comun de 33 de milioane de exemplare pe fiecare editie. Ziarul Pravda a fost unul dintre principalele instrumente utilizate de Lenin pentru a manipula masele, pe langa discursurile sale agitatoare si defaimatoare. Cea mai grava consecinta a aparitiei acestui ziar a fost rescrierea istoriei dupa bunul plac al conducatorilor care-l controlau. La intervale de doar cateva zile, ideologii si teze opuse erau aparate in paginile acestei publicatii, in functie de cum o cerea nevoia sau interesele partidului si ale conducatorilor. Scopul era mereu acelasi: mentinerea suprematiei prin manipulari grosolane. Acelasi lucru se intampla si in Romania pre-decembrista, unde cenzura facea ca aceleasi articole laudative sau care condamnau „imperialismul occidental” sa apara in paginile tuturor ziarelor, de la Scanteia la Drapelul rosu sau Romania libera.



Specialitatea principala a KGB, care a luat fiinta din ordinul lui Stalin, numindu-se initial NKVD, era dezinformarea. Pe langa spionaj, serviciile secrete ruse aveau si rolul de politie politica sau discreditare a valorilor occidentale. Stalin si-a eliminat toti adversarii, atat prin forta cat si prin organizarea unor adevarate gulaguri in Siberia inghetata. Imediat, in mijloacele de informare mass-media apareau la comanda articole sau transmisiuni care ii condamnau pe cei exilati sau omorati pentru ca au trecut de partea adversa si au cedat influentelor occidentale negative.

Revenind pe meleagurile noastre, sa ne aducem aminte de telejurnalele difuzate de televiziunea nationala romana in perioada comunista, in care se raportau populatiei productii de cereale monstruoase, cantitati de carbune si minereu extrase de ordinul fabulatiilor. In vest, somajul era sufocant, rata infractionalitatii atingea cote alarmante iar salvarea era desigur comunismul.

Dupa cum am vazut, dezinformarea este specifica regimurilor politice totalitare (fasciste, comuniste), insa ea poate fi intalnita si in regimurile democratice. Aici insa exista concurenta (celelalte ziare, jurnalistii independenti-free lancer), care poate dezvalui culisele nevazute ale problemelor, si poate chiar provoca scandaluri rasunatoare, care pot culmina si cu rasturnarea guvernarii. Un astfel de exemplu celebru dateaza din 1972 din timpul investigatiei Watergate, care a dus la demisia presedintelui american Richard Nixon. Anchetand o spargere care avusese loc la sediul Partidului Democrat din cladirea Watergate, din Washington D.C., doi jurnalisti de la cotidianul Washington Post, Bob Woodward si Carl Bernstein, au reusit sa faca dezvaluiri care sa ateste faptul ca Nixon a patronat un intreg sistem de interceptare ilegala a convorbirilor democratilor, precum si alte afaceri necurate. Daca aceleasi evenimente s-ar fi petrecut intr-un sistem totalitar este mai mult ca sigur ca asemenea rasturnari de situatie nu s-ar fi intamplat. Asta pentru ca tintele dezinformarii sunt in special liderii de opinie, deoarece ei pot influenta decizional si actional grupurile din care fac parte, ori in regimurile politice totalitare puterea are intotdeauna controlul asupra maselor.

In concluzie, “dezinformarea este o manipulare a opiniei publice, in scopuri politice, folosind informatii tratate cu mijloace denaturate”. (Volfoff, Vladimir, 1999, p.25).





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 887
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site